Decembrie, din punct de vedere calendaristic, este a 12-a lună a anului, prima lună de iarnă, dar şi luna care închide anul. Se spune că în această lună, la gura sobei, se trage linie activităţilor de peste an. Se adună cele bune, se scad cele rele şi se vede profitabilitatea anului.

În tradiţia populară decembrie are mai multe denumiri, printre care Ningău, Neios (luna ninsorii), Andrea etc. Se zice că luna decembrie este geroasa, încât înţeapă (bagă ace, undrele). Tot tradiţia populară face legătura între anul care urmează şi vremea din decembrie. Se spune că dacă ninge în decembrie, luna iunie va fi ploioasă, iar dacă este ger, anul următor va fi bogat în roade. Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. Unde nu va da Domnul să fie aşa, să sporească grâul în hambare şi anul să fie mai bogat!

Din păcate, până la această dată, fermierii nu prea au motive de laudă. Lipsa precipitaţiilor a făcut ca terenul să fie lucrat foarte greu, cu mult efort şi cu mulţi bani. Marea majoritate a culturilor de rapiţă, orz şi grâu au fost semănate în afara epocii optime, într-un teren deficitar din punct de vedere al pregătirii şi cu costuri suplimentare pe hectar. Lipsa precipitaţiilor a dus, de asemenea, la o răsărire întârziată şi în etape. La ora actuală, mai sunt culturi de rapiţă, grâu şi orz care se află încă în faza de răsărire.

Pe fondul secetei prelungite, lucrările pentru pregătirea ogorului de toamnă nu au putut fi finalizate la timp. Încă, pe mari zone se aşteaptă ploaia pentru a se putea pregăti terenul în condiţii bune.

În prezent, în unele locuri, chiar şi cu utilaje performante nu se poate intra la pregătirea terenului. În mod normal, pregătirea se efectuează printr-o arătură adâncă la 28 - 35 cm. În funcţie de plugul utilizat, adâncimea arăturii poate varia între anumite limite. În luna decembrie activităţile de pregătire a terenului sunt încheiate în anii normali şi de cele mai multe ori se trece la stocarea utilajelor, la repararea acestora, la planul de culturi pentru primăvară şi la aprovizionarea cu materii şi materiale.

Rapiţă

La cultura rapiţei, din deplasările în teren, am constatat că puţine suprafeţe se află în faza apropiată de intrarea în condiţii bune în iarnă. Cele mai multe suprafeţe se află între faza de cotiledoane şi faza de 4 frunze adevărate.

O parte din suprafeţele de rapiţă semănate spre finalul epocii optime au fost deja întoarse. O altă parte aşteaptă acelaşi verdict după iarnă. Practic, factorul limitativ în reuşita culturii de rapiţă, chiar dacă rapiţa a fost semănată la timp, a fost dat de lipsa apei. Toţi am sperat ca măcar după semănatul culturii să avem umiditate suficientă pentru răsărire şi pentru dezvoltarea normală a culturii. Din păcate, lipsa de precipitaţii a dus la o germinaţie întârziată a seminţelor, o răsărire târzie şi neuniformă, o dezvoltare înceată şi chiar o dispariţie a plantulelor pe fondul secetei. Cele mai dezvoltate culturi de rapiţă se află în acest moment în faza de 5 frunze adevărate.

În funcţie de iarna care va urma, de agresivitatea ei, de modul de instalare a temperaturilor negative şi de absenţa sau prezenţa stratului de zăpadă şi aceste suprafeţe dezvoltate mai întârziat pot fi afectate. În solele unde cultura de rapiţă a dispărut, pentru păstrarea rotaţiei plantelor, pentru a avea un asolament corespunzător în cadrul fermei, trebuie să se reînsămânţeze aceste suprafeţe în primăvară cu culturi de floarea-soarelui, de rapiţă de primăvară şi de soia. În felul acesta nu se perturbă prea mult asolamentul.

Orz şi grâu

După cultura de rapiţă a venit rândul celorlalte culturi de toamnă să fie afectate de lipsa precipitaţiilor. Astfel, culturile de orz şi grâu au fost semănate în condiţii din ce în ce mai impropii culturilor. Terenurile au fost pregătite prin mai multe treceri decât normal, cu consumuri exagerate de combustibil şi cu o creştere a cantităţii de sămânţă pe hectar. Semănatul a fost făcut deficitar în condiţii de teren uscat şi cu bulgări.

Semănatul în teren mai puţin pregătit nu ar fi fost un impediment în cazul acestor două culturi dacă măcar după semănat am fi beneficiat de un aport însemnat de precipitaţii. Din păcate, seceta a continuat şi a afectat şi culturile de orz şi grâu, care au o importanţă naţională.

La data publicării acestui material putem afirma că sunt puţine suprafeţele care arată cât de cât satisfăcător pentru această perioadă. Nu ne rămâne decât să sperăm că vom avea o iarnă bogată în precipitaţii care să reducă deficitul de umiditate din stratul arabil al solului, iar în primăvară, pe fondul pornirii în vegetaţie a culturilor agricole să susţinem aceste suprafeţe cu o fertilizare adecvată.

Vremea excesiv de caldă din a doua parte a verii şi din toamnă, coroborată şi cu lipsa precipitaţiilor, a avut un cuvânt greu de spus asupra desfăşurarii campaniei de pregătire a solului pentru culturile semănate în această toamnă, dar şi pentru arăturile de toamnă. Exceptând zonele din vestul şi nord-vestul ţării, unde se poate spune că regimul pluviometric s-a menţinut în limite apropiate de normal, sudul şi mai ales sud-estul ţării s-a caracterizat printr-un deficit semnificativ de precipitaţii, comparativ cu necesarul de precipitaţii normal pentru această perioadă.

În situaţia în care temperaturile au fost peste media normală, pentru moment a fost accentuat procesul de pierdere a apei din sol, mai ales pe terenurile cultivate în anul anterior cu cereale păioase şi rapiţă, aceasta şi datorită neefectuării lucrărilor mecanice menite a conserva apa din sol şi anume lucrările de dezmiriştit. În aceste condiţii, majoritatea fermierilor au întarziat efectuarea lucrărilor de bază ale solului, datorită faptului că au aşteptat precipitaţiile care ar fi putut îmbunătăţi semnificativ calitatea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă şi în special pentru rapiţă. Acest lucru a condus la efectuarea lucrărilor târziu şi de proastă calitate, cu consumuri mari de combustibil, în final generând premize nu prea bune pentru culturile de toamnă.

Prin urmare, pentru culturile de rapiţă de toamnă, momentul semănatului, calitatea patului germinativ, corelate cu lipsa apei din sol, au condus la răsărirea foarte târzie a culturilor de rapiţă, sau în cazurile cele mai grave, la nerăsărirea ei sau la o răsărire foarte neuniformă. Având în vedere cele prezentate, majoritatea lanurilor de rapiţă sunt fie întârziate în vegetaţie, fie cu grad ridicat de neuniformitate, ceea ce face ca fermierii să se gândească la întoarcerea culturilor în primăvară.

În ce priveşte cultura grâului, situaţia la acest moment este oarecum similară, având în vedere că s-au întâlnit aceleaşi condiţii ca la rapiţă şi culturile sunt de asemenea întârziate. Având în vedere că grâul poate avea şanse mai mari de a trece peste iarnă, datorate în special caracteristicilor de specie şi anume a capacităţii de înfrăţire şi practic de recuperare parţială a pierderilor de densitate suferite peste iarnă, fermierii trebuie să gestioneze această situaţie prin aplicarea de măsuri menite să protejeze şi să crească toleranţa la ger a culturilor întârziate de grâu.
Nutrion Radix, îngrăşământ biostimulator foliar pentru rapiţă şi grâu

În toamnă, pentru culturile întârziate una din măsurile recomandate este aceea de a folosi produse care să stimuleze dezvoltarea cu precădere a sistemului radicular al plantelor. Un produs formulat special în scopul creşterii şi dezvoltării sistemului radicular este NUTRION RADIX, îngrăşământ complex special formulat pentru a stimula dezvoltarea rădăcinii.

Compania Procera Agrochemicals România, comercializează pe piaţa din România îngrăşământul complex biostimulator NUTRION RADIX, special formulat pentru rapiţă şi grâu.

NUTRION RADIX este un îngrăşământ şi biostimulator foliar, din grupa produselor moderne complexe. Datorită efectului deosebit asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, a fost special formulat pentru culturile semănate toamna cu risc de înrădăcinare superficială.

Produsul este formulat în principal pe bază de extract concentrat de alge marine, acizi humici şi substanţe cu efect stimulator. Are un conţinut remarcabil de substanţe regulatoare de creştere naturale cum ar fi: citokinine, gibereline, acizi alginici, humici şi fulvici, auxine, 50-60 microelemente, 20 aminoacizi, substanţe antibiotice etc. Produsul NUTRION RADIX are o formulare deosebită, urmărind obţinerea unor efecte sinergice ale compuşilor săi asupra producţiei şi calităţii acesteia, asupra creşterii vitalităţii şi imunităţii plantelor.

Aplicarea şi efectele produsului Nutrion Radix

Aplicarea produsului NUTRION RADIX determină:

Intensificarea dezvoltării sistemului radicular al plantelor. NUTRION RADIX creşte de 2-3 ori masa de rădăcini, vigoarea acestora şi implicit volumul de sol explorat;

Creşterea rezistenţei la ger. Aplicarea NUTRION RADIX, prin prezenţa betainelor, pe lângă o mai bună înrădăcinare a plantelor, aduce un aport de zaharuri organice în celulele plantelor, micşorând considerabil riscul de îngheţ al acestora, transferând practic toate proprietăţile caracteristice ale algelor;

Creşterea rezistenţei la secetă. Sistemul radicular fortificat prin aplicarea NUTRION RADIX, a polizaharidelor naturale polimerizate, asigură o mai bună aprovizionare cu apă a plantelor;

Intensificarea formării membranelor celulare precum şi a multiplicării acestora. NUTRION RADIX, prin substanţele biostimulatoare pe care le conţine, asigură o creştere viguroasă a plantelor, o acumulare şi fixare mai bună a calciului şi proteinelor în peretele celular;

O mai bună termostabilitate a membranelor celulare. Structura bine definită a membranelor şi pereţilor celulari determinată de aplicarea NUTRION RADIX, asigură o rezistenţă şi o flexibilitate sporită a acestora la variaţiile de temperatură;

Accelerarea fotosintezei. NUTRION RADIX, prin extractul de alge pe care îl conţine, acţionează ca un catalizator în folosirea eficientă a energiei solare;

Creşterea concentraţiei de antioxidanţi (polifenoli), dar şi de clorofilă din frunze. Aplicarea NUTRION RADIX determină stimularea creşterii naturale a plantelor;

O mai bună pornire în vegetaţie, extrem de benefică în competiţia cu buruienile, este datorată influenţei NUTRION RADIX atât asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, cât şi a părţii aeriene;

Întârzierea proceselor de îmbătrânire a plantelor;

Efecte deosebite în cazul culturilor de rădăcinoase şi bulboase pe soluri nisipoase, mai puţin fertile;

Creşterea capacităţii plantelor de a utiliza la maximum rezervele solului. Diversele componente ale NUTRION RADIX, printre care şi acizii fulvici, stimulează permeabilitatea celulară şi în consecinţă capacitatea acestora de a absorbi o cantitate mai mare de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea produsului NUTRION RADIX, respectând particularităţile pe care le generează culturile de toamnă, poate face diferenţa între profitabil şi neprofitabil. Doza de 1,5 l/ha aplicată în stadiul de 4 frunze la rapiţă şi 2-3 frunze la grâu când gradul de acoperire al solului cu plante este de peste 40%, poate determina creşterea toleranţei la ger până la nivelul unei culturi semănate şi răsărite în perioada optimă.

ING. MIHAI RADU, DIRECTOR TEHNIC PROCERA AGROCHEMICALS

Deputatul european Rareş Niculescu a organizat, în zilele de 7 şi 8 noiembrie, o vizită de lucru în Belgia pentru un grup de români format din jurnalişti din presa de specialitate şi reprezentanţi ai producătorilor: Daniel Botănoiu - preşedintele Confederaţiei ProAgro 2011 şi Călin Matieş - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba-Transilvania.

În prima zi, la Bruxelles, am asistat, în Parlamentul European, la o dezbatere privind propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020. Pe 8 noiembrie am vizitat două ferme de taurine pentru carne, aflate în comuna Zemst, la 16 km de Bruxelles. În numărul din decembrie al revistei vom publica un reportaj din fermele belgiene.

Cum ar putea politica agricolă a Uniunii Europene să fie reformată, astfel încât să fie mai puţin birocratică, să-i ajute pe fermieri pentru a produce alimente de calitate, la preţuri competitive, chiar şi în vremuri de criză?

La Bruxelles, în Parlamentul European a avut loc, pe 7 noiembrie, o întâlnire istorică. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene s-au reunit Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, miniștrii agriculturii din cele 27 de ţări membre ale UE și Comisia Europeană, reprezentată de comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.

Au fost dezbătute propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020, prezentate recent de Comisia Europeană, propuneri care, se pare, necesită o serie de îmbunătățiri.

Discuţiile au fost centrate pe suportul direct al fermierilor, pe reglementarea pieţei, pe dezvoltarea rurală şi implicaţiile financiare ale reformei propuse.

Echilibru între fermierii din cele 27 state membre

Şedinţa a fost deschisă de Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, care a recomandat participanţilor să acţioneze cu responsabilitate în procesul de reformare a uneia dintre cele mai vechi politici a UE, care acoperă 37% din bugetul perioadei 2014-2020. Membrii Parlamentului European şi miniştrii Agriculturii “trebuie să găsească soluţii care să conducă la crearea unui echilibru între fermierii din cele 27 state membre UE, indiferent de mărimea fermei, de poziţia centrală sau marginală a acesteia, pentru a da consistenţă unei politici capabilă să răspundă noilor provocări şi să fie acceptată de cetăţenii UE”, a spus preşedintele PE, Jerzy Buzek. El a adăugat că agricultura ne poate scoate din criza actuală.

Parlamentul European vrea soluţii pentru provocări viitoare

Având în vedere condiţiile la care trebuie să facă faţă fermierii din toată lumea, ca presiunea crescândă pentru securitatea alimentară şi volatilitatea extremă a preţurilor, trebuie să se renunţe la continuitatea logică cu vechile reforme, susţine Paolo de Castro, preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. “Astăzi, prima noastră responsabilitate este aceea de a le oferi fermierilor unelte noi, pentru a face faţă unor noi provocări.

UE nu-şi poate permite în viitor pierderi ale potenţialului agricol. Propunerile legislative făcute de Comisia Europeană au creat o reacţie de perplexitate. Ceea ce trebuia să fie o aducere la zi a PAC arată mai mult ca o continuitate”, a spus Paolo de Castro. În opinia lui, măsurile propuse ar conduce la plafonarea producţiilor, în loc să le crească, ar crea confuzie în rândul fermierilor şi nu au forţa de a face faţă crizei economice. „ Parlamentul îşi va folosi toate prerogativele pentru a se asigura că noua politică agricolă este capabilă să aibă soluţii pentru orice provocări viitoare”, a punctat preşedintele Comisiei pentru Agricultură din PE.  
Noua PAC aduce mai multă birocraţie

Europarlamentarii au fost de acord cu miniştrii că mare parte dintre propuneri, cum ar fi creşterea sprijinului pentru tinerii fermieri şi investiţiile în cercetare, merg în direcţia corectă. Însă, deputaţii europeni au afirmat că nu vor vota Reforma PAC, în forma ei actuală. Majoritatea membrilor PE consideră că noua PAC aduce mai multă birocraţie. “Simplificarea PAC este cel mai important punct al reformei”, a spus ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner.

„Înverzirea”, prea de tot

Măsura propusă de a condiţiona cu până la 30% din plăţile către fermieri de măsurile ecologice a fost criticată de cei mai mulţi dintre participanţii la dezbaterea din PE. „Măsurile ecologice contează, dar 30% e prea mult”, a spus ministrul bulgar al Agriculturii Miroslav Naydenov, susţinut de alţi miniştri şi de europarlamentari.

Propunerea de a rezerva 7% dintre terenuri pentru scopuri ecologice ar putea să contravină securităţii alimentare, susţine Romain Schneider, ministrul Agriculturii din Luxemburg. John Stuart Agnew din Anglia a completat că măsurile propuse ar putea să contribuie la creşterea foametei în lume. “Avem nevoie să rămânem la obiectivul principal - hrană pentru toată lumea”, a accentuat un alt englez, George Lyon.
Noua politică agricolă trebuie să se bazeze pe durabilitate, cu măsuri pe termen lung, a spus Martin Häusling din Germania. Ministrul irlandez Simon Coveney a fost de acord că „UE ar trebui să conducă lumea în ce priveşte durabilitatea”, adăugând că regulile trebuie aplicate mai multor ţări cu condiţii diferite.

Fondurile UE trebuie distribuite corect

Propunerea de a creşte gradual plăţile pe hectar până în 2019 a fost aspru criticată. Mai mulţi miniştri din Ţările Baltice şi din PE sunt de părere că această propunere ar face ca diferenţele dintre statele membre să scadă prea încet. Alţii au afirmat că noul sistem ar putea să cauzeze pierderi enorme şi dezechilibre teritoriale.

„Noua PAC trebuie să fie echitabilă şi eficientă în acelaşi timp, combinând nevoile fermierilor cu cele ale întregii societăţi, ca un întreg”, a spus Luis Manuel Capoulas Santos, raportor al PE.

NU pentru plafonarea plăţilor directe

Măsurile de a plafona plăţile directe către fermieri au fost respinse de mai mulţi miniştri, printre care cei din Germania, Cehia, Slovacia şi România. De asemenea, mulţi dintre deputaţii europeni au spus un „nu” hotărât plafonării plăţilor la hectar.

Plăţile suplimentare pentru zahăr

Majoritatea participanţilor la dezbaterea privind Reforma PAC a respins propunerea Comisiei Europene de a reduce plăţile suplimentare pentru zahăr până în 2015. Alţii, printre care ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, au propus mărirea perioadei până în 2020.

Politica Agricolă Comună este în mâna PE şi a Consiliului de Miniştri

„Cred că e prea devreme să vorbim de concluzii, având în vedere că, în această primă întâlnire, fiecare stat membru a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere cu privire la Reforma Politicii Agricole Comune, care ne vizează pe toţi, agricultori şi consumatori deopotrivă. Sunt convins că vor mai fi şi alte întâlniri”, ne-a declarat Rareş Niculescu, prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Europarlamentarul român a adăugat că măsurile propuse de Comisia Europeană, de comisarul Dacian Cioloş sunt o bună bază de discuţie pentru activitatea ulterioară a Parlamentului European. Pachetul legislativ privind PAC 2014-2020 poate fi îmbunătăţit, mai ales că va intra în dezbaterea PE şi a Consiliului de Miniştri.

„Reforma aduce veşti importante pentru România, dar, cu siguranţă, sunt unele lucruri pe care dorim să le vedem reglementate în alt fel, sau într-unul mai potrivit cu necesităţile noastre, cu ceea ce doreşte România de la noua PAC. În primul rând, trebuie o simplificare a PAC. Agricultorul trebuie să petreacă mai mult timp pe câmp şi mai puţin în spatele biroului. Această politică aduce unele măsuri pe care le consider excesiv de birocratice. Sunt de acord cu necesitatea de a da un caracter mai “verde”, de a aduce mai multă ecologie în această politică, dar consider că unele măsuri sunt exagerate şi foarte dificil de pus în practică.

Trebuie să fim foarte atenţi să nu îngreunăm viaţa agricultorului prin unele măsuri, ca lucrurile să nu fie mai complicate decât sunt în prezent. Apoi, va trebui să fim foarte atenţi la criteriile care stau la baza repartizării fondurilor între statele europene, atât în primul Pilon, cel dedicat plăţilor directe, cât şi în al doilea Pilon, cel dedicat dezvoltării rurale. Ne dorim ca aceste criterii să fie cât mai obiective şi cât mai transparente. Cred că va fi o provocare să găsim acea formulă care să asigure ambele criterii - obiectivitatea şi transparenţa. În momentul în care vom găsi formula potrivită pe care s-o prezentăm cetăţenilor, numai atunci îi vom putea convinge de legitimitatea noii politici, de caracterul mai echitabil pe care l-am promis încă de la începutul dezbaterilor”, a mai spus prim-vicepreşedintele COMAGRI.

În opinia europarlamentarului român, în ţara noastră avem două agriculturi diferite şi două categorii de necesităţi. „Pe de o parte, avem problema agriculturii de subzistenţă, care trebuie neapărat rezolvată şi o soluţie este încurajarea schimbului de generaţii în agricultură, încurajarea tinerilor de a se muta în mediul rural şi de a prelua exploataţiile, mici sau mari, ale părinţilor. Este una dintre condiţiile de a face paşi înainte în această privinţă. De altfel, Reforma PAC aduce noutăţi importante în privinţa instalării tinerilor fermieri. Pe de altă parte, avem agricultura mijlocie şi mare, o categorie care are nevoie de fonduri pentru dezvoltare. Mă refer la cel de-al doilea Pilon, care se pare că va fi generos pentru România. De altfel, Dezvoltarea Rurală este cel mai de succes program cu finanţare europeană din România”, afirmă Rareş Niculescu.

Seara de 10 noiembrie a marcat pentru BASF, lider mondial în domeniul chimic, momentul de sărbătoare a unui an de succes alături de clienţii săi, elita fermierilor din România. Intitulat “Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, evenimentul s-a desfăşurat în sala I.C. Brătianu din Palatul Parlamentului, în prezenţa oficialilor BASF şi a peste 300 de invitaţi.

“Civilizaţia romană a fost printre primele care au celebrat persoanele importante, influente, puternice, iar românii se revendică de la această origine. Este motivul pentru care am ales să transformăm fermierii în Cezari şi să aducem un omagiu muncii lor printr-un eveniment în stil antic, grandios”, a spus Tiberiu Dima, country manager al Diviziei Crop Protection BASF România.

Într-o atmosferă solemnă, cu vestale şi statui vivante, falduri şi paftale, în acorduri discrete de harpă şi flaut, invitaţii au fost poftiţi să păşească pragul “forumului roman” pentru a se bucura câteva ore de surprizele şi momentele plăcute pregătite cu dăruire de organizatori.

După impunătorul “Ave, Cezar!” rostit de MC-ul Cătălin Ştefănescu şi discursul gazdei principale, Tiberiu Dima, spectacolul de pantomimă susţinut de actori profesionişti a binedispus audienţa cu amuzanta “Istorie a combaterii dăunătorilor” din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. Au urmat o savuroasă degustare de vinuri, susţinută de Sergiu Nedelea şi recitalul incendiar al Loredanei.

Evenimentul şi-a propus să ofere momente unice de sărbătoare celor care trăiesc cu adevărat în ritmul naturii - fermierii români, nu demult întorşi de la culesul roadelor şi deja grăbiţi să semene pentru anul ce se apropie.

Laurii succesului pe fruntea celor care asigură hrana

De-a lungul timpului, elita fermierilor din România a avut acces în mod direct, prin reprezentanţii BASF, la produse de calitate pentru protecţia plantelor, care garantează obţinerea celor mai bune culturi. BASF şi-a dorit să transmită un mesaj de recunoaştere şi susţinere tuturor clienţilor săi.
“În contextul mondial actual, în care populaţia lumii este în continuă creştere, asigurarea hranei devine o adevărată provocare.

În aceste condiţii, rolul fermierilor în societatea modernă este primordial. Fermierii trebuie să producă tot mai mult pe aceeaşi suprafaţă de teren, respectând totodată protecţia mediului şi sănătatea umană. Responsabilitatea ce apasă pe umerii acestor oameni este uriaşă. Considerăm că a sosit momentul să le mulţumim într-un mod special, unic. Lor, elitei fermierilor din România, ne-am dorit să le punem pe frunte binemeritaţii lauri ai succesului”, a încheiat Tiberiu Dima.

La sediul din Bucureşti al Casei de Avocatură Boştină şi Asociaţii, reprezentanţii Alcedo şi Sumitomo Corporation au semnat documentele prin care concernul japonez a achiziţionat 90% din compania românească. Celelalte 10 procente au rămas în proprietatea lui Laurenţiu Cremeneanu. Valoarea exactă a tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă s-a specificat că este vorba de câteva  zeci de milioane de euro.

„În ultimii 5-6 ani, am fost mereu ofertaţi pentru achiziţionare, a afirmat Nicolae Săndulescu, preşedintele Grupului Alcedo. Am accceptat, după tratative de doi-trei ani, oferta japoneză. Astfel, prin vânzarea a 90% din capitalul social al Alcedo am reuşit să încheiem un acord care aduce împreună poziţia şi expertiza Alcedo pe piaţa locală cu tehnologia şi cunoştinţele tehnice ale reputatei companii japoneze Sumitomo Corporation, spre beneficiul fermierilor români”. Precizăm că celelalte 10 procente din compania românească sunt în proprietatea lui Laurenţiu Cremeneanu.
Hideo Ozaki, preşedinte al Sumi Agro Europe, o subsidiară a concernului japonez, a specificat că argumentele alegerii sunt faptul că Alcedo este lider de piaţă în România, cu o acoperire de 20%, are un management foarte bun şi contacte excelente.

Concernul japonez are o dezvoltare globală, cu reprezentanţe în 150 de ţări şi o cifră de afaceri în jur de 40 miliarde dolari anual, aşa că îşi alege cu mare grijă investiţiile. Reprezentanţii celor două companii nu au menţionat preţul tranzacţiei, dar au spus totuşi că este vorba de mai multe zeci de milioane de euro.

Potrivit datelor proprii, Alcedo deţine o cotă de aproximativ 20% din piaţa de distribuţie a produselor de protecţia plantelor şi peste 10% din piaţa de distribuţie a seminţelor certificate. Totodată, Alcedo deţine Alchimex, producător de produse de protecţia plantelor din România.
În primele nouă luni ale acestui an, compania românească a realizat o cifră de afaceri de 64,33 milioane de euro, cu 38% mai mare decât în perioada similară din 2010. Estimările arată că Alcedo va încheia anul 2011 cu o cifră de afaceri de circa 75 milioane de euro, cu un profit net de 6%.

Grupul românesc are în portofoliu peste 3500 de clienţi fideli.

Noi servicii financiare pentru agricultori

Nicolae Săndulescu a ţinut să precizeze că nu se schimbă nimic în structura şi managementul Grupului Alcedo, iar Hideo Ozaki a întărit acest fapt. De asemenea, nu se vor schimba nici condiţiile de creditare pentru fermieri, dar japonezii vor adăuga noi servicii financiare pentru agricultori. Preşedintele Alcedo, Nicolae Săndulescu speră chiar să se facă o micşorare a preţurilor, având în vedere capacităţile financiare ale companiei Sumitomo Corporation.

Hideo Ozaki a mai zis că investiţiile Sumi Agro Europe se vor concentra la Alcedo. Se vor dezvolta şi alte activităţi în cadrul grupului, cum ar fi comercializarea de utilaje agricole, dar numai după studii serioase ale pieţei.
Obiectivele dezvoltării în perioada următoare sunt mărirea capacităţii de depozitare, prin construirea de silozuri, dar şi o fabrică nouă de produse granulate pentru insecticide şi fungicide.

Nicolae Săndulescu îşi doreşte ca Alcedo să comercializeze aparatură miniaturizată de măsurare a parametrilor solului, fabricată în Japonia.

DANA MEDAR

După inchiderea ediţiei, s-a stabilit ca pentru anul 2011, subvenţia să fie de 410 lei pe cap de bovină, iar la ovine şi caprine suma este de 40 lei/cap.

Crescătorii de bovine au protestat în perioada 16-18 noiembrie în faţa Ministerului Agriculturii fiind nemulţumiţi de valoarea subvenţiilor alocate pentru anul 2011. Cei peste 300 de fermieri veniţi în Capitală din 35 de judeţe sunt membri ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR), ai Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Bovine (AGCBR) şi ai Sindicatului Crescătorilor de Bovine afiliat la Federaţia Agrostar.  Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără spune că protestele crescătorilor de animale nu sunt justificate deoarece subvenţiile au crescut cu 12% în acest an. Tabără crede că acţiunea din faţa ministerului a fost programată politic de Federaţia Agrostar.

Crescătorii de bovine au pichetat timp de trei zile Ministerul Agriculturii deoarece sunt nemulţumiţi de decizia MADR de a acorda doar 460 de lei/cap de animal, reprezentând Plata Naţională Directă Complementară - CNDP. Fermierii susţin că Uniunea Europeană a aprobat o sumă totală de 337 milioane euro pentru CNDP la bovine, ceea ce ar însemna cel puţin 800 de lei/cap de animal. „Suma de 460 lei/cap de animal este mult prea mică, în condiţiile în care Uniunea Europeană a aprobat o sumă totală de 337 milioane euro, ceea ce ar însemna cel puţin 800 de lei/cap de animal. Subvenţia stabilită de minister este mai mică decât cea acordată în 2009, care a fost de 571 lei pe cap de bovină. Oricum, nici cei 460 de lei nu sunt cerţi încă”, spune Dorel Secară, fermier din judeţul Cluj, participant la protest. „Dacă problemele noastre nu vor fi soluţionate, vom fi nevoiţi să organizăm acţiuni de protest în toată ţara, cu animale şi utilaje şi să blocăm drumurile europene, pentru că nu ne mai putem continua activitatea”, a completat Claudiu Frânc, preşedintele FCBR.

Toader Neaţă, preşedintele Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Bovine a declarat că fermierii nu sunt dispuşi să accepte mai puţin de 700 de lei pe cap de animal. „Noi, crescătorii, am făcut primul pas şi am coborât la 700 de lei pe cap de animal, deşi ni se cuveneau 900 de lei, a afirmat Claudiu Frânc, Ministrul Tabără susține că atât are în buget şi nu poate depăşi această sumă, adică 460 lei. Nu are decât să discute cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pentru a găsi o formulă pentru suplimentarea fondurilor”. În opinia lui Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de bovine din judeţul Sibiu, aşa cum arată actualele ajutoare oferite de statul nostru vor duce la lichidarea efectivelor de animale. „Ministerul Agriculturii i-a ignorat mereu pe crescători, nu i-a consultat şi le-a propus o subvenţie ridicolă”, crede Marcel Andrei.

Crescătorii de animale mai cer acordarea celor 73 de euro/hectar pentru sectorul vegetal din bugetul naţional ca Plată Naţională Directă Complementară, deşi cifrele vehiculate de reprezentanţii MADR sunt de numai 62 euro/ha.

Schimb de replici între minister şi fermieri

„Ministerul nu a luat niciodată în calcul nivelul sprijinului acordat în anul 2009 (571 de lei/cap) ca termen de referinţă. Comisia Europeană a aprobat, prin Decizia 6.831 din 29 septembrie 2011, un plafon maxim de 245.569.000 euro, valoarea CNDP stabilindu-se de fiecare stat membru în limita bugetului naţional aprobat. Obiectivul stabilit împreună cu reprezentanţii crescătorilor a fost ca suma pentru bovine să fie mai mare decît cea acordată în anul 2010”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii. Acelaşi comunicat precizează: „Crescătorii de bovine mai primesc sprijin financiar pentru: producţia de lapte din zonele defavorizate, primele de asigurare a animalelor, reducerea accizei la motorină, servicii pentru colectarea cadavrelor de animale şi sprijin pentru ameliorarea raselor de animale. Crescătorii de bovine pot accesa Măsura 121 privind modernizarea fermelor.

Fermierii beneficiază de plata directă pe suprafaţă. Toate aceste forme de sprijin presupun un efort financiar din partea fermierului, spre deosebire de CNDP, unde singura condiţie este ca fermierul să facă dovada că a avut animalele în exploataţie la data de 31 ianuarie 2008. Începînd cu anul 2011, se acordă ajutor de stat pentru serviciile de ameliorare (100% din costurile eligibile pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic şi 70% pentru cele de determinare a calităţii genetice a efectivelor de animale). FCBR nu a solicitat acreditarea pentru conducerea programelor de ameliorare. O parte a asociaţiilor judeţene ale crescătorilor afiliate la FCBR au înscris crescătorii în programul de ameliorare al altor asociaţii acreditate. Suspendarea cotei de lapte nu este doar problema MADR, ci şi a crescătorilor de bovine. MADR şi ANSVSA au reuşit prelungirea fazei de tranziţie pentru valorificarea producţiei de lapte cu vînzare directă, pentru încă un an.”

În finalul comunicatului se arată că ministrul Valeriu Tabără este dispus să continue, alături de colaboratorii săi din MADR, seria întâlnirilor cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale, în special cu preşedinţii asociaţiilor judeţene de crescători pentru găsirea şi a altor soluţii, pe lângă acordarea CNDP, care să ducă la îmbunătăţirea activităţii în sectorul de creştere a bovinelor.

De cealaltă parte, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei crescătorilor, spune despre comunicatul remis de MADR: „Este o dovadă că unii reprezentanţi ai ministerului sunt departe de zootehnia reală, nu înţeleg nimic din nevoile şi problemele crescătorilor de animale, dar mai ales au o totală lipsă de fair play. Afirmaţia că, în cursul anului 2011 au avut loc mai multe întâlniri cu FCBR este incorectă, deoarece unii reprezentanţi ai ministerului s-au mai întâlnit cu câţiva crescători la câte un târg sau expoziţii, dar instituţional, cu conducerea FCBR doar după data de 18 august.”
Cu privire la cuantumul CNDP pentru 2011, Frânc susţine că s-a discutat cu conducerea MADR încă din septembrie, de la târgul de la Arad. „De fiecare dată conducerea ministerului s-a eschivat a ne comunica suma ducându-ne cu vorba că se analizează, că trebuie să se încheie controalele, lucruri care la bovine nu au importanţă deoarece suma acordată se împarte la numărul de animale eligibile. Prima dată când s-a pronunţat suma de 460 de lei pe cap de animal a fost în data de 17 octombrie 2011.

Decizia finală cu privire la cuantumul CNDP aferent anului 2011 urma să se ia pe 3 noiembrie, dată ce nu a fost respectată, nemaiavând loc nici o negociere sau întâlnire între reprezentanţii sectorului şi MADR, culminând cu publicarea pe site-ul ministerului, pe 7 noiembrie 2011 a proiectului de Hotărâre de Guvern care conţine suma de 460 lei/cap de animal. În data de 10 noiembrie, după trei ore de discuţii sterile, inflexibile şi de neînţeles cu ministrul Valeriu Tabără am anunţat intenţia membrilor FCBR de a protesta faţă de această decizie dacă nu găsim o soluţie de compromis.

Referitor la suma de 337 milioane euro, pe care am vehiculat-o noi, facem precizarea că am solicitat să ne fie pusă la dispoziţie spre consultare Decizia CE nr. 6831 din 29.09.2011, dar nu am primit-o pe motiv ca aceasta nu poate fi făcută publică. Oare deciziile Comisiei Europene sunt secrete?”, întreabă Claudiu Frânc. El a adăugat că ministerul nu a creat instrumentele necesare care să ducă la coagularea producătorilor în entităţi mari de reprezentare, ci a promovat acţiuni partinice cu scopul de a diviza organizaţiile.

„Acest lucru este scos în evidenţă de finalul comunicatului MADR, omiţând constant discuţiile cu organizaţiile profesionale, reprezentative la nivel naţional şi preferând discuţiile individuale, la nivel de judeţ. Să înţelegem că noua conducere aleasă a FCBR nu este agreată de Ministerul Agriculturii? Valeriu Tabără probabil uită că este reprezentantul unei instituţii publice a statului, care ar trebui să fie în slujba agricultorilor şi ei umili cetăţeni ai acestei ţări, plătitori de taxe şi impozite.

Afirmaţia că cine nu este de acord cu suma alocată poate să renunţe la creşterea vacilor, este un atac dur la siguranţa alimentară a României şi o încurajare directă a importatorilor de lapte, produse lactate şi carne de vită. Considerăm deplasată, ilegală şi împotriva democraţiei din România precizarea că ministrul Valeriu Tabără nu va mai sta de vorbă cu organizaţiile naţionale, ci doar cu cele judeţene”, a punctat preşedintele FCBR, Claudiu Frânc.

MIHAELA PREVENDA

Astăzi despre o bucată ajunsă, nici nu se putea altfel, şi pe mesele sătenilor. Ne referim la PIZZA care plăcintă, căci ce altceva este, la urma urmei, poate face uneori mult rău. Chiar şi dacă nu e mâncată toată porţia. Dacă nu credeţi, întrebati-l pe hoţul care a intrat, la furat, se înţelege, într-o casă şi care, datorită nerăbdării, înainte de a trece la treabă a aruncat ultima bucăţică pe undeva pe jos prin grădină. Ce frumos spun ruşii la bucăţică: CUSOTIC. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs.

Pentru că - o culme a ghinionului- când s-a întors încărcat cu prada, fără ca nimeni să-l fi simţit, a alunecat tocmai, taman zic moldovenii, pe restul de pizza azvârlit ceva mai devreme prin ograda gospodarilor păgubiţi. A alunecat şi a căzut. A căzut şi s-a dus cu roţile în sus.  Mâinile fiindu-i ocupate cu bunurile sustrase prin efracţie - remarcaţi, vă rog, termenii de specialitate, n-a avut niciun sprijin şi s-a lovit. S-a lovit rău la tărtăcuţa care l-a împins la rele. Drept care – pedeapsa Celui-de-Sus – a rămas lat. Leşinat şi nemişcat. Fără de cunoştinţă, conştienţă se spune mai nou, şi fără de apărare. Luat ca din oală şi bumbăcit cum se cuvine şi cum i se cuvenea, nu doar de ochii spectatorilor, cum s-a întîmplat la meciul acela din oraşul de baştină al unei foste Miss România. După faptă şi răsplată, cine fură azi un ou, mâine va fura o bancă, orice naş îşi are naşă şi alte proverbe şi zicători.

Învăţătura care se desprinde din întâmplarea hoţului fără de noroc, care, dacă i-ar fi reuşit isprava, s-ar fi dat la discotecă, fost cămin cultural, ori crâşmă, drept Nică fără de frică, Terente, Badea ori alt erou popular, învăţătura, aşadar, care se desprinde este evidentă: dacă vă bate gândul şi vă împinge năpasta, era să scriu nevasta, să vă duceţi la furat, nu mancaţi pe drum pizza. Înfulecaţi un homar, ori o langustă. Dacă nu vă permite buzunarul ronţăiţi un rac. Pe care-l puteţi pescui fără ca nimeni să vă împiedice din orice lac, luciu de apă, iaz ori amenajări piscicole, private ori de stat.

De ce neapărat crustacee? Păi e simplu: dacă rozi un crustaceu, ai curajul unui leu, chiar de eşti un derbedeu. După cum se vede, rimează. Oricum, mare e Dumnezeu. Şi nu bate cu parul!

MIHAI EMINESCU

„În veacul nostru se înmulţeau trebuinţele, deci trebuia înmulţită producţia şi braţele producătoare. Din contră am urmat. Numărul producătorilor care în ţara noastră sunt absolut numai ţăranii dă îndărăt, deci e supus la o trudă mult mai mare decât poate purta; şi se înmulţesc – cine? Cei cari precupeţesc munca lui în ţară şi în afară şi clasele parazite. La ţară putrezesc grânele omului nevândute, în oraş plăteşti pâinea cu preţul cu care se vinde la Viena sau la Paris.

Căci firul de grâu trece prin douăzeci de mâini de la producător până la consumator şi, pe această cale, se scumpeşte, pentru că cele douăzeci de mâini corespund cu cincizeci de guri, care având a trăi de pe dânsul, produc o scumpire artificială...

Azi ţăranul scade pe zi ce merge, proprietarul, ale cărui interese sunt identice cu ale ţăranului, asemenea, bresle nu mai avem, negoţul încape pe mâini străine, încât mâine să vrem să vindem ce avem, găsim cumpărători străini chiar în ţară, şi am putea să ne luăm lucrurile în spinare şi să emigrăm în America. Chiar ar fi bine să ne luăm de pe acum o bucată de loc în Mexic, în care să pornim cu toate ale noastre, când nu vom mai avea nimic în România."

(Mihai Eminescu, Scrieri politice - Frază şi adevăr)

- Cum arată grâul după semănat în această toamnă? Dle dr. ing. Dimitrie Muscă, v-am pus această întrebare, mai ales că şi în Câmpia Aradului a plouat cu porţia sau mai deloc.
- Deocamdată a răsărit...

- Simt că aveţi ceva îndoială.
- Eu am semănat un număr mare de boabe germinabile, conform unei tehnologii verificate în ultimii ani.

- Şi atunci...
- Nu a mai plouat de mult şi îmi este teamă că vine gerul fără zăpadă şi atunci poate să sufere grâul, dar nu sunt atât de păcătos, încât să am pierderi.

- Alte necazuri?... că binele nu prea dă pe dinafară
- Ar fi problema subvenţiilor de la UE. În ultima vreme, informaţiile venite prin mass-media sunt abstracte, neînţelese şi alarmiste. În ce mă priveşte am tras primele concluzii, că în cazul Combinatului Agroindustrial Curtici, adio subvenţii. Nu există în prezent ceva detalii, mai ales pe înţelesul nostru. Ce se vrea totuşi de la agricultura României? În loc să o consolidăm, o trimitem înapoi. Revitalizarea agriculturii României este importantă, atât pentru PIB-ul României, cât şi pentru UE care se vrea cea mai importantă producătoare de alimente din lume.

- Iată că în prezent toată lumea sus pusă se laudă cu ce au produs agricultorii români.
- Nu ştiu dacă toate datele sunt reale, dar ştiu că despre evoluţia preţurilor produselor agricole nu avem nici cea mai mică informaţie.

- În revista noastră aveţi aceste date!
- Eu vreau date oficiale de la cele două ministere, cel puţin, de la Agricultură şi de la Finanţe. Nu avem o bursă a produselor agricole, dar în schimb avem evaziune fiscală.

- Şi atunci greşesc jurnaliştii când spun că evazioniştii sunt “ocrotiţi” de cine trebuie.
- Cam aşa este. Eu sunt la zi cu toate „birurile” către stat, iar alţii îmi râd în faţă!

- Dar cu băncile?...
- Eu zic că am relaţii corecte.

- Nu sunt profet, dar vin zile grele. Am uitat să vă întreb de grâu.
- Scurt! Am grâu de foarte bună calitate ce poate fi folosit şi în patiserie. Revin însă la sistemul informaţional care lipseşte...

- Cu desăvârşire!

M. M. Mihail

Alooo! Să trăiţi miştooo! Ţ’am iepistolat pintru o afacere. Idea’i geneală şi mă bântuie, ca să zic aşa, postero-anterior (vorbă dă telectual penzionat!). Zic să să dea de-o lege pintru glojdeală. Ce dacă mai dădu una şi Nen’tu’Nicu, de-l făcurăm sedilă pintru ea? Deci, bagă o vorbă să să voteze o leje dă potol pintru amărăşteni.

Tot aşa cum se votă ateveul dă cinci pintru potolu’ dă temelie. Articol unic - să nu fie iertat, pă lumea asta şi pă tot târcolu’ României, ăl de imple jgheabu’ cu altu’ ceva decât glojdeală medeteraneeană. Acu’ n-ar fi cine ştie ce noutate, că ie şi on proiect cu haleală sănătoasă suptţinut UE. Ăla a lu’ Jami, cu volovanuri, blamanjele, alacremuri, potajuri, dă ţi să scrânteşte organu’ (vorbirii bre!, nu fi nesâmţit!). O să zâci că şi p’in ograda noast’ se suptţine potolu’ biolojic, ca ăl mai sănătos şi al mai plin dă putirinţi potol, mai ales dacă ie gătit pă tradiţionalelea.

O să caţi şi nod in papură şi o să zâci românii dă obşte, encluziv conlocuitorii, o să cădem sub leje, că dă unde gologani pintru haleală grecească, taliană sau spaniolească. ’Ţ spui, că nu te duce galavaua! Păi nu ie maslina (medeteraneeană!), den moşi-strămoşi (tradiţională!), potolu’ săracului la rumân? Nu fu pă vremea Puşcatului, da’ ierea politică contra capitalizmului! Auz? Ie! Nu ie grecii în budă cu ieconomia şi recesiunea dă criză cum suntem şi noi? Ie! Nu ie grecii ăi mai mari producători dă masline din ograda UIE? Ie! Luăm paraua pintru potolu’ săracilor dă la UIE, nu le mai dăm pă făină, zahăr, oloi, bicsuiţi şi dospapir şi le dăm la greci pintru masline, să ajungă la tot natu’. Başca că coperim, ca stat membru, două din prinţipurili dă bază carele guvernează UIA. Solidaritatea şi coezeunea (hai că’s mare!). Socoate! Trei, hai, cinci masline, dimineţa, prânz, sara, prânzişor şi faivocloc, la douăşdouă dă meleoane (enclusiv emegranţii că şi ei ie români de-ai noştri) face ca la 110 meleoane pă zi lăsată. Ce afacere ar fi să le emportăm noi (mogulu’)!

Pune şi că la greci sarea’i scumpă şi iodată şi am puté le vindem tot noi, sare dă sare. Aici ie mecherezu’, la sare, că de nu’i maslina potroacă, se duce de’a’n boulea şi lejea şi iefectu’ ei dă scoatere dăn criză . La cinci masline potroacă, intră ca la două oca dă apă, că se termenă molanu’. Te prinsăşi! Maslinele şi zamă ajunje dă satură maţu’ (zice toţi doftorii dă nutriţie), ţâne dă şaţ, şi devine că rumânu’ nu mai pune gură pă alceva (treacă o felie dă pâne, ori o coajă dă malai, în caz dă necesitate, vorba cântecului). Adicătelea mâncăm şi sănătos, şi tradiţional, şi medeteraneean, şi moca (că ie pe banii UIE, uitaşi!).

Pă plan macroieconomic să reduce cheltuiala cu halitu’, care’i ca la şaizăci dă procenturi şi o să poa’ să să iechilibreze bujetu’, reducâd salariili cu înc’o litră, c’am ajuns ca cânele, nu poci să dormez dă grija din ce plătim la Féméi. Pune că maslinele ie anticolesterolice şi ne-am scos şi cu accidenturili coronariene (îs mare şefu’!), ălea mai frecvente accidenturi dă circulaţie, cu escepţia buşiturilor dăn parcări. Ţânem sâmburii ca biocombustibil şi uite cum devenim endependenţi dă urmili dă labă de URSS, carele mai ie p’in ieconomia naţională. Hai că’s bun!

Gheorghe