Maschio Gaspardo a investit în fabrica din România 5 milioane de euro. În trei ani vrea să mai investească alte 10 milioane. Este lider absolut la noi pe segmentul semănătorilor de precizie şi îşi doreşte creşterea semnificativă a cotei de piaţă a semănătorilor de cereale. Andrea Gobbo, directorul comercial, a vorbit despre toate acestea, dar şi despre noutăţile pregătite pentru fermierii români, în interviul de faţă.

2011 - un an excepţional, 2012 - noi produse

Reporter: Suntem la început de an 2012. Înainte de a vorbi despre ce va fi, aş vrea să ne spuneţi pe scurt cum a fost, pentru Maschio Gaspardo, anul care tocmai s-a încheiat?

Andrea Gobbo: 2011 a fost un an excepţional, am crescut foarte mult cotele noastre de piaţă, triplând vânzarea de semănători de precizie şi de semănători de cereale, aducând societăţii cele mai bune rezultate pe piaţa românească până în prezent. În plus, pe lângă rezultatul deosebit de relevant al cifrei de afaceri, am dezvoltat semnificativ reţeaua noastră de vânzări prin colaborarea cu noi dealeri, iar acest lucru ne va permite consolidarea prezenţei noastre pe piaţă şi o îmbunătăţire a legăturii cu clienţii şi a serviciilor pentru aceştia, astfel fiind în măsură să răspundem prompt exigenţelor pieţei.

Reporter: Care sunt planurile pentru anul 2012?

Andrea Gobbo: Avem ca scop consolidarea poziţiei pe piaţă pentru semănătorile de precizie, sectorul în care suntem leader absolut. Totodată, ţintim către creşterea semnificativă a cotei de piaţă a semănătorilor de cereale, chiar şi prin lansarea iminentă a unor noi modele şi îmbunătăţirea continuă a întregii game.

Vom promova puternic toate produsele fabricate în România, adică gama Minimum Tillage, organizând acţiuni de prezentare şi demonstraţii de anvergură pentru a oferi agricultorilor posibilitatea de a testa diferenţa. Aici, în România am reuşit să devenim Producătorul naţional nr. 1 de maşini agricole.

Cu o echipă motivată atingi excelenţa

Reporter: Care au fost paşii care v-au adus la actualul nivel de dezvoltare?

Andrea Gobbo: În ceea ce priveşte piaţa românească pe care o gestionez, nivelul de dezvoltare atins a fost posibil mulţumită câtorva factori. În primul rând, am format în cele din urmă o echipă de Area Manageri motivată, alcătuită din profesionişti, care cresc în fiecare zi şi căreia am încercat să îi transmit experienţa mea. Noi operăm pe piaţă exclusiv prin dealeri susţinuţi de Area Manageri care le oferă ajutor şi suport zilnic, aceştia fiind: Ciprian Popa, Andor Olah, Endre Kovacs, Marius Mitra, Marian Constantin şi Mihai Tarita. Cea care ţine legătura între toţi este Adelina Manea care asigură la nivel foarte bun secretariatul comercial încă din anul 2003, anul de începere a activităţii Maschio Gaspardo în România. Suntem o echipă puternică şi lucrăm foarte bine împreună.

Pentru început, cu un an în urmă am demarat o politică de ajustare a preţurilor la semănători pentru a ne adresa tuturor fermierilor români şi pentru a răspunde cerinţelor, apoi am promovat intens utilajele prin demonstraţii în câmp împreună cu dealerii noştri. Am ales să reducem marjele de profit pentru a creşte cotele de piaţă, devenind foarte agresivi, însă şi pentru a veni evident în favoarea utilizatorului final. Faptul că producem şi nu doar comercializăm produsele aşa cum fac majoritatea concurenţilor noştri, ne permite să fim competitivi, prompţi şi mai aproape de exigenţele pieţei. La toate acestea adăugăm faptul că ne place să muncim, iar acest lucru sporeşte coeziunea şi creşte rezultatele grupului. Poate tocmai în acest lucru constă forţa noastră: ne place ceea ce facem. În spatele acestor rezultate este o familie de oameni de afaceri capabili şi competenţi, începând cu preşedintele nostru Egidio Maschio şi administratorul Mirco Maschio, unul dintre cei mai buni manageri cu care am lucrat, capabil de a responsabiliza, de a delega şi cu o intuiţie cu adevărat ieşită din comun pe care o foloseşte întotdeauna la momentul oportun şi îţi dă acel imbold de care ai nevoie pentru a atinge excelenţa.

Fermierul este exigent

Reporter: Cum era piaţa din România atunci când aţi venit şi cum este în prezent?

Andrea Gobbo: Piaţa maşinilor agricole din România s-a schimbat în mod radical în mai puţin de doi ani. Cu ceva timp în urmă era statică, puţin pretenţioasă. Aşa cum am spus mai devreme, am fost primii care am început să lansăm promoţii focalizate pe un anumit produs, acest lucru fiind în avantajul clientului, şi a dat roade, ţinând cont că majoritatea concurenţilor noştri ne-au copiat şi s-au aliniat la nivelul de preţuri pe care l-am trasat noi. Totul a fost exact cum ne doream şi în mod clar în favoarea cumpărătorului!

Azi este o piaţă în care clientul final este foarte atent şi exigent. Este o cerinţă fundamentală să ai produse de calitate şi un serviciu post-vânzare capabil să intervină rapid fie cu personal specializat, fie cu piese de schimb. Este complet revoluţionată, este suficient să aruncăm o privire asupra mişcărilor mărcilor de tractoare în ultimul an. Acum toţi îşi doresc să fie prezenţi şi să spună ce oferă.
Şi în 2012 Maschio Gaspardo continuă să investească şi să surprindă plăcut

Reporter: Ce investiţii au fost făcute şi ce se produce în România?

Andrea Gobbo: În anul 2011 am finalizat lucrările la o nouă hală de producţie, o investiţie de 5 milioane de euro. Acum produsele Made in Romania, utilaje pentru prelucrarea terenului cum sunt Pinocchio, Artiglio, Attila, Diablo, Grator, Ufo, Granchio, Presto etc au un standard de calitate foarte ridicat, întreg procesul constructiv este desfăşurat la sediul nostru din Chişineu-Criş (Arad), începând de la proiectare, prototipuri, asamblare, vopsire şi testare. Sunt produse în România chiar şi şasiuri pentru semănători de 12/16/18 rânduri, precum şi cele pentru noile semănători pentru suprafeţe mari Maxi Metro de 24 şi 36 de rânduri.

Respectăm standardele de calitate cu rigoare şi pentru asta utilizăm cei mai avansaţi roboţi industriali. Azi avem 180 de angajaţi, iar administratorul nostru Mirco Maschio crede foarte mult în potenţialul României şi are intenţia de a continua dezvoltarea. Pentru următorii trei ani s-au hotărât investiţii de încă 10 milioane euro în fabrica a cărei suprafaţă va fi mărită cu încă 4500 mp. În plus, va fi construită o clădire cu două nivele de peste 500 mp unde vor fi amplasate noile birouri, sălile pentru cursuri şi întâlniri. Se preconizează angajarea în scurt timp a încă 60 de persoane pentru a face faţă creşterii producţiei şi dezvoltării continue.

Reporter: Care vor fi noutăţile cu care îi întâmpinaţi pe fermierii români?

Andrea Gobbo: Vom continua promoţiile noastre la semănători şi le vom extinde şi la o altă parte a gamei. Avem meritul de a fi primii care am dat un imbold pieţei în acest sens, motiv pentru care vom continua pe acest drum văzând succesul pe care l-am avut la clienţii finali, cât şi pe competitorii noştri care au urmat şi ei această cale. Acest lucru constituie un stimulent sănătos şi necesar pentru a încerca să fim mereu cu un pas înainte, să aducem ceva nou şi surprinzător mereu în avantajul celui care cumpără.

Am planificat să continuăm în mod şi mai amplu cu demonstraţiile, ţintim să efectuăm cel puţin 60 în perioada aprilie-septembrie în toată România, împreună cu dealerii şi direct pe terenul clienţilor. Acest lucru ne va permite să fim cu adevărat mai aproape de ei în mod continuu.
Vom continua şi colaborarea noastră cu Universitatea de Agricultură din Timişoara, cu care am programat încă un eveniment în anul acesta, pe baza experienţei optime avută împreună în anul 2011.

Am pus la punct servicii şi instrumente financiare în măsură să satisfacă exigenţele clienţilor şi să le faciliteze mai multe posibilităţi de a achiziţiona maşini agricole noi pentru activitatea lor, la costurile cele mai reduse de pe piaţă, instrumente care vor revoluţiona modul de vânzare.

Vom organiza un eveniment care va avea loc la fabrica noastră în primul semestru al anului, o probă în câmp care va implica toţi dealerii noştri şi clienţii care vor putea asista la un show uriaş de tractoare şi maşini agricole din producţia noastră, gata să fie testate.
Noutăţile şi surprizele sunt cu adevărat în număr mare, nu pot să le spun pe toate acum pentru că nu ar mai fi surprize.

În România există valori şi tradiţii

Reporter: Domnule Andrea Gobbo, după ce vă veţi realiza planurile, veţi pleca din România?

Andrea Gobbo: Obiectivul meu personal este acela de a dubla cantităţile şi cifra de afaceri. În anul 2011 ne-am concentrat pe acest obiectiv şi l-am depăşit, dar încă nu m-am gândit să plec, deoarece mai sunt aici provocări şi obiective importante pe care doresc să le ating. În plus, îmi place să lucrez pe această piaţă. Este cu certitudine o piaţă dificilă, dură, dar în acelaşi timp oferă multe satisfacţii, aceasta fiind zona de dezvoltare în viitor a agriculturii europene.

Reporter: Sunteţi aici de doi ani, vă place?

Andrea Gobbo: Îmi place şi mă simt foarte bine. Nu am mai fost de mult atât de captivat să lucrez în mod atât de energic, motivant şi stimulant. Trebuie să recunosc că îmi place. Am învăţat foarte mult din această experienţă şi nu doar pe plan profesional, ci şi uman. În România mai există valori şi tradiţii care în Italia s-au pierdut de mult. Să fiu aici şi să trăiesc aici îmi oferă emoţii puternice. Este o experienţă pozitivă şi importantă pentru mine, m-a ajutat să mă dezvolt mult.

MARIA C.

În fiecare fermă ar trebui să existe un câmp de testare pentru a cunoaște foarte bine cum se comportă hibrizii la condițiile de climă din zona respectivă. Multe societăți agricole au asemenea câmpuri experimentale, unde este urmărită evoluția plantei de când răsare și până la recoltare. Nu întâmplător sunt testați noii hibrizi apăruți pe piață, ci pentru ca fermierii să ia decizii corecte în ceea ce privește costurile tehnologice și evaluarea performanțelor materialului genetic.

Hibrizi produși în România, testați la TCE 3 Brazi

În Insula Mare a Brăilei, la societatea TCE 3 Brazi, în fiecare an se testează sute de soiuri și hibrizi, după cum ne spune Grigore Mocanu, consilier tehnic în cadrul societății, om cu vastă activitate și experiență în domeniul agriculturii de mai bine de 60 de ani. Printre varietățile experimentate, specialiștii de la TCE 3 Brazi testează și hibrizi produși de cercetători români, la noi în țară. Potrivit lui Grigore Mocanu, în România există în prezent o singură companie privată care face cercetare în acest domeniu, Procera, care are două direcții de testare - pe floarea-soarelui și porumb. „Vrem să vedem în ce măsură corespund condițiilor specifice din Insula Mare a Brăilei, iar dacă unii hibrizi se ridică la nivelul exigenței, vor intra în cultura mare”, spune Mocanu. El a adăugat că și concurența între firmele care produc sămânță este mare: „De la Procera avem la cultura de rapiță șapte soiuri și hibrizi în testare, pe suprafețe reduse, cam un hectar pe soi. Avem în testare încă alte 11 societăți de profil. Concurența este mare. Procera este o societate mai nouă și spre deosebire de alte firme de renume, produce în condițiile țării, ceea ce este bine”.

Un hibrid de floarea-soarelui nu necesită decât un singur erbicid

Grigore Mocanu apreciază la Procera trei dintre soiurile de grâu care, spune el, au rezultate destul de bune. De asemenea, la hibrizii de floarea-soarelui, patru dintre ei au rezultate bune: „Avem hibrizi de floarea-soarelui care nu necesită decât un singur erbicid pentru combaterea buruienilor dicotiledonate”, arată Grigore Mocanu. El mai spune că are zece hibrizi de porumb în testare creați de Procera, iar unii dintre ei, ca și cei de floarea-soarelui, calitativ, se ridică la nivelul firmelor consacrate.

Soiul de grâu Faur - cultivat pe 4% din suprafața IMB

Dovadă că soiurile experimentate aici s-au pretat condițiilor climatice din Insula Mare a Brăilei și că managementul a fost mulțumit de costurile tehnologice este și faptul că 4% din suprafața lucrată este cultivată cu soiul de grâu Faur, creat de Procera. „Noi deja am introdus în cultură soiul de grâu Faur, încă din anul 2010, în loturi din categoria biologică Bază şi C1, iar în toamna lui 2011 sămânța de anul trecut de pe 100 de hectare am însămânțat-o în continuare, pentru consum”, precizează Grigore Mocanu.

Prețul este ultimul criteriu pentru alegerea unui hibrid

La TCE 3 Brazi există reguli după care se lucrează. Sunt loturi experimentale, demonstrative, cu soiuri și hibrizi de la 60 la 120, la fiecare cultură, ne spune Grigore Mocanu. „Avem 14 firme de semințe cu care lucrăm, iar prețul este ultimul criteriu, contează valoarea intrinsecă a produsului, este vorba de cum alegem mai bine, în funcție de rezultate la producția pe hectar, care este un indice, dar și de greutatea hectolitrică, de masa a o mie de boabe, umiditatea la recoltare - dacă umiditatea este prea mare avem cheltuieli mai mari la uscare, iar profitul scade automat”, povesteşte Grigore Mocanu despre criteriile care stau la baza alegerii unui hibrid care intră în cultura mare. El a adăugat că grâul, de pildă, trebuie să aibă indicii calitativi pentru panificație, să aibă un procent mare de gluten, de proteine, să aibă rezistență la iernare, să aibă un organism viguros, să se lupte singur cu bolile, să fie rezistent la cădere sau la scuturare când se intră la recoltat.

Într-o declaraţie recentă, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş, şi-a exprimat speranţa că proiectul de reformare a Politicii Agricole Comune va fi adoptat până la începutul anului viitor.

În prezent, propunerile pentru noua PAC sunt pe masa Consiliului şi a Parlamentului European. „Am început deja discuţiile în cadrul Consiliului, am numit deja raportorii şi sper că în acest an vom avansa şi vom merge cu propunerile la Consiliul Miniştrilor Agriculturii. Este important să vedem evoluţia discuţiilor şi din perspectivă bugetară”, a spus Dacian Cioloş. El a adăugat că se va analiza şi situaţia sectorului viticol, aşa încât să se organizeze la fel de bine ca sectorul legume-fructe, considerat cel mai bine reglementat şi organizat la nivel de UE. Astfel, viticultorii îşi vor spori puterea de negociere, poziţia pe piaţă, promovarea produselor şi vor fi create organizaţii profesionale de tipul celor din sectorul legume-fructe.
Comisarul european pentru Agricultură a precizat că unul din scopurile reformei PAC îl reprezintă atragerea tinerilor spre agricultură. Pentru aceasta, Comisia Europeană propune crearea unui nou ajutor pentru instalare, de care să poată beneficia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani.

Suprafeţe de interes ecologic pentru prevenirea deşertificării în Europa

Una dintre cele mai dezbătute măsuri din reforma PAC este păstrarea rezervoarelor de biodiversitate sau a elementelor de peisaj pe cel puţin 7% din suprafeţele arabile, respectiv crearea unei suprafeţe de interes ecologic. Dacian Cioloş afirmă că propunerea urmăreşte să protejeze diversitatea pe teritoriul suprafeţelor agricole şi să încurajeze fermierii în acest sens. Printre elementele de peisaj incluse în propunerea CE se află perdeaua de protecţie vegetală (tufişurile, arbuştii şi pădurile care despart terenurile agricole de şosele). Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, CE propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Aceste practici includ diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor.

Agricultorii susţin că această măsură îi obligă să scoată din producţie 7% din suprafaţa agricolă. Comisarul european pentru Agricultură îi contrazice şi spune că este o falsă dezbatere. „Nu este adevărat că trebuie să scoată din producţie, pentru că sunt suprafeţe care sunt menţinute de fermieri acum şi care nu sunt cultivate. Sunt capete de parcele cu terenuri mai puţin fertile, sunt margini de pădure, sunt perdele forestiere şi aşa mai departe. Toate aceste suprafeţe sunt menţinute de fermieri şi nu se cultivă pe suprafeţele respective nici grâu, nici porumb, nici o altă cultură. Fermierii au de multe ori tendinţa să taie arborii, să taie arbuştii, să nu întreţină suprafeţele respective tocmai pentru că ele nu sunt eligibile în momentul de faţă la plată.

Din 2014 vrem nu numai ca ele să fie eligibile la plată, dar şi ca producătorii să fie incitaţi să le menţină, pentru că în această suprafaţă se menţine biodiversitatea, se poate menţine o diversitate a florei şi a faunei şi inclusiv fermele respective au interesul să nu fie câmpul gol când vine un vânt, să ia stratul de sol cel mai fertil, să existe şi protecţia asta, pentru că aşa a existat de ani şi ani de zile. În ultimii zeci de ani s-au făcut câteva erori în Europa cu modul în care s-au tratat terenurile şi acum ne plângem că în multe zone, pe fondul schimbărilor climatice, apare deşertificarea, solul îşi pierde fertilitatea. Tocmai asta vrem prin această măsură, nu dorim să reducem suprafaţa cultivată”, a declarat Dacian Cioloş.

Aşa cum se obişnuieşte la începutul unui nou an, am făcut un bilanţ al celui care a trecut împreună cu conducerea Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR, cel mai mare sindicat al oamenilor din agricultură din România. Federaţia are peste 50.000 de membri şi împlineşte 22 de ani de activitate. Pentru o imagine de ansamblu a activităţii am stat de vorbă cu Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.

Este nevoie de formare profesională

2011 a fost un an bun pentru Federaţia Agrostar în ce priveşte derularea proiectelor cu finanţare europeană pentru agricultori şi pentru locuitorii satelor. În perioada 2007-2013, Agrostar a implementat din fonduri structurale europene trei proiecte POSDRUM - “Investeşte în oameni”. „Unul dintre proiectele noastre, care a început la 1 noiembrie 2008 şi cu dată de finalizare 31 octombrie 2011, s-a numit „Dezvoltarea sustenabilă în mediul rural“, un proiect prin care voiam să certificăm 750 persoane din mediul rural în meserii care sunt foarte căutate. Am făcut acest lucru cu ajutorul unor studii făcute de specialişti în domeniu. Pot să vă spun că suntem mândri că am reuşit să aducem mai mulţi oameni în proiect, aproape 1100 de persoane. Am realizat mai mult decât ne-am angajat că vom face.

Oamenii au fost foarte receptivi la ceea ce le-am propus. Federaţia noastră are peste 50.000 de membri, care sunt în toate structurile agricole din România, de la lucrători până la cercetători. În această masă critică s-a creat o efervescenţă şi mulţi oameni au vrut să se implice, iar rezultatul a fost benefic. Federaţia Agrostar are această capacitate de a implementa proiecte, tocmai datorită faptului că îi reprezintă pe cei din mediul rural, pe cei cărora programul li se adresează. Este şi o mare nevoie de pregătire profesională. Programul este o alternativă la faptul că în acest domeniu, de 20 de ani, nu s-a făcut nimic. Este o provocare pentru noi să ne readaptăm la economia de piaţă, la economia capitalistă. Faptul că suntem membri ai Uniunii Europene ne obligă să ne autoperfecţionăm, să căutăm noi oportunităţi de ocupare profesională, pentru că totul este într-o continuă mişcare. Trebuie să găsim oportunităţi, să ne câştigăm pâinea, să rămânem în piaţa ocupaţională”, ne-a declarat Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.

În mediul rural lipsesc serviciile

Mare căutare a avut meseria de instalator în construcţii. „Mediul rural s-a dezvoltat foarte mult. Au fost programe de pre-aderare şi post-aderare la UE, iar România a beneficiat de multe programe, prin care satele româneşti au fost conectate la reţeaua de apă şi canalizare. Din păcate, ne-au lipsit tehnicienii specializaţi. E foarte important să ai oameni pregătiţi să facă astfel de activităţi de întreţinere. E important să ai meseriaşi pentru instalaţiile din horticultură sau agricultură, pentru tot felul de instalaţii de irigare sau stropire”, spune Tudor Dorobanţu. El a adăugat că o altă meserie foarte căutată este cea de mecanic. „Agricultura ţării noastre se retehnologizează şi e nevoie de mecanici pricepuţi. Până acum, nimeni n-a făcut nimic în acest sens. Doar dealerii de utilaje au mai făcut nişte cursuri, dar sunt insuficiente. Din studiile realizate de specialişti a reieşit că este o meserie deficitară, sunt puţini oameni calificaţi în mediul rural. E nevoie de informaţie nouă, chiar şi pentru oamenii care mai ştiau câte ceva despre mecanică”.
De asemenea, căutată, mai ales de către femei, este meseria de îngrijitor bătrâni la domiciliu. În satele noastre sunt mulţi bătrâni care au nevoie de sprijin şi nu există personal calificat pentru această muncă, nu sunt instituţii create.

Căutare are şi meseria de patiser. „În fiecare sat este nevoie şi de aşa ceva, zice secretarul general al Federaţiei Agrostar. Este o generaţie tânără care vrea să cumpere o prăjitură, ceva dulce. Este o oportunitate de afacere. Sunt programe europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care oamenii îşi pot deschide mici afaceri, iar o astfel de meserie se poate uşor transforma într-o afacere.”
O altă meserie căutată de femei este cea din domeniul înfrumuseţării - manichiurist, coafor, frizer.

Cam acestea sunt meseriile la care a aplicat multă lume pentru cursurile de pregătire profesională din cadrul programului derulat de Federaţia Agrostar, care a beneficiat de sprijin din partea autorităţilor locale, a primăriilor, a liderilor de opinie din localitate, a profesorilor.

În general, în mediul rural lipsesc serviciile.

Ca arie de implementare a proiectului s-au avut în vedere Muntenia, Transilvania şi Oltenia. Centrele au fost la Sibiu, Craiova, la Vărăşti (Giurgiu) şi la Galaţi. Aceste centre continuă să îşi deruleze activitatea şi după finalizarea proiectului. „Dorim să contribuim semnificativ la dezvoltarea resurselor umane în mediul rural. Am constatat că este mare nevoie şi ne dorim să mai dezvoltăm astfel de programe”, punctează Tudor Dorobanţu.

Emanciparea femeilor de la sate

Federaţia Agrostar mai are un program cu bani europeni, care a început la 1 februarie 2010. Scopul acestuia este emanciparea femeilor din mediul rural. „Vrem să contribuim la promovarea femeilor în mediul rural, la egalitatea de şanse, la realizarea unor organizaţii de sprijin pentru femei. Ştim că femeia din mediul rural este marginalizată, nu se bucură de egalitate nici în familie, nici în societate. Vrem să identificăm posibilităţi de afirmare, identificând oportunităţi de ocupare. Ne adresăm acelor femei care au spirit antreprenorial, dar au renunţat la profesie şi s-au dedicat familiei. Vrem să le atragem în sfera profesională, a socializării, a afirmării competenţelor personale. Sunt foarte mulţi oameni care au lucrat în străinătate şi vrem să le găsim oportunităţi aici, în ţară.

Femeile vin cu alte mentalităţi, cu o viziune diferită şi vrem să le oferim posibilitatea să se manifeste. Ne-am propus, prin acest proiect, să formăm 500 de persoane, să identificăm idei de initiaţive antreprenoriale în mediul rural. Am lărgit puţin aria de aplicare şi în vestul ţării, unde am constatat că este o mare cerere de cursuri. Avem multe aplicaţii, aşa că ne-am propus să mărim grupul-ţintă şi facem demersuri în acest sens. Femeile vor să înveţe, să muncească, să participe la bunăstarea familiei. Beneficiem acum de acest sprijin financiar european şi ar fi păcat să-l pierdem. Este o mare oportunitate, de care trebuie să ne bucurăm noi ca cetăţeni, dar şi autorităţile, care ar trebui să ia mai în serios societatea civilă, pe aceia care vor să construiască ceva”, menţionează secretarul general al federaţiei.

Agrostar asigură întreaga consiliere pentru afacerile cu bani europeni

Potrivit lui Tudor Dorobanţu, Federaţia Agrostar are o strategie de dezvoltare a unei reţele de centre în mediul rural, pentru a veni în ajutorul celor care au nevoie de sprijin în realizarea unor proiecte, în activităţile de pregătire şi ocupare profesională, în dezvoltarea unui antreprenoriat. „Am identificat surse de finanţare. Cea mai importantă este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada 2007-2013, după cum ştim, România beneficiază de o sumă consistentă. Noi am fructificat aceste fonduri pe Măsura 141, pentru gospodăriile de semi-subzistenţă, dar şi prin Măsura 112, privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Federaţia noastră a realizat peste 3850 de proiecte. Numai pe Măsura 141, în judeţul Dâmboviţa, avem peste 900 de proiecte, pe care le-am realizat gratuit, fără nicio taxă sau comision. Am realizat şi identificarea altor măsuri, 121-313, în zona pisciculturii, a mediului, pentru cei care desfăşurau o asemenea activitate, dar aveau nevoie de dezvoltare. Suntem la dispoziţia celor care vor să dezvolte astfel de proiecte.

Acum este în plină desfăşurare sesiunea de depunere a dosarelor pentru Măsura 112, la centrele din Târgovişte, Slatina, Timişoara, Craiova, Vărăşti din Giurgiu, Galaţi, Vâlcea, Piteşti, în Prahova. Am fost la Târgovişte şi m-am întâlnit cu 40 de oameni care doreau să depună dosare pe Măsura 112. Multă lume vrea să beneficieze de fonduri europene, dar trebuie să înţelegem în ce condiţii se acordă acestea şi ce obligaţii sunt. După ce se aprobă fondurile, greul abia atunci începe. Planul de afacere trebuie implementat, respectat întocmai, altfel finanţarea îţi este suspendată sau retrasă. Nu e suficient să câştigi banii pentru proiect, trebuie să fii serios în respectarea activităţilor. Le asigurăm membrilor Agrostar consilierea în această privinţă, adică în respectarea planului de afacere, pe toată perioada derulării lui, prin asistenţă tehnică, financiară, juridică. Există tot felul de firme care fac proiecte, dar care nu se mai implică după aceea, iar oamenii sunt lăsaţi să se descurce singuri în această mare de probleme ale implementării. Acum se vede cine se implică cu adevărat în realizarea unor servicii complete”, arată secretarul general Tudor Dorobanţu.

Oricine din mediul rural sau orice tânăr care vrea să-şi înceapă o activitate în mediul rural găseşte sprijin la Agrostar. De altfel, după cum spune Dorobanţu, deviza federaţiei este “Noi pentru noi”! Federaţia are un colectiv de specialişti foarte buni, peste 50 de oameni lucrează pentru toate proiectele.

Trebuie create modele de cooperative, grupuri de producători, asociaţii

Federaţia a aplicat deja pentru alte cereri de finanţare. De pildă, din acest an, intenţionează să dezvolte proiecte pe economia socială. „Mediul rural românesc este marginalizat în prezent. Noi ne propunem să dezvoltăm modele, să identificăm noi oportunităţi, să ajutăm oamenii să se organizeze în cooperative, în grupuri de producători, pentru că, pentru asociaţii, sunt multe oportunităţi de finanţare. Un grup de producători din sectorul legume-fructe poate beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 75%. Chiar şi aşa nu se accesează fondurile. Vina e la Ministerul Agriculturii, la Guvernul României, pentru că nu se fructifică cum trebuie aceste oportunităţi, oamenii sunt dezorientaţi şi nu sunt ajutaţi să se clarifice. Trebuie să le dăm o direcţie şi asta vrem noi să facem la Agrostar. România are un mare potenţial şi e păcat să nu profităm de asta. Sperăm să ne bucurăm de aprecierea evaluatorilor.

În 2011 am avut o serie de rezultate pozitive în sectorul vegetal, dar nu beneficiază producătorii români şi consumatorii. Rezultatele au fost bune, dar n-au fost cele pe care le-a prezentat Ministerul Agriculturii pe la diferite simpozioane. Noi vrem ca de aceste rezultate bune să beneficieze producătorii şi consumatorii români, prin eliminarea reţelelor de intermediari, care sunt foarte păguboase. Din cauza lor s-a ajuns ca recolta să nu se vândă şi să se degradeze în gospodării, iar consumatorul a cumpărat produse scumpe, cu o calitate îndoielnică. Noi vrem să rupem aceste bariere, iar în 2012 să aducem producătorul mai aproape de consumator.

Ne dorim ca la Ministerul Agriculturii să vină o conducere mai receptivă faţă de nevoile celor din mediul rural, din agricultura românească, pentru că e inadmisibil ce se întâmplă acum. Pe de-o parte susţinem că avem rezultate deosebite, că Ministerul Agriculturii e preocupat de binele fermierilor, iar pe de altă parte noi, producătorii, suntem mai decapitalizaţi, mai dezorientaţi. Noi am ieşit în stradă, nemulţumiţi de ceea ce ni se întâmplă”, declară secretarul general al Agrostar.

Cei care lucrează azi în Ministerul Agriculturii sunt depăşiţi de probleme

Referitor la subvenţiile din agricultură, în opinia lui Tudor Dorobanţu, sprijinul financiar, aşa cum este el convenit cu UE, s-a diminuat foarte mult faţă de cum era în urmă cu doi-trei ani. Costurile sunt deosebit de mari, toate s-au scumpit, de la energie la inputuri, iar ajutoarele sunt din ce în ce mai mici. „Ar fi trebuit să crească subvenţia pe hectar, pe cap de animal, iar ele se diminuează. Noi nu putem să intrăm în competiţie pe piaţa comună cu un fermier din Franţa care primeşte 380 de euro pe hectar sau plăteşte echivalentul a 2,7 lei pe litrul de motorină. Nu poate fi vorba de o competiţie reală, în care să primeze munca. Se creează mari distorsiuni, iar noi pierdem ca producători şi cetăţeni, ca stat.

Balanţa comercială a României este în deficit. În sectorul agro-alimentar sunt deficite serioase, în condiţiile în care noi importăm masiv, în continuare, aproximativ 75% din necesarul de produse alimentare. De aceea, ne dorim o schimbare reală la Ministerul Agriculturii. Oamenii care sunt astăzi acolo sunt depăşiţi de probleme. Trecem printr-o perioadă critică la nivel mondial şi e nevoie de oameni care să trateze problemele sectorului cu responsabilitate. Noi suntem disponibili, vrem să oferim soluţii şi să ne implicăm. Este în interesul nostru, al tuturor, să găsim soluţii care să ne dea posibilitatea să ne dezvoltăm, să fim cât mai puţin afectaţi de criză. Avem aceste posibilităţi, dar depinde de noi. Guvernanţii trebuie să fie receptivi la partenerii sociali care îşi doresc dialogul, pentru că numai aşa putem să construim. Federaţia Agrostar este unul dintre adepţii construirii. Avem 22 de ani de activitate şi ne dorim să ne păstrăm bunul nume în agricultura românească”, este de părere Tudor Dorobanţu, secretar general al Federaţiei Agrostar.

În 2011, agricultorii au făcut ceva bani, însă vara prea secetoasă a dus la costuri duble sau chiar triple pentru înfiinţarea culturilor din toamnă. Iar problema irigaţiilor nu va fi rezolvată nici în 2012, crede Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat. În acelaşi timp, bugetul pentru agricultură este insuficient pentru acoperirea nevoilor producătorului agricol.

„Problemele legate de irigaţii nu vor fi rezolvate, din păcate, nici în acest an. Ordonanţa 82 din 28 septembrie 2011, care se referă la irigaţii, este un act normativ împotriva agricultorilor români. Apa este determinantă pentru agricultură. Când citeşti actul normativ şi vezi că din cei 5100 de angajaţi, specializaţi în domeniu, rămân 1500, iar în câmp sunt peste 3500 de staţii de pompare, te întrebi ce logică au aceste măsuri. Numai dacă suntem utopici ne putem imagina că un om poate să stea la o staţie de pompare 24 ore din 24 şi tot ar fi nevoie de 3500 de oameni. Este o măsură cu grave consecinţe pentru agricultură”, susţine Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat.

Potrivit reprezentanţilor Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, anul trecut, puţini agricultori au reuşit să folosească apa din sistemul de irigaţii, pentru că toate costurile de administrare şi utilizare a normei de apă sunt de nesuportat pentru buzunarul producătorului agricol român.
„Energia e scumpă, îngrăşămintele sunt scumpe. Până unde se duc cu aceste costuri şi cine mai poate să consume la aceste preţuri? Este insuportabil ce se întâmplă şi e greu de imaginat că se poate face agricultură în aceste condiţii. Sunt aproape trei milioane de hectare nelucrate, cât au Belgia şi Olanda la un loc, şi nu trebuie să ne mirăm”, spune Petre Daea.

Un buget fără dinamism, fără perspectivă

În opinia senatorului Petre Daea, bugetul pentru agricultură este mai mic în 2012 comparativ cu 2011. „Anul trecut au fost acte normative care au stabilit schema de sprijin pentru producătorii agricoli, suma directă pe unitatea de suprafaţă sau pe cap de animal. Bugetul agriculturii pentru 2012 este mai mic decât în 2011. Este pentru prima dată, după 1989, când se întâmplă acest lucru. Este un buget fără dinamism, fără perspectivă. Eu mă străduiesc să-mi păstrez speranţa. Sunt agricultor şi sunt legat de oamenii din agricultură. Din păcate, agricultorii sunt ultimii care beneficiază de rezultatele muncii lor. În 2011 s-au câştigat bani mai mulţi, dar toţi au mers în pregătirea recoltei viitoare. În agricultură, totul e legat de muncă şi speranţă”.

MIHAELA PREVENDA

Culiţă Tărâţă, membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, este cel mai mare fermier din România, chiar din Uniunea Europeană, cu peste 60.000 de hectare în exploataţie. Are o echipă bine structurată şi eficientă de specialişti. În 2011, Parlamentul României a avut activitate intensă în ce priveşte agricultura, susţine Culiţă Tărâţă. Însă, deputatul este nemulţumit că Parlamentul nu a reuşit să determine ministerele Agriculturii şi Finanţelor să dea subvenţii în agricultură măcar la nivelul celor care s-au acordat în anul 2010.

Terenurile agricole din Insula Mare a Brăilei şi cele din judeţul Neamţ, exploatate de societatea TCE 3 Brazi, însumează peste 60.000 de hectare. Este cea mai mare unitate agricolă din Uniunea Europeană. Cum poate fi controlată o exploataţie de asemenea dimensiuni ne-a spus omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fondatorul TCE 3 Brazi: „Să te lauzi e rău, să te plângi e şi mai rău. Ca să coordonezi o astfel de suprafaţă îţi trebuie curaj, multă seriozitate şi specialişti de cea mai înaltă valoare. Fără echipă managerială formată din specialişti nu poţi să faci faţă. Lucrăm cu atenţie, cu seriozitate. Nu poţi să minţi pământul, trebuie să-i dai sudoare multă. E singurul care-ţi răspunde cu aceeaşi măsură. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu multă perseverenţă în muncă, poţi învinge şi poţi ajunge la rezultatele pe care ţi le propui.”

Agricultorul român încă aşteaptă apa de la Dumnezeu

Anul agricol 2010-2011 a fost un an bun pentru agricultură. La ora actuală, estimările pentru 2011-2012 nu sunt prea optimiste. „Anul agricol începe la 1 septembrie şi se termină pe 31 august, anul următor. Am încheiat un an agricol normal (2010-2011), cu soare şi ploi la timp. Fără apă nu poţi să faci agricultură, iar apa o aşteptăm de la Dumnezeu, pentru că sistemul de irigaţii de la noi este, în cea mai mare parte, distrus. Cine va stăpâni apa, va stăpâni lumea. Stăpânind apa, ai mâncare, ai siguranţa alimentară a poporului tău. România ar fi putut fi foarte departe, dacă am fi ştiut să păstrăm şi să continuăm ceea ce am construit înainte de 1989, să modernizăm sistemul de irigaţii. Noi l-am distrus, ba chiar, ce s-a cheltuit, s-a dus pe apa sâmbetei, bani care nu se văd nicăieri. Trebuie să luăm totul de la capăt şi să privim cu încredere viitorul. Cea mai importantă ramură a economiei de azi e agricultura. Agricultura românească poate să producă mult şi bun, cu condiţia să-i acordăm atenţia cuvenită brazdei de pământ, care e de la strămoşii noştri.

Am fost în vizită în China. La întâlnirea cu unul dintre cei nouă membri ai Biroului Politic al Chinei, am întrebat care e cea mai importantă ramură a economiei la ei, ţinând cont de faptul că e ţara cu cel mai mare ritm de dezvoltare, că toată lumea vorbeşte de “miracolul chinezesc”. Mi s-a răspuns că agricultura e pe primul loc, ca importanţă, pentru că agricultura îţi asigură securitatea alimentară a poporului tău. În funcţie de ce pune omul pe masă, acesta e sănătos şi binedispus, indiferent de greutăţi. Dacă ai stomacul plin, altfel priveşti lumea. Nu poţi să ai un tineret sănătos, un popor sănătos, dacă nu ai alimentaţia corespunzătoare”, apreciază Culiţă Tărâţă.

În ceea ce priveşte anul agricol 2011-2012, Culiţă Tărâţă susţine că ne confruntăm cu o secetă deosebit de dură. Deficitul pluviometric este foarte mare. „La 70 cm adâncime nu avem apă. Am făcut determinări cu specialiştii noştri şi cu fermierii. Mă rog la Dumnezeu să vină apa! Fără apă, nu avem o pornire bună pentru recolta din 2012. Să sperăm că se vor slobozi baierele cerului şi vom avea apă. Eu am încredere în viitorul agriculturii româneşti, am încredere în Dumnezeu şi cred că ne va veni mintea cea de pe urmă şi sper să avem un an prosper. Dacă avem soare şi apă, va fi bine, pentru că noi ne facem datoria de a frământa pământul. Agricultura a salvat acest popor în cele mai negre momente ale istoriei, aşa că ea e baza.”

UE a dat fermierilor ce a promis, statul nostru nu şi-a onorat promisiunile

Deputatul Culiţă Tărâţă ne-a spus că, în 2011, Parlamentul a avut activitate intensă în ce priveşte agricultura. „Comisia pentru Agricultură are un cuvânt greu de spus în Camera Deputaţilor.

S-a lucrat intens, au ieşit legi benefice pentru agricultură. Sunt, însă, nemulţumit că nu am pedalat destul pentru a avea un cuvânt de spus în faţa miniştrilor de la Agricultură şi Finanţe, pentru a-i determina ca subvenţiile să fie măcar la nivelul celor pe care le-au primit agricultorii în anul 2010. Spre ruşinea şi nemulţumirea noastră, subvenţiile nu sunt la nivelul aşteptării fermierilor. Nu poţi să faci agricultură fără susţinerea statului şi a UE. Uniunea Europeană a venit cu ceea a promis, numai că noi, faţă de cei 76 de euro/ha promişi, am ajuns la 27 de euro. Asta e marea tristeţe! Acum se scumpeşte motorina, iar efectul e scumpirea în lanţ. Nu am reuşit să avem influenţa necesară pentru a-i determina pe cei de la Finanţe şi Agricultură să înţeleagă că agricultura are nevoie de subvenţii. Pe lângă voinţa fermierului, e nevoie de bani.

Nu se pot obţine producţii la nivelul UE fără dotare tehnică, fără subvenţii din partea statului. Noi, fermierii din România, primim cam 38% din nivelul subvenţiilor din Germania, de exemplu. Suntem într-o piaţă în care ei sunt cu 10 paşi înaintea noastră, iar noi tragem din greu să-i ajungem şi să ne menţinem pe această piaţă. Asta e marea discrepanţă între fermierii din România şi cei din UE. Trebuie să înţelegem că aceşti bani nu sunt o pomană pentru agricultorii români, pentru că aceşti bani se întorc, cu vârf şi îndesat, în bugetul consolidat al statului nostru. Pe lângă munca grea şi continuă a fermierilor, cea mai mare contribuţie a avut-o bunul Dumnezeu, pentru că ne-a dat ploi la timp.”

CAMPANIE DE IMPLICARE SOCIALĂ A COMPANIEI MEWI

Încă de la sfârşitul lui 2010, MEWI s-a implicat, împreună cu Primăria din Orţişoara, în acţiuni de caritate, ajutând, prin Programul “Din suflet, pentru suflete”, persoane defavorizate din comuna timişeană în care îşi are sediul. Peste 35 de familii fără posibilităţi materiale şi cu poveşti de viaţă cu adevărat triste au primit, în preajma sărbătorilor mari din an, pachete generoase constând în alimente, articole de îmbrăcăminte, jucării şi altele trebuincioase.

După cum spunea primarul comunei Orţişoara (Timiş), Aleodor Sobolu, la conferinţa de presă din deschiderea evenimentului Zilele Porţilor Deschise, 13-14 aprilie 2011, „MEWI a fost printre primele companii înfiinţate în Orţişoara. Şi a ridicat, încă de la început, ştacheta pentru toate celelalte firme ce i-au urmat, fiind un exemplu atât pentru aceştia, cât şi pentru întreaga comunitate.”
La MEWI, a face bine reprezintă o satisfacţie în sine, majoritatea beneficiarilor măsurilor de responsabilitate socială fiind copiii. “Mai bine să faci şi să taci”, spune la unison managementul MEWI, motiv pentru care tot ceea ce a făcut, conştient, compania, pentru dezvoltarea comunităţii căreia îi aparţine, a rămas multă vreme nespus.

A început în decembrie 2010...

La sfârşitul lui 2010, directorul general al MEWI Cristian Dănescu, a iniţiat, în colaborare directă cu primarul comunei Orţişoara - Aleodor Sobolu, şi cu doamna Corina Forga, de la serviciul social, un program de ajutorare a familiilor fără posibilităţi materiale, care au mai mulţi copii, de vârstă preşcolară şi şcolară.

În decembrie 2010, la sediul Primăriei din Orţişoara, pentru copiii din 7 astfel de familii, MEWI a donat, în spiritul sărbătorilor de iarnă, produse alimentare şi de îmbrăcăminte. Coşurile din sala festivă a Primăriei, încărcate generos cu o mulţime de bunătăţi, au făcut ca ochii celor mici să strălucească de încântare, iar pachetele cu cărţi, enciclopedii şi tot ce este necesar pentru un întreg an şcolar, le-au readus, celor mari, speranţa în a ajunge mai uşor la cunoaştere.

„Deşi aţi spus aici că e un mic dar din partea MEWI, tot ceea ce am primit înseamnă o maaare bucurie pentru noi, şi vă dorim să vi se întoarcă înzecit această bucurie pe care ne-aţi făcut-o nouă azi”, a afirmat una dintre mame, doamna M. Diac, din Călacea.
...şi a continuat în 2011

În aprilie 2011, în miercurea de dinaintea Paştelui, alte 9 familii au fost invitate la sediul MEWI, unde întregul colectiv s-a implicat în a le oferi copiilor momente de bucurie, atât de rare în încercata lor copilărie. Poate părea greu de crezut, dar la evenimente nu au venit toţi copiii dintr-o familie, deoarece, exact ca în poveştile bunicilor noştri, acolo unde sunt mai mulţi, ei fac schimb de încălţăminte pentru a ieşi din casă.
Pachetele nu s-au făcut niciodată la voia întâmplării. Tinerele doamne cu suflet mare din MEWI, Monica Roşca şi Cristina Mercea, au discutat, de fiecare dată, cu părinţii copiilor, au stabilit de ce articole au nevoie aceştia. După care i-au măsurat din cap până-n tălpi, au răscolit magazinele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, pentru a alege cele mai frumoase şi utile hăinuţe cu putinţă.

În 20 decembrie 2011, la biserica din Orţişoara, a avut loc şi ultima parte a campaniei Din suflet, pentru suflete, preotul Ioan Sâtea oficiind o slujbă religioasă, urmată de o cuvântare caldă şi plină de speranţă, la care, printre altele a spus: „Moşul a venit mai devreme pentru cele nouă familii din comunitatea noastră, acolo unde – din anumite pricini – nu vin colindătorii. Cei de la MEWI au dăruit din inimă, cu siguranţă Dumnezeu îi va ajuta.

Le doresc fericire şi dragoste în familiile lor.”

De faţă a fost întregul management al MEWI, vădit emoţionat atât de solemnitatea momentului, cât şi de tristeţea din ochii acelor copii fără zâmbet, ce şi-au pierdut seninătatea copilăriei datorită lipsurilor. „Lăsând la o parte valoarea materială, darurile noastre se doresc a fi un semn de speranţă că lucrurile se vor schimba în mai bine pentru toţi aceşti oameni”, a spus, emoţionat, Leontin Coca, director de vânzări MEWI.
Chiar dacă, de multe ori, comunităţii i se pare că sumele de bani destinate ajutorării aproapelui nu sunt pe măsura posibilităţilor companiei, noi credem că mult mai important este să-ţi măsori bugetul în zâmbete. Iar noi am reuşit să facem fericiţi zeci de copii, măcar şi pentru un scurt timp.

După ce în 2011 a prezentat un concept de expoziţie agricolă unic în România, pe model german, combinând loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole, demonstraţii comentate cu tractoare şi maşini agricole şi standuri expoziţionale (utilaje şi echipamente agricole, sămânţă, îngrăşăminte, produse pentru protecţia plantelor etc), expoziţia în câmp AGRIPLANTA se pregăteşte pentru ediţia a doua, care se va avea loc în perioada 7-10 iunie 2012.

Locaţia este aceeaşi ca la prima ediţie, aproape de localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi, accesul auto făcându-se din autostrada A2 Bucureşti - Constanţa, ieşirea Fundulea spre sud, pe DJ402 spre Nana/Olteniţa. Spre deosebire de ediţia precedentă, durata Expoziţiei AgriPlanta 2012 este mărită la 4 zile. Astfel, organizatorii răspund dorinţei fermierilor, care sunt interesaţi nu doar să cunoască ofertele comerciale, ci şi să discute cu reprezentanţii companiilor care au cultivat loturile demonstrative cu seminţe şi să participe la cât mai multe dintre demonstraţiile cu utilaje agricole, programate zilnic în incinta expoziţiei. Programul de vizitare va fi de joi până duminică, între orele 09.00 și 18.00.

Organizatorul AgriPlanta, DLG InterMarketing, a adus în România acest concept amplu, aplicat cu succes de mai mulţi ani în câteva ţări europene de către DLG e.V. (Societatea Germană pentru Agricultură). DLG e.V. este o asociaţie profesională înfiinţată în anul 1885, reunind în prezent ca membri peste 23.000 de experţi în agricultură şi industrie alimentară.

Corina Mareş, director general DLG InterMarketing, ne-a citat declaraţia făcută de directorul de vânzări al uneia dintre companiile participante la ediţia din 2011, care reflectă majoritatea opiniilor exprimate public despre structura expoziţiei în câmp AgriPlanta: ”Conceptul acestui târg este deosebit şi, cu siguranţă, vom participa şi la ediţiile viitoare AgriPlanta. Faptul că organizatorii au ales să îmbine atât de inspirat tot ceea ce stă în spatele imensei munci din agricultură, de la cercetare până la utilaje performante, ne determină să credem că AgriPlanta va continua să existe încă mulţi ani de acum înainte.”

Prima ediţie AgriPlanta a reunit 99 de expozanţi şi co-expozanţi, reprezentând mărci din peste 10 ţări, peste 75% dintre ei obţinând vânzări şi contacte peste aşteptări în timpul expoziţiei. În 3 zile, expoziţia a fost vizitată de circa 5.500 de fermieri, specialişti şi autorităţi din peste 28 de judeţe ale României, din Republica Moldova şi alte ţări.

Ce puteţi găsi în 4 zile la AgriPlanta, în iunie

Deja recunoscută ca fiind expoziţia agricolă cu cel mai cuprinzător concept din România, AgriPlanta include o varietate atractivă de subiecte pentru firmele din domeniul agricol, specialişti, fermieri şi familiile lor. Astfel, vor fi prezentări de loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole - genetică de ultimă oră, tehnologii avansate pentru protecţia plantelor, scheme moderne de fertilizare. Spaţiile de expunere ale companiilor furnizoare de input-uri sunt în aer liber corturi. Un specialist neutru comentează demonstraţiile cu tractoare şi maşini agricole, care sunt grupate pe tipuri de lucrări: Zona 1 - Demonstraţii ”Tehnici moderne pentru protecţia plantelor”, unde fermierii vor putea vedea în acţiune maşini de erbicidat disponibile spre vânzare în expoziţie, testate în condiţii de câmp, pe ”Bumpy Road” (simulare teren accidentat); Zona 2 - Demonstraţii ”Lucrările solului şi semănat”, unde vor fi prezentate în lucru maşini agricole din oferta unor firme expozante, destinate diferitelor tehnologii convenţionale, lucrări minime şi semănat direct.

La AgriPlanta 2012 va avea loc şi un Forum pe teme de actualitate în agricultură. Totodată, producătorii şi distribuitorii de seminţe, îngrăşăminte şi produse de protecţia plantelor vor beneficia de evenimente special dedicate lor. Cei mai iscusiţi tractorişti îşi vor putea dovedi abilităţile în manevrarea tractorului la secţiunea „Tractor şi Tractorist”. Vor mai fi demonstraţii practice ale unor tehnologii moderne de producere de energie „Biomasa - Energie pentru toţi”.

Organizatorii anunţă concursuri cu premii şi tombolă pentru vizitatori, precum şi activităţi speciale: AgriKids, AgriWoman, AgriCafe.

Pe 29 februarie va avea loc primul Congres Naţional al Comunicatorilor din România cu tema „Comunicarea în slujba societăţii”. Evenimentul, organizat de compania Russenart Comunications, se va desfăşura în Bucureşti, la Regal Ballroom, în apropiere de Piaţa Presei Libere. Acest prim congres destinat comunicatorilor face parte din a doua etapă a proiectului de responsabilitate socială „Comunicarea pentru toţi” iniţiat de Russenart Communications în 2010.

Şi-au anunţat participarea peste 700 de comunicatori din: departamente de marketing şi comunicare ale companiilor româneşti şi multinaţionale, departamente de comunicare din instituţii de stat şi ONG-uri, agenţii (relaţii publice, media, BTL, creaţie, producţie publicitară, advertising, Outdoor, Indoor, cercetare de piaţă, branding, CSR, evenimente, marketing direct etc), consultanţi independenţi, jurnalişti.
Pe durata congresului va fi organizat un Târg al Comunicatorilor , în cadrul căruia participanţii îşi vor putea promova serviciile, oferind consultanţă participanţilor şi prezentând studii de caz ale proiectelor anterioare.

,,Am iniţiat acest proiect din dorinţa de a oferi tuturor comunicatorilor posibilitatea de a se promova, mai ales în contextul crizei actuale care a lovit destul de dur industria de comunicare românească. Indiferent dacă sunt consultanţi independenţi sau reprezintă o companie românească sau multinaţională, un departament de comunicare sau marketing, o agenţie fullservice sau un butic specializat, participanţii la Congresul Comunicatorilor şi, mai cu seamă, la Târgul Comunicatorilor, vor putea să se diferenţieze şi să atragă atenţia potenţialilor clienţi asupra serviciilor oferite, asupra creativităţii lor şi rezultatelor proiectelor anterioare”, a declarat Larisa Toader, managing director Russenart Communications.

Servicii unice pe piaţa de PR românească

Proiectul „Comunicarea pentru toţi”, dezvoltat de Russenart Communications în perioada 2010 - 2011, şi-a propus educarea tinerilor prin oferirea unor cunoştinte concrete şi practice din domeniul comunicării. Prima sa etapă a debutat cu lansarea „Buticului de PR” - primul proiect educaţional care a realizat o prezentare reală a activităţii din agenţiile şi departamentele de relaţii publice, precum şi cu lansarea blogului Buticul de PR. A urmat lansarea primei cărţi practice de comunicare intitulată „Secretele relaţiei cu presa - sfaturi practice şi studii de caz”.

În 2012, proiectul „Comunicarea pentru toţi” va continua cu „Congresul Comunicatorilor”, „Târgul Comunicatorilor” şi „Buticul de PR”.
Russenart Communications este o agenţie de comunicare înfiinţată în 2008. Agenţia se diferenţiază prin câteva servicii unice pe piaţa de PR românească: delegarea unor consultanţi care îşi desfăşoară activitatea de la biroul clientului, consultanţi specializaţi în promovarea start-up-urilor, consultanţă în derularea proiectelor europene, workshop-uri aplicative.

Cei care nu au văzut filmul „300, Eroii de la Termopile“ sau nu cunosc măcar istoria despre legendara bătălie în care 300 de spartani, conduși de regele Leonidas au ținut piept unei armate persane, evaluată de sursele antice la milioane de oameni, cu siguranță că nu ar fi înțeles de ce dr. ing. Ștefan Gheorghiță, Director General al Caussade Semences Est Europa și-a comparat propria echipă cu legendarii războinici. Dar pentru că imaginea este întotdeauna convingătoare, inimosul manager a adus pe scena sălii de conferințe din cadrul Cazinoului din Sinaia, unde a avut loc, la începutul lui decembrie, anul trecut, Gala Caussade Semences, o secvență din chiar filmul amintit. Momentul în care regele spartan explică de ce soldații săi sunt cei mai buni.

Pentru că spre deosebire de ceilalti, pe care îi intrebase cu ce se ocupă și care aveau diverse meserii, soldații săi au răspuns ca un tunet: războiul. De ce am adus în prim-plan acest episod și nu vreo cifră edificatoare din bilanțul pe care în mare parte l-a prezentat domnul Gheorghiță? Nu pentru a scoate în evidență profesionalismul, de care se poate convinge oricine colaborează cu Caussade Semences, ci pentru că mi-am dat seama de ce a crescut atât de repede această companie. Nu doar suportul logistic și financiar al „părintelui“ francez justifică evoluția spectaculoasă, ci, mai degrabă, entuziasmul și priceperea celui care ne arată atâta admirație și încredere în oamenii pe care cu grijă și i-a ales, încât îi supune unei astfel de asemănări, care nu poate decât să le facă cinste. Aș putea spune că francezii au avut noroc cu un asemenea om.

Mulțimea de colaboratori care a răspuns prezent la invitație reprezintă încă o dovadă a încrederii și aprecierii de care se bucură această companie. O încredere de care sunt conștienți și ei și pentru care, de nenumărate ori, a ținut să mulțumească aproape fiecare vorbitor.

Pe lângă momentul, să-i zicem „oficial“, desfășurătorul celor două zile, cât a ținut evenimentul, a mai conținut doar voie bună. Fie că a fost vorba de masa festivă, acompaniată tot de profesioniști - i-am numit pe Giulia și Dj Project, pe Nelu Ploieșteanu și, nu în ultimul rând pe extraordinarul magician Johannes, fie de vizita, foarte bine organizată, la Castelul Bran. O întâlnire pe care să ți-o poți aminti cel puțin până la următoarea din 2012.