Conform unor studii, în următorii 30 de ani producția agricolă trebuie să se dubleze pentru a putea garanta siguranța alimentară a unei populații în continuă creștere.

Răspunsul ar putea fi agricultura de precizie.

Potrivit unei analize Markets&Markets.com piața globală de precizie va crește în următorii ani de la 3,20 miliarde de USD în 2015 la 7,87 miliarde de USD până în 2020. Mai mult, rata anuală de creștere estimată între 2016 și 2022 este de 13,47%.

Europa este și ea parte a acestui proces. De altfel, Parlamentul European a elaborat recent un studiu pe tema agriculturii de precizie pentru a contura principalele măsuri ce vor trebui luate pentru dezvoltarea sectorului. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite finanțării, susținerii cercetării și inovării, dar și dezvoltării mediului academic.

Rezultatele deja obținute în agricultura de precizie sunt notabile în sensul maximizării eficienței în folosirea apei, optimizării consumului de îngrășăminte sau monitorizării stării de sănătate a animalelor, care pot asigura creșterea productivității dar și a calității produselor. Vorbim de tehnologii pentru identificare, măsurarea parametrilor specifici, sisteme de navigatie prin satelit (GNSS) sau de conectivitatea, stocarea datelor și analiză, sisteme de consiliere, robotică și navigație autonomă. Primele implementări ale acestor sisteme au fost făcute în cultura mare, sectorul legumelor, ele putând fi extinse cu ușurință și la alte sectoare. Un rol important în acest proces îl are și accesul la internet, care face posibilă comunicarea la distanță.

În data de 28 februarie 2017 va avea loc, la București – Hotel Pullman, Conferința „Agricultura de Precizie”, în cadrul căreia partenerii și invitații vor aduce în atenția fermierilor cele mai noi tendințe și inovații din domeniu.

Evenimentul este organizat de TMT PR în parteneriat cu USAMV București, USAMV Cluj și cu susținerea mass-mediei agricole, printre care și Revista Fermierului.

La data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din judeţele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraş-Severin, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Dolj se aflau în întârziere în privinţa controlului pe teren, potrivit unei informări ale Ministerului Agricole, plata finală a subvenţiilor în sectorul vegetal şi zootehnic pentru anul 2016 urmând să se terminte în luna martie, a.c.

Se estimează că finalizarea controlului în teren ar avea loc pe 15 februarie 2017, după care urmează introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.

Pentru întărirea procesului de lucru, mai bine de 260 de experți au fost detașați în zonele cu probleme, rezultatul fiind diminuarea masivă a numărului de exploatații cu probleme.

„Pentru aducerea la zi şi crearea posibilităţii de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detaşaţi de la alte centre judeţene 262 de specialişti cu atribuţii de control pe teren, în judeţele menţionate. (...) În momentul de faţă numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând a se proceda la etapele tehnice care urmează, respectiv introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.

Oficialii MADR au mai adăugat că în urma celor două întâlniri de lucru cu dezvoltatorul de soft privind îmbunătăţirea aplicaţiei s-a reuşit reducerea termenelor de livrare a funcţionalităţilor în cadrul aplicaţiei pentru demararea plăţilor finale aferente anului 2016, în sectorul vegetal şi zootehnic.

Fermierii selectaţi la controlul pe teren, pentru anul de cerere 2016, sunt în număr total de 85.348 fermieri, din care la control prin teledetecţie 60.535 fermieri, iar la control clasic pe teren 24.813 fermieri, potrivit datelor APIA.

Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER), AISR urmând să fie parte din „Grupul de lucru pe agricultură” la șefia căruia se află Sebastien Record (Geosys).

Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.

CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.

Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale.

Pe pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific -  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

Comisia Europeană (CE) a modificat prin Regulamentul european 1146/2014 Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) pentru substanța activă Clorotalonil, informează compania Syngenta.

În vederea conformării cu această modificare, compania Syngenta a decis retragerea utilizarii produsului BRAVO 500 SC la PRUN. Astfel, compania Syngenta a retras această utilizare de pe eticheta produsului și recomandă încetarea utilizării produsului BRAVO 500 SC la prun.

„Menționam că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se precizează în finalul comunicatului.

Compania Syngenta îi informează pe toți distribuitorii, utilizatorii și fermierii cu privire la extinderea, în anul 2016, a omologării produselor MATCH și REVUS, se precizează într-un comunicat de presă.

Astfel, produsul MATCH 050 EC poate fi utilizat la culturile în spații protejate (sere și solarii) de tomate, vinete, ardei, dovlecei, castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovleac. Produsul REVUS 250 SC poate fi utilizat la culturile de cartofi, pepene galben, salată, spanac, rucola. La tomate, produsul REVUS 250 SC poate fi aplicat doar în spații protejate (sere și solarii).

Compania Syngenta le recomandă utilizatorilor folosirea produselor MATCH 050 SC și REVUS 250 SC numai la dozele omologate în România și conform instrucțiunilor de utilizare de pe eticheta produsului, respectând recomandarile de bune practici în utlizarea produselor de protecția plantelor.

„Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se mai precizează în comunicatul de presă al companiei.

Aproximativ 45.000 de curcani au fost sacrificați de către autoritățile germane în zilele de 20-22 ianuarie 2017, în timp ce alte câteva mii de păsări urmează să fie eutanasiate săptămâna aceasta, ca urmare a depistării virusului gripei aviare H5N8 în mai multe ferme, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit informației vehiculate, virusul a fost detectat la o fermă din Dahme-Spreewald, în estul landului Brandenburg. Asta în condițiile în care, în ultimele săptămâni, același virus era descoperit la mai mult de 500 de păsări sălbatice din Germania.

Chiar și așa, cazurile de infectare a păsărilor din crescătorii au fost rare, după ce Guvernul de la Berlin a introdus o serie de norme sanitare dure pentru a evita contactul cu păsările sălbatice, inclusiv ordonând fermierilor să ţină închise păsările.

Epidemiile din Germania sunt mult mai reduse decât cele din Franţa, unde au fost sacrificate aproximativ 800.000 de raţe, după confirmarea unor cazuri de gripă aviară în sud-vest, principala regiune unde se produce foie gras.

În decembrie, autorităţile din landul Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au derulat operaţiuni de sacrificare a aproximativ 55.000 de curcani, pui şi raţe, după ce virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit la mai multe ferme.

Mai multe ţări europene şi asiatice au descoperit cazuri de gripă H5N8 în ultimele săptămâni, iar unele state au ordonat fermierilor să ţină păsările închise. Coreea de Sud a mobilizat armata pentru a ajuta la cea mai mare operaţiune de sacrificare a păsărilor din cauza răspândirii gripei aviare, urmând să fie eutanasiate alte 1,6 milioane de păsări în zonele afectate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE) a solicitat celor 180 de state membre, printre care se numără şi România, să sporească măsurile de biosecuritate la ferme, pieţe şi în comerţul cu păsări, pentru a limita răspândirea gripei aviare.

În țara noastră, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că monitorizează sever comerţul intracomunitar şi verifică toate transporturile de păsări care vin din ţările unde, în ultima perioadă, au fost diagnosticate focare de gripă aviară, pentru a preveni pătrunderea bolii pe teritoriul României.

Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

Adunarea Generală al Alianței a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Insitutului, precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri.

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte șapte laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Prezenţa Escherichiei Coli (E-Coli) verotoxigenă a fost confirmată în cel puțin 38 de probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (prin teste de sanitație), dintr-un total de 69 de probe depistate pozitiv, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.

Conform Planului Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei E-Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine animală, acțiune care a avut loc în perioada 16 Mai – 30 Decembrie 2016, controalele au generat buletine care au confirmat în scris prezenţa bacteriei la 69 de probe (dintr-un număr total de 1.484).

„În perioada menţionată, buletinele de analiză au confirmat prezenţa Escherichiei Coli verotoxigenă la 69 de probe prelevate din: lapte crud bovină, fermă, județ Alba; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Călăraşi; mici vită oaie, hypermarket, judeţ Teleorman; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă din cârnaţi Pleşcoi uscaţi Valmar, județ Mureş; probă din pastă de mici, hypermarket, judeţ Gorj; probă din pasta de mici vită oaie, supermarket, județ Caras Severin; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud; probă din pastrama din piept de oaie, hipermarket, judeţ Braşov; probă din carne vită, măcelărie, județ Bucureşti; probă sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Cluj; probă din pastă de mici vită porc, carmangerie, judeţ Bucureşti; probă din produsul brânză de vaci, centru prelucrare lapte integrat, judeţ Ialomiţa; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitatie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de bovină, abator, judeţ Suceava; carne tocată vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea; cârnaţi amestec subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă recoltată din produsul pasta de mici speciala, restaurant, județ Caras Severin; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, județ Bistrița Nasăud; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrița Nasăud; probă recoltată din produsul telemea oaie, județ Olt; probă recoltată din lapte crud bovina, ferma, județ Prahova; probă recoltată din produsul mici vită oaie, restaurant, județ Giurgiu; probă recoltată din produsul caș proaspăt, centru prelucrare lapte, județ Vaslui; probă recoltată din produsul carne tocată vită, carmangerie, județ Iași; probă recoltata de pe suprafata carcasei de ovine (teste de sanitatie), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carnati carne vita oaie, supermarket, județ Dambovița; probă recoltată din produsul lapte crud vaca, ferma, județ Dolj; probă recoltata din produsul mici vita porc, carmangerie, județ Maramureș; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, județ Gorj; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Vâlcea; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Sibiu; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timis; probă recoltată din produsul carne porc vita, supermarket, județ Vâlcea; probă recoltată din produsul pasta de mici refrigerati, carmangerie, judet Teleorman; probă recoltată din produsul cascaval, magazin alimentar, judet Teleorman; 3 probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Bistrița Năsăud; probă recoltată de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul mici porc vita, supermarket, județ Tulcea; probă recoltată din produsul pasta de mici, carmangerie, Bucuresti; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul hamburger, supermarket, judet Gorj; probă recoltată din produsul pasta de mici vita oaie, supermarket, judet Iași; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, judet Timiș”, se precizează în documentul de presă.

La finele anului trecut, tot pe acest subiect, DSVSA Sibiu declara presei: „Faptul că se găsește această Escherichia Coli Veteroxigenă pe carcase nu este nici pe departe o situație care să impună tratamentul ei ca fiind o criză sau cu adresabilitate maximă la sănătatea publică și imediată. Parametrii aceștia sunt foarte utili în a analiza eficiența sau igiena fluxului tehnologic, nu neapărat calitatea cărnii. Ca urmare a faptului că a fost identificată această Escherichia Coli Verotoxigenă nu a impus la nivelul operatorului economic decât o reanalizare a parametrului igenic în ceea ce înseamnă fluxul tehnologic”.

Din motive lesne de înțeles, numele operatorilor nu au fost niciodată devoalate de către oficialii DSVSA din țară, chiar dacă li s-a solicitat acest lucru nu o dată de presa din țară.

Ca exemplu, am încercat să căutăm pe site-ul DSVSA Timiș informațiile la care ANSVSA face referire, însă nu am reușit să găsim detaliile privind „măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari”, conform celor de mai jos: „Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri au fost făcute publice şi postate pe pagina de web a fiecărei direcţii”.

Conform actelor normative în vigoare, autoritățile de controal în domeniu nu pot dezvălui numele societăților comerciale unde sunt depistate nereguli. Cu toate acestea, transparența în astfel de situații au putea preveni numeroase probleme în rândul consumatorilor.

Anul trecut, în Portul Constanţa au fost manipulate 20,4 milioane tone cereale, faţă de 19,61 milioane tone cât se manevrau în 2015, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Porturilor Maritime.

În traficul total, cerealele au avut o pondere de 34,3%, fiind urmate în top de petrol brut 12,6%, articole diverse 11,6%, produse petroliere 9,5%, respectiv minereuri şi deşeuri neferoase 5,3%.

Creşteri semnificative de trafic s-au mai înregistrat în cazul îngrăşămintelor (de la 1,84 milioane tone în 2015 la 2,92 milioane tone în 2016), seminţe uleioase, fructe oleaginoase (de la 1,95 milioane tone la 2,91 milioane tone), petrol brut (de la 6,6 milioane tone la 7,5 milioane tone).

Din traficul total înregistrat în 2016, traficul maritim a fost 46,19 milioane tone (43,6 milioane tone în 2015), iar cel fluvial a reprezentat 13,23 milioane tone (12,73 milioane tone în 2015).

Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial 3,9%.

Conform datelor companiei, a scăzut traficul de combustibili minerali solizi (de la 3,2 milioane tone în 2015 la 2,22 milioane tone în 2016), de produse metalice (de la 2,06 milioane tone la 2,04 milioane tone) şi minereuri de fier, deşeuri de fier (de la 2,75 milioane tone la 2,59 milioane tone).

Traficul de containere a totalizat, în 2016, 6,9 milioane tone, respectiv 711.339 TEU, comparativ cu 2015 când au fost înregistrate 6,85 milioane tone, respectiv 689.066 TEU. Cantitativ, creşterea este de 0,7%, iar în ceea ce priveşte numărul de TEU-uri, creşterea este de 3,23%.

În 2016, au sosit în porturile maritime româneşti 14.516 nave, dintre care 4.331 maritime şi 10.185 fluviale.

Aproximativ 300 de exploatații zootehnice din Covasna vor fi controlate în perioada 9 ianuarie-25 februarie 2017 de către inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru a se stabili dacă se respectă cerinţele pentru acordarea subvenţiilor pe anul trecut.

Din totalul celor aproape 300 de exploataţii non-profesionale şi comerciale vizate, peste 70 de procente se află în zona Baraolt.

Controlul face parte din acordul de delegare cu APIA privind verificarea respectării de către agricultori a cerinţelor de ecocondiţionalitate.

Tematica vizează, printre altele, existenţa şi ţinerea la zi a registrului exploataţiei, a termenelor referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor, concordanţa dintre efectivele de animale existente în acte, respectiv în Baza Naţională de Date şi cele existente fizic în exploataţii, aspecte privind tratamentele efectuate animalelor şi igiena produselor alimentare primare obţinute.

Conducerea DSVSA Covasna atrage atenţia fermierilor asupra necesităţii scoaterii imediate din evidenţele electronice ale circumscripţiilor veterinare a animalelor sacrificate recent, în perioada sărbătorilor de iarnă, şi a subliniat că nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate se soldează cu amenzi de la 600 la 1.200 lei în cazul persoanelor fizice şi mai mari în cazul persoanelor juridice, şi poate conduce la reducerea plăţilor sub forma unor penalităţi aplicate de APIA, în funcţie de gravitatea neconformităţilor constatate.

Potrivit specialiștilor, controalele se efectuează în baza unor fişe standard de inspecţie, care prevăd prezenţa animalelor în exploataţia verificată. Pentru buna desfăşurare a controlului, având în vedere faptul că rezultatele acestuia se materializează în acordarea sau neacordarea, dar şi eventuale penalizări a subvenţiilor pe anul 2016, proprietarii exploataţiilor non-profesionale cu animale sunt rugaţi să ia legătura cu medicii veterinari de circumscripţii, cu utilizatorii de SNIIA şi să-şi pună la punct atât evidenţele, cât şi condiţiile de adăpostire furajare şi bunăstare a animalelor deţinute.