Dezvoltarea oricărei ferme din România este puternic condiționată de capacitatea de deschidere a acesteia către tehnica și tehnologia de ultimă generație, care să permită simplificarea cât mai mare și mai rapidă a tuturor proceselor, dar mai ales să permită reducerea costurilor și urmărirea maximizării productivității și a produsului obținut. Această viziune a fost urmată treptat și la o fermă din județul Olt, Longin SRL, afacere a familiei Drăghicescu, care a ajuns în prezent să lucreze ingenios o suprafață totală de circa 8.000 de hectare.

Am ajuns în localitatea Șerbănești, din județul Olt, la ferma Longin, unde am fost primiți de unul dintre liderii acestei afaceri de familie, inginerul agronom Dragoș Drăghicescu. Deosebit de pragmatic, cu un dezvoltat fler în lumea afacerilor și cu o maturitate care îi trădează vârsta de doar 36 de ani, Dragoș Drăghicescu este persoana care se ocupă și cu achizițiile de utilaje agricole din această fermă.

Investiții în irigații pentru a contracara seceta cumplită

În anul 1993, tatăl lui Dragoș Drăghicescu a înființat ferma. „La început numai tatăl meu se ocupa cu agricultura, iar astăzi lucrăm întreaga familie alături de el. Mai exact spus, soția mea, sora mea și cumnatul meu, împreună cu tata și cu mine lucrăm împreună la această afacere de familie și contribuim la dezvoltarea societății Longin”, ne-a zis tânărul inginer agronom.

Astăzi, familia Drăghicescu lucrează o suprafață totală de circa 8.000 ha, atât teren în proprietate, cât și în arendă, iar întreaga suprafață este împărțită pe mai multe localități și pe mai multe ferme, în județele Olt și Teleorman. „În mare parte avem grâu pe 3.000 ha, rapiță am avut pe 1.500 ha, floarea-soarelui tot 1.500 ha. Rotația o facem între floarea-soarelui și rapiță. Pe lângă aceste culturi mai avem porumb pe 600 ha, mazăre pe 500 ha, lucernă plus alte plante tehnice”, precizează Dragoș Drăghicescu.

În 2023, producțiile nu au fost spectaculoase. „Spre deosebire de alte zone, noi suntem oarecum mulțumiți de recoltele pe care le-am avut. Am început recoltatul la floarea-soarelui de câteva zile (n. r., final de august), iar acolo constatăm că sunt ceva probleme. Cele câteva ploi pe care le-am primit nu au venit la momentul oportun și practic floarea-soarelui a rămas nepolenizată, ca atare producția ajunge undeva la maximum 2.500 kg/ha, ceea ce pentru vremurile care sunt nu e nici rău, dar nu e nici bine. Am văzut undeva la Constanța producții de 300 – 350 kg/ha. Și la noi în sudul județului undeva la 1.000 – 1.500 kg/ha, dar e clar că nu o să meargă anul acesta. Mare parte din fermieri nu o să aibă profit, suntem la limită. Suntem la limită și din punct de vedere geografic, practic de aici începe seceta severă care continuă spre Bărăgan, Dobrogea și Moldova”, arată tânărul fermier.

În 2022 familia Drăghicescu a achiziționat o fermă în județul Teleorman unde există un sistem de irigații pe care l-a îmbunătățit și acum toată suprafața de acolo, de 500 de hectare, este irigată complet. „Am înființat rețeaua subterană de țevi de la Șerbănești pentru o suprafață de 300 ha, urmează să montăm pivoții și să facem stația de pompare. Încercăm să ajungem la 1.000 de hectare irigate în anul 2024 și vom vedea. Dacă avem succes, vom mări suprafața irigată. Din păcate, în zona Șerbănești nu există canale de irigații, nu există râuri de care ne putem lega. Singura sursă de apă sunt puțurile sau ceea ce se colectează din apele pluviale. Ca atare, noi trebuie să captăm fiecare litru de apă și să-l conservăm în așa măsură încât să-l aducem pe câmp și să-l valorificăm”, povestește Dragoș Drăghicescu.

Dotare tehnică impresionantă

Cu un tractor românesc, așa a început tatăl lui Dragoș Drăghicescu afacerea agricolă. Încet-încet, a mai cumpărat niște tractoare și combine, toate, românești. După 30 de ani de activitate, ferma Longin are o flotă impresionantă de utilaje agricole, mărci internaționale de renume. „În 2004 aveam undeva la zece combine românești. Acum, aproape de 2024, am ajuns să avem zece combine de fabricație externă, printre cele mai mari. În 2004, țin minte că am achiziționat primele două tractoare străine preluând un leasing eșuat al unei foste societăți agricole. În 2005, am continuat cu un proiect SAPARD. Am achiziționat alte două tractoare, care au funcționat până anul acesta. Tot atunci, am luat primele combine străine. Anii au trecut, am cumpărat utilaje și ne-am dat seama că pe măsură ce suprafața de exploatat se mărește este nevoie de mărirea flotei de utilaje, implicit și de tractoare, să achiziționăm tractoarele cu cea mai mare capacitate”, își amintește Dragoș Drăghicescu.

În 2017 a fost achiziționat primul tractor articulat pe șenile Case IH Quadtrac 620, cel mai puternic din câte existau atunci. „Am optat pentru acest tractor datorită istoriei, datorită tradiției și datorită experienței. Când vrei să te interesezi de un tractor articulat, mai întâi îți vin informații despre Case IH Quadtrac și apoi despre celelalte. Și alte mărci au început să producă, dar este clar că producătorul american Case IH a avut timp să le testeze, să le îmbunătățească, să le dezvolte în fiecare an. Case IH a deținut aproape 20 de ani patentul, așa cum a făcut și cu rotorul cu flux axial de la combine. Ulterior, în 2020 l-am achiziționat pe al doilea Case IH Quadtrac 620, iar anul acesta a fost livrat noul Case IH Quadtrac 620 AFS Connect, cu cabina nouă, ceea ce reprezintă al treilea Quadtrac 620. Pot să spun că noua cabină a tractorului Case IH Quadtrac 620 AFS Connect este foarte confortabilă, materiale de calitate, atenție la detalii. S-au schimbat multe față de modelul precedent, totul evoluează, așteptăm să vedem și noul Quadtrac 780 ce urmează să se lanseze, cu ce o să ne încânte și așteptăm să dispară cabina în viitorul apropiat.”

Dragoș Drăghicescu a ținut să ne spună că a lucrat pe fiecare utilaj pe care l-a cumpărat și a încercat să-i înțeleagă modul de funcționare pentru a putea ști mai departe ce să solicite de la operatorii care urmează să lucreze efectiv pe utilaje. „Fie că e combină, fie că e tractor, intru cu ele în sarcină și le testez capacitatea, iar în funcție de limita pe care o are, îi setez operatorului obiectivul zilnic sau obiectivul săptămânal.”

În fiecare an, în ferma Longin apare câte un nou utilaj. „Noi suntem într-o continuă modernizare a echipamentelor din fermă, niciodată nu cred că o să ne oprim din a înlocui vechile utilaje cu altele noi, mai performante, mai puternice, mai bune. Unul dintre aspecte este îmbunătățirea flotei de utilaje ale fermei, iar al doilea aspect este partea de irigații pe care vrem să punem accent și pentru care căutăm soluții pentru a o dezvolta cât mai bine”, punctează Dragoș Drăghicescu.

150-170 ha semănate de dimineață până seara

Și pe partea de semănat, Dragoș Drăghicescu se mândrește cu alegerile făcute. „Avem și semănători de la Väderstad, două semănători de plante păioase de 8 metri Väderstad Rapid A800S Combi și una de 6 metri Väderstad Rapid A600S Combi. Anul ăsta am făcut recepția unei semănători de precizie pentru plante prășitoare de 16 rânduri Väderstad Tempo L 16, o semănătoare cu performanțe absolut uimitoare cu un randament foarte, foarte bun. Spre exemplu, la porumb am avut o precizie de 98% la o viteză medie de lucru de 15,5 – 16 km/h. Facem și pregătire înainte cu combinator și cu un tractor Quadtrac. Așa am ajuns la 150-170 de hectare semănate într-o singură zi, de dimineața de la șapte, până seara la ora opt. Ceea ce pentru noi este un lucru foarte bun, pentru că ne putem face treaba rapid și putem fructifica eficient puținele ferestre optime din primăvară. De obicei, înainte să fac o achiziție, analizez destul de bine. Eu mă ocup de partea de achiziție și niciodată nu m-am dus cu capul înainte să iau un utilaj fără să-l înțeleg, fără să-l cunosc, fără să iau anumite informații din piață. Toate deciziile sunt studiate complet, altfel nu ajungeam să cumpăr al treilea tractor Quadtrac. Utilajele Väderstad au confirmat așteptările și, ca urmare, am achiziționat și un Top-Down 600 (n.r., cultivator complex de 6 metri) la al doilea tractor Quadtrac. M-am interesat, l-am testat, l-am cumpărat și este și acum la lucru după șase ani, lucrând aproximativ 1.500 – 2.000 ha pe an.”

În ceea ce privește relația cu Titan Machinery România, Dragoș Drăghicescu spune că este o colaborare foarte bună, având în vedere cele opt echipamente livrate în curtea fermei Longin. „De fiecare dată, reprezentanții Titan Machinery România au reacționat cu promptitudine, am putut să discutăm și să configurăm utilajele așa cum ne-am dorit, inclusiv pe partea de service am primit un răspuns foarte prompt. Indiferent de tipul solicitării, fie că a fost vorba despre garanție, fie despre o greșeală de-a noastră, toate intervențiile de service au fost tratate cu seriozitate și cu promptitudine. În momentul în care se defectează ceva, cel mai important este timpul de așteptare până revii cu echipamentul la lucru. Toată lumea dorește să nu se defecteze absolut nimic, dar acest lucru este imposibil și, orice defect ar apărea, trebuie să ai încrederea și convingerea că o să se repare cât mai repede, iar la Titan Machinery am reușit să aflu că acest timp este destul de redus, lucru care este foarte bine atât pentru ei, cât și pentru mine.”

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate va fi continuat și în anul 2024, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită MADR o întâlnire de urgență în care reprezentanții sectorului legumicol doresc să prezinte soluții și propuneri de îmbunătățire a programelor prin care se acordă ajutoare de minimis cultivatorilor de legume în spații protejate.

Pentru o implementare cât mai corectă și care să dea acces la finanțare la cât mai mulți cultivatori de legume, programele de susținere a producției obținută în spații protejate au nevoie de îmbunătățiri, susține USȚR.

Cultivatorii consideră că suma de 3.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate este insuficientă pentru a stimula, întreține, cultiva și produce conform standardelor actuale de calitate și siguranță alimentară.

Totodată, se dorește includerea în program și a altor categorii de legume pentru ciclul 1, cum ar fi: ardei gras, ardei kapia, gogoșar, castraveți și vinete.

„Având în vedere că foarte mulți tineri fermieri nu pot avea acces la finanțare prin intervenția DR-30 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) din mai multe motive, independente de ei și pentru atragerea, continuarea, întinerirea generațiilor de fermieri, repopularea satului românesc, dezvoltarea antreprenoriatului rural, consolidarea fermei de familie și a gospodăriei țărănești este imperios necesară o finanțare de minimum 5.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate pentru ciclul 1. De asemenea, ținând cont de faptul că România poate aplica pâna la data de 30 iunie 2024 prevederile Mecanismului Temporar de Criză cu Ucraina, care dă posibilitatea statului membru să acorde ajutoare de stat sectorului agricol de până la 250.000 euro/fermă, iar pentru sectorul agroalimentar până la 2.800.000 euro/IMM, solicităm regândirea programelor și surselor de finanțare în așa fel încât să se dea o gură de oxigen satului românesc și producției autohtone de legume, proaspete sau procesate”, a precizat Ion Păunel, membru fondator al USȚR și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Pentru ciclul 2, legumicultorii propun un ajutor de minimis de 2.500 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate, iar pe lângă legumele din ciclul 1 (tomate, ardei etc) să fie adăugate și salata, spanacul, ceapa verde, fasolea galbenă etc.

„Solicităm și continuarea Programului dedicat cultivatorilor de usturoi și completarea acestuia cu alte legume (ceapă, cartof, ardei, gogoșar) cultivate în câmp deschis, având în vedere că suprafețele cultivate în ultimii ani cu aceste legume au scăzut destul de mult. Doar pentru cultura de gogoșar în câmp, suprafața cultivată este cu 85-90% mai mică raportat la anii `90, pentru ceapă suprafața cultivată în câmp s-a redus cu 60-70%, iar pentru cartof cu cel puțin 75%”, a specificat Ion Păunel.

Producătorii propun autorităților un program care să vină în sprijinul legumicultorilor intitulat „Primul Solar”, în care fermierii să poată construi/moderniza și achiziționa solarii complet echipate pentru minimum 0,10 ha și maximum 0,20 ha.

De asemenea, o altă propunere este un program numit „Primul Hectar”, prin care tinerii fermieri să poată achiziționa teren agricol.

„Mai solicităm un ajutor de stat pentru producătorii de legume și fructe cu o valoare cuprinsă între 10.000 euro/fermă și 50.000 euro/fermă, în funcție de dimensiunea exploatației, având ca principiu și mecanism de finațare Măsura 21. Toate aceste programe pot fi finanțate prin Mecanismul Temporar de Criză cu Ucraina, fără o notificare și fără aprobare prealabilă a Comisiei Europene, decizia aparținând României în totalitate”, a punctat președintele SPA Olt, Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 ianuarie 2023, fermierul Florin Tiutiu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, până la data de 30 iunie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de Președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi. În calitate de fermier știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Îmi propun să continui proiectele lansate de președinții anteriori, precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură, dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național strategic de acțiune pentru relansarea sectoarelor aflate la deficit în balanța comercială”, a declarat Florin Tiutiu, membru fondator și membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români.

Producătorul agricol din județul Olt, actual președinte al Clubului, se descrie drept „un om normal”, pasionat, pe lângă agricultură, de diverse sporturi - fotbal, handbal, atletism. De agricultură a fost pasionat încă de mic, având în familie modele de urmat. Tatăl fiind brigadier de zootehnie la ferma de furaje din cadrul CAP, i-a insuflat entuziasmul pentru agricultură, astfel că a ales să urmeze studii de economie agrară la Universitatea din Craiova și, mai apoi, să-și dezvolte propria fermă.

Cunoscutul fermier din zona Olteniei preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022. „La sfârșit de mandat ca președinte al Clubului, am încredere că proiectele actuale și viitoare aflate pe lista de priorități vor fi implemetate de către echipa executivă a asociației, sub președinția lui Florin Tiutiu. Îi urez mult succes și îl asigur de toată susținerea mea”, a spus Nicolaie Apopi, fermier din vestul țării, din județul Timiș.

„Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care președintele în funcție provine”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Președinția asigurată de Florin Tiutiu va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii patru ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

• Elaborarea unor analize și promovarea unui plan de acțiune concret și a unor modele noi de afaceri pentru relansarea activității și trecerea spre performanță pentru sectoarele aflate la deficit în balanța comercială, cu focus pe sectorul suinelor, sectorul cartofului și sectorul zaharului;

• Acțiuni de promovare și asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

• Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;

• Inițierea unei dezbateri la nivel național în vederea elaborării și implementării unui plan multi-sectorial de acțiuni pentru combaterea eroziunii solului și a deșertificării;

• Acțiuni de promovare a „Pactului între Generații pentru Viitorul Agriculturii”, cu focus pe extinderea platformei de mentorat și a activității grupurilor de lucru tematice (agricultură digitală, agricultură regenerativă și agricultură-energie).

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune din țară timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte.

Afacere de familie construită pentru viitor

Florin Tiutiu a început afacerea agricolă în 1994 cu 400 ha luate în arendă, bazându-se inițial pe două paliere, producție vegetală și prestări servicii pentru alți fermieri. În timp afacerea s-a dezvoltat, Florin Tiutiu ajungând în prezent să lucreze peste 5.800 ha (o parte în proprietate și o parte în arendă) cu aproximativ o sută de angajați. Continuă și azi să ofere servicii pentru alți producători agricoli (recoltare, întreținere, tratamente pregătirea solului, procesare - morărit etc).

„Tot ce însemna profit reinvesteam. Am mers mult pe fondul de rezervă pentru dezvoltarea societății”, arată actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, care întotdeauna a pus accent pe achiziționarea de utilaje noi, cumpărarea de teren, dar și a capacităților de depozitare sau procesare. În 2001, fermierul din județul Olt a achiziționat o moară de făină, pe care o are și acum în proprietate, și prin care aduce valoare adăugată producției obținută din cultura mare.

Afacerea agricolă deținută în zona Olteniei de Florin Tiutiu este una de familie, dezvoltată împreună cu soția, Emilia Tiutiu, care este, în prezent, administratorul grupului de firme, domnul Tiutiu alegând să se implice în viața publică a comunătății rurale din care provine. În afacere sunt implicate două dintre cele trei fiice ale fermierului, alături de soții lor.

Recent, fermierul a achiziționat o fermă de porci deținută anterior de acționari străini. Florin Tiutiu a mai preluat și o fermă vegetală cu 1.960 ha de teren, precum și câteva silozuri în zona Roșiorii de Vede (Teleorman).

Florin Tiutiu este un antreprenor mândru de performanțele sale de-a lungul anilor. Plecând la drum cu resurse limitate, a reușit să-și crească afacerea de la an la an, apelând, atunci când a fost necesar, la surse externe, ipoteci, credite, finanțări europene etc. Dar cel mai mândru este, cu siguranță, că a reușit să adune în mijlocul acestei afaceri o mare parte a familiei, avându-i astfel aproape și construind împreună pentru viitor.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Tot mai mulți producători agricoli sunt revoltați că Austria se opune intrării României în spațiul Schengen și anunță boicotarea afacerilor cu capital austriac din țara noastră.

Legumicultorul și președintele Asociației Tinerilor Fermieri (ATF) din județul Olt, Florin Ciobanu a scris, joi – 8 decembrie 2022, pe pagina sa de Facebook: „Mâine am să închid conturile bancare pe care le am la Raiffeisen Bank. NU suntem o țară de mâna a treia!!!”. Reacțiile altor fermieri români nu au întârziat să apară, aceștia spunând că la fel vor proceda și ei, își vor închide conturile de la băncile cu capital austriac.

Reamintim că tot joi, 8 decembrie 2022, cunoscutul fermier din vestul țării, Dimitrie Muscă a transmis că închide două conturi bancare la BCR – Erste Bank aparținând CAI Curtici și CAI Olari, din același motiv, votul negativ al Austriei pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5567-dimitrie-musca-inchide-conturile-bancare-de-la-bcr-in-semn-de-protest-fata-de-austria.html)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

După ședința de guvern de săptămâna trecută, din 27 ianuarie 2022, legumicultorii așteptau anunțarea adoptării hotărârii pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. Proiectul de HG însă nici măcar nu a fost inclus pe agenda ședinței de guvern, așa cum le promisese producătorilor ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu. Proiectul de HG nu apare nici pe agenda ședinței de guvern de luni, 31 ianuarie 2022.

Producătorii de legume speră ca actul normativ să nu aibă soarta celui de anul trecut, care s-a plimbat prin ministere până când ajutorul de minimis n-a mai ajuns decât pentru câteva legume și la prea puțini legumicultori.

Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din județul Olt, trage un semnal de alarmă în versuri.

Reamintim că Adrian Chesnoiu a anunțat, pe 11 ianuarie a.c., că actele normative privind subvenționarea legumelor din spațiile protejate și a usturoiului au luat drumul avizării, după care, în cel mai scurt timp, vor fi aprobate de guvern.  

În ceea ce privește susținerea producției de legume în spații protejate, forma finală a actului normativ prevede că pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa sprijinul maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile va trebui să fie valorificate astfel: pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie, iar pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie. Referitor la producțiile minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

În privința susținerii altor legume, cultivatorii pot primi 1.000 de euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru: castraveți - 4.000 kg; ardei gras/lung - 2.000 kg; fasole păstăi - 1.500 kg; spanac - 1.000 kg; salată - 15.000 plante; ceapă verde -100.000 bulbi.

Bugetul total al programului de susținere a producției de legume în spații protejate este de 225 de milioane de lei.

În ceea ce privește programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane de lei.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Bugetul alocat ajutorului de minimis aferent programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021 nu a fost cheltuit în totalitate, motiv pentru care legumicultorii solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să crească subvenția pe beneficiar.

Potrivit Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, membru fondator al Uniunii „Salvăm Țăranul Român”, bugetul total alocat a fost de 30.785.000 euro, iar în urma centralizării dosarelor eligibile după finalizarea procesului de verificare în teren, după verificarea documentelor de comercializare, precum și a Registrului de Evidență a Tratamentelor Fitosanitare, se vor cheltui doar 25.691.250 euro. „Rezultă o economie de 5.093.750 euro care ar însemna în plus pe beneficiar 438,2 euro, sumă care ar putea fi adăugată la ajutorul de minimis de 2.210 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp. Astfel, un legumicultor ar putea primi o sumă consistentă, de un real ajutor, 2.648,2 euro, având în vedere că anul 2021 a fost unul catastrofal pentru producătorii de legume. Solicităm ministrului Agriculturii să elaboreze urgent un act normativ care să fie aprobat în următoarea ședință de guvern, astfel încât suma totală rămasă disponibilă să fie distribuită către fermierii eligibili din program”, ne-a declarat Ion Păunel, președinte SPA Olt.

Reamintim că, APIA a autorizat la plată suma totală de 125.180.557,5 lei, pentru 11.625 de producători de legume. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5197-11-625-de-legumicultori-primesc-ajutorul-de-minimis-de-2-210-euro.html)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În aceste zile, producătorii de legume se confruntă cu probleme deosebite și fac apel către autorități să adopte urgent măsuri care să-i salveze de la faliment. Din cauza crizei provocate de noul coronavirus, legumicultorii își văd marfa cum se duce pe apa sâmbetei. Uniunea Salvați Țăranul Român susține că prețurile în piețele angro sunt cele mai mici din ultimii 20 de ani, iar vânzările sunt infime. De pildă, zece legături de ceapă costă un leu, la fel zece legături de ridichii, castraveții cornichon se vând cu 2 lei/kg, salata 0,8-1 leu/bucată.

De asemenea, legumicultorii afirmă că în principalul segment, culturi în spații protejate, sere/solarii, prin hotărâre de guvern s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut, iar producătorii și-au conceput bugetul pentru 2020 luând în calcul suma de 7.600 euro/ha, nivel practicat și în anii 2017, 2018, sperând chiar la mărirea plafonului în acest an. „Timpul nu se scurge în favoarea producătorilor. Marfa este perisabilă, în solarii/sere îi așteaptă culturi ajunse la maturitate și culturi care trebuie să fie înființate. Ca și cum nu era destul, peste noapte, a venit și zăpada mieilor cu temperaturi de sub zero grade Celsius, care înseamnă costuri suplimentare pentru încălzire. Fermierii sunt la capătul puterilor, chiar dacă sunt clădiți dintr-un aliaj călit de vremuri și vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, conștienți că este criză în toată lumea, dar când văd că lucrurile în țările europene se mișcă în sectorul agricol cu o viteză incredibilă, își dau seama că singura lor șansă este ca și guvernul țării noastre să adopte măsurile de urgență înainte de a fi prea târziu. Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugăm guvernanții la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea soluțiilor viabile și sustenabile. Cerem să se importe doar produsele deficitare, iar restul să fie achiziționat de la fermierii români”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român adresează guvernanților următoarele întrebări:

• Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern, ținând cont de faptul că în anul 1990 suprafața de sere era de 2.460 ha, iar astăzi suprafața este sub 150 ha?

• Cine și ce suprafață a notificat România Comisiei Europeane?

• De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat în spații protejate?

• Ce subvenții primesc fermierii europeni în sectorul legumicol?

• În temeiul nou-adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/societate de prelucrare și comercializare. Care este poziția guvernului față de aceste scheme de ajutor și care sunt criteriile de acordare?

• Ce soluții de susținere a identificat guvernul pentru fermierul care nu își poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare pentru demonstrarea cantității pierdute și cine le întocmește?

Precizăm că inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român sunt: Claudiu Breazu - președinte Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat și reprezentantul bazinului legumicol Glodeanu Sărat (Buzău); Tudor Dorobanțu - președinte Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură; Roxana Roșculeț - președinte Cooperativa Agricolă Ialomițeana și reprezentant al bazinului legumicol Ialomița; Ion Păunel - președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt; Aurel Tănase - președinte OIPA Legume-Fructe Prodcom; Mircea Bujor - președinte Organizația de Producători Tomate Com.

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Conform spuselor directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu, recolta de grâu obţinută în acest an de producătorii agricoli din judeţul Olt este comparabilă cu cea obţinută anul trecut, iar calitatea nu a fost afectată de precipitaţiile abundente din iunie.

Drăghicescu a adăugat că fermierii sunt în plină campanie de recoltare la grâu, orz, rapiţă şi mazăre, iar în unele cazuri producţiile obţinute sunt mai bune faţă de cele din anul 2018.

Grâul a fost recoltat pe o suprafaţă de 11.000 de hectare, din suprafaţa totală de 115.200 de hectare, orzul a fost recoltat pe 12.000 de hectare din totalul de 14.500, rapiţa pentru ulei a fost recoltată pe o suprafaţă de 2.150 de hectare din cele 4.350 de hectare, iar mazărea a fost recoltată pe 1.200 hectare din 3.600 hectare.

Anul trecut, la finalul campaniei de recoltare, producţia medie de grâu la hectar a fost de 4,8 tone.

Mai bine de 5.200 de producători agricoli din județul Olt au optat și în acest an pentru înscrierea în programul „Tomata”, primele roşii româneşti provenite din judeţul amintit mai sus urmând să fie recoltate şi comercializate de „săptămâna viitoare” (n.r. - 25-31 martie 2019).

Vorbim de un număr total de producători de roșii în spații protejate cu peste 1.000 mai mare faţă de anul precedent, a precizat șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Majoritatea cultivatorilor înscrişi în program provin din localităţi din zona de sud a judeţului Olt, mai exact din comuna Izbiceni, urmată de Tia Mare, Cilieni, ambele cu mai mult de 500 de legumicultori care cultivă tomate în spaţii protejate.

„Direcţia Agricolă Olt a încheiat pe 20 martie sesiunea de înscriere în programul Tomata 2019. Programul s-a dovedit şi în acest an un succes, astfel că la această dată sunt înscrişi un număr de 5.250 de fermieri. Localităţile cu cei mai mulţi fermieri sunt următoarele: Izbiceni - 1.124, Tia Mare - 790, Cilieni - 697, Scărişoara - 497, Giuvărăşti - 389, Gârcov - 303, Rusăneşti- 288, Vădăstriţa - 240, Pleşoiu - 212, Strejeşti - 124; Băbiciu - 79. În alte localităţi, sunt sub 50 de fermieri înscrişi în program. Primele roşii româneşti, din judeţul Olt, vor fi recoltate şi puse în vânzare de săptămâna viitoare”, a afirmat Drăghicescu, citat de corespondenții presei centrale.