Statele Membre trebuie să aibă libertatea de a decide dacă restricționează sau interzic culturi modificate genetic, potrivit unei modificări propuse în legislație.

PE va decide marți, 5 iulie, dacă va susține recomandarea Comisiei pentru mediu de a permite statelor să invoce motive legate de mediu atunci când iau astfel de decizii, aspect exclus în propunerea făcută.

Acest lucru ar asigura o bază legală mai puternică pentru asemenea decizii în contextul normelor existente în comerțul internațional.

În prezent, două varietăți de culturi modificate genetic au primit aprobarea Uniunii Europene de a fi cultivate: o anumită specie de porumb și un tip de cartof adaptat pentru producția de amidon. În momentul de față, puține state membre UE cultivă aceste culturi în scop comercial iar unele dintre ele au aplicat interdicții în cadrul așa-numitei "clauze de salvgardare", ținând cont de regulile existente.

Noile propuneri ar renaționaliza de fapt deciziile în ceea ce privește restricționarea sau interzicerea cultivării de culturi modificate genetic, dar nu ar afecta procesul actual de aprobare UE. O petiție recentă a cetățenilor, cu peste un milion de semnături, a solicitat Uniunii Europene să aplice un moratoriu privitor la autorizațiile noi emise. Consiliul își va contura o poziție după votul din Parlament.

În anul 2009, un număr total de 94.800 de hectare au fost însămânțate cu porumb de tipul MON810, în cinci state membre (Spania, Republica Cehă, Portugalia, România și Slovacia), dintre care 80% în Spania. Cartoful Amflora este cultivat momentan în trei state membre: Suedia, Germania și Republica Cehă.

Valoarea energetică, precum și cantitățile de lipide, acizi grași saturați, carbohidrați, glucide, proteine și sare vor trebui să fie ușor de observat pe ambalajele alimentare, potrivit noilor reguli de etichetare ce urmează să fie votate miercurea viitoare de către deputații europeni.

Scopul acestor reguli este să permită consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză și mai sănătoase atunci când achiziționează alimente.

Compromisul la care s-a ajuns între deputații europeni și Președinția Consiliului și care urmează să fie supus votului în Parlament va asigura o mai bună lizibilitate a etichetelor, permițând astfel consumatorilor să găsească mai ușor informațiile de care au nevoie atunci când merg la cumpărături. Noile reguli vor moderniza, simplifica și clarifica etichetarea alimentelor în cadrul Uniunii Europene. Noua lege va reduce totodată birocrația pentru producătorii și operatorii din sectorul alimentar și va întări piața unică.

Alergenii vor trebui să fie evidențiați în lista de ingrediente, pentru a permite consumatorilor să găsească informația la prima vedere. Detalii privind alergenii vor trebui să fie oferite de asemenea și pentru alimentele neambalate, așa cum este cazul, spre exemplu, al mâncării servite în restaurante și cantine. Specificarea țării de origine va deveni obligatorie pentru carnea proaspătă provenită de la porci, oi, capre și păsări și nu numai pentru carnea de vită, așa cum era cazul până acum Mai mult decât atât, consumatorii vor fi informați în legătură cu sursa de proveniență specifică a uleiurilor vegetale folosite în diverse produse, cum este cazul uleiului de palmier. Suplimentar, vor exista reguli stricte pentru a preveni inducerea în eroare a consumatorilor prin modul de ambalare a alimentelor și reguli pentru etichetarea "alimentelor contrafăcute", cum ar fi brânza sau jambonul.

Societatea VINVEST SRL - cu o experiență de 8 ani în organizarea la Timișoara a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST - a decis să facă un nou pas înainte în efortul continuu de a promova produsele de calitate, dintr-un domeniu de maxim interes economic și pentru publicul larg.

Astfel, în perioada 27 – 30 octombrie 2011, complexul ROMAERO din București va fi gazda primului Salon Național de Vinuri al României – VINTEST.

Salonul este primul eveniment pur autohton dedicat sectorului vitivinicol și se dorește a fi locul de testare a principalelor vinuri și produse vitivinicole românești.

De asemenea, el reprezintă locul potrivit pentru întâlnirea tuturor actorilor naționali importanți de pe piața vinurilor și a serviciilor conexe, cu utilizatorii acestor produse, din domeniul HoReCa, turism, organizare de evenimente etc., cu posibilii investitori în domeniu și, mai ales, cu publicul consumator.

Acest eveniment se dorește a fi, conform organizatorilor,  un “Certificat de calitate al vinului românesc”.

După 2014 România va beneficia de fonduri europene mai importante, decât cele actuale, pentru agricultură și dezvoltare regională. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că România trebuie să îşi stabilească deja o abordare strategică pentru perioada 2014 - 2020, asumată politic de toate partidele, pentru ca agricultorul să ştie pe ce se poate baza.

Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi programele Comisiei Europene oferă oportunităţi care trebuie însă traduse în abordarea specifică fiecărei ţări, a mai spus oficialul european.

Cererea României și a Bulgariei privind extinderea termenului memorandumului financiar pentru construcţiei podului Vidin-Calafat, a fost aprobată de Comitetul de observare al programului ISPA în cadrul sesiunii sale, ce a avut loc la Sofia. Aşteptata decizie a Comisiei Europene va permite continuarea lucrărilor de construcţie până la finele lui 2012 şi va rezolva problemele cu finanţarea proiectului.

Lucrările de construcţie au fost efectuate până acum doar în proporţie de 63%

Miniştrii afacerilor interne din Bulgaria şi România, Ţvetan Ţvetanov, respectiv Traian Igaş, au semnat Planul comun de acţiune după aderarea la Spaţiul Schengen, miercuri, la Kitzbühel, în Austria.

Documentul prevede măsuri coordonate de prevenire a criminalităţii transfrontaliere şi a imigraţiei ilegale în contextul responsabilităţii comune a celor două state pentru garantarea securităţii în cadrul Schengen.

Paşii comuni care vor fi urmaţi după aderarea Bulgariei şi României au fost dezbătuţi în cursul întrevederii de lucru care a avut loc la Sofia, cu ocazia vizitei ministrului Igaş în Bulgaria, pe data de 14 iunie. Ideea documentului este asigurarea unui mecanism eficient de control al frontierelor, ca măsură ulterioară aderării. Planul a fost prezentat la Conferinţa Ministerială a Forumului Salzburg din Austria şi prevede un parteneriat pentru garantarea securităţii interne a celor două ţări, în vederea prevenirii şi depistării imigraţiei ilegale şi a altor infracţiuni transfrontaliere

Uniunea Europeană urmează să trimită ajutoare în alimente în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari în Coreea de Nord, unde 500.000 de persoane riscă să îşi piardă viaţa din cauza malnutriţiei.

O echipă a UE care s-a deplasat în Coreea de Nord, în luna iunie, a afirmat că mulţi nord-coreeni mănâncă iarbă pentru a supravieţui. Conform declaraţiilor membrilor aceleiaşi echipe, raţiile de alimente au fost reduse la mai puţin de jumătate în ultimele câteva luni, ceea ce reprezintă 150 de grame de cereale pentru o persoană pe zi.

Noul program alimentar va avea ca ţintă 650.000 de persoane: copii sub vârsta de cinci ani, femeile însărcinate şi bătrânii bolnavi. Comisia Europeană a afirmat că a obţinut drepturi de monitorizare fără precedent de la guvernul nord-coreean, printre care şi acordul de a facea face verificări neanunţate.

Numeroşi germeni patogeni pentru om, sunt transmişi prin intermediul unor animale, printre aceştia numărându-se şi cei de natură parazitară.

Astfel, câinele reprezintă gazda pentru mulţi paraziţi care pot fi transmişi la alte specii de animale şi uneori la om, producând numeroase boli, cu consecinte grave privind sanatatea acestora. Cea mai răspândită şi mai gravă dintre ele este Echinococoza sau hidatidoza cunoscută în popor sub denumirea de «chişti cu apă la plămâni şi ficat». Această parazitoză este comună animalelor şi omului şi este produsă de larva teniilor Echinococcus multilocularis şi Echinococcus granulosus (Taenia echinococcus). Aceste tenii sunt de dimensiuni foarte mici şi parazitează în intestinul subţire la câine şi alte carnivore (vulpe, lup, pisică, etc).

Forma larvară a teniei Echonococcus multilocularis este agentul principal al hidatidozei umane, o zoonoză gravă (boală care se transmite de la animal la om). Boala este mai frecventă la rumegătoare, producând pagube atât prin producţiile scăzute cât şi prin organele confiscate în abator.

Ciclul biologic

Modul de înmulţire a parazitului se desfăşoară astfel: câinele (sau alte carnivore) se infestează prin consumul de organe crude cu chişti hidatici, din care se vor dezvolta tenii adulte care trăiesc în intestinul câinelui. Acesta o dată cu fecalele elimină fragmente de tenii cu ouă în mediul exterior, contaminând păşunile, apa, furajele şi solul. Mai departe, ouăle vor fi ingerate de către gazdele intermediare reprezentate de animalele erbivore din mediul domestic şi sălbatic (rumegătoare, cai, porci) prin păşunat, adăpat sau consum de furaje contaminate. Omul se poate contamina prin consumul de zarzavaturi şi fructe nespălate dar şi prin mâinile murdare ( în urma mângâierii câinelui pe blană sau în jurul botului), pe care le duce apoi la gură, moment în care se infestează cu ouă de tenii. De aceea hidatidoza se mai numeşte şi « boala mâinilor murdare ».

Din ouăle ingerate se vor dezvolta atât la animale cât şi la om, chişti hidatici (larve ale parazitului) în diferite organe (ficat, pulmon, inimă, dar şi în splină, cavitatea abdominală, ovar, creier, în canalul medular al oaselor lungi).

Aceşti chişti sunt de dimensiuni variabile, de la 1-2 cm, până la dimensiunea unui cap de copil, fiind formaţi din mai multe vezicule învecinate prinse una de alta sau chiar una în alta. In interiorul veziculei se găseşte un lichid limpede (lichid de stâncă) şi capete de tenii (nisipul hidatic). Prin consumarea organelor cu larve chistice de către carnivore se închide cercul epidemiologic al hidatidozei.Cainii ciobanesti au cel mai ridicat indice de infestare avand in vedere incidenta marita a chistilor hidatici la oi. De aceea este important de ştiut că organele crude de la animale, în special rumegătoare, nu se dau în hrana câinilor decât după prepararea acestora prin fierbere.

Dezvoltarea chiştilor hidatici se face foarte lent. Astfel, la animale devin maturi după 1-2 ani, iar la om după 5-10 ani de la infestare, iar simptomatologia bolii este ştearsă şi ţine de organul parazitat.

Diagnosticul bolii

Se pune în urma investigaţiilor de laborator (reacţii alergice, examen radiologic, ecografii, teste serologice, etc).
Profilaxie si tratament

Având în vedere că această parazitoză este una din cele mai grave zoonoze, pe lângă educaţia continuă a oamenilor, în special a copiilor, privind pericolul transmiterii acesteia de la câine la om, recomandăm deparazitarea câinilor de cel puţin 4 ori pe an atât intern cu : PARACAN, ROMBENDAZOL SUPER, ROMBENDAZOL F, TOTAL, cât şi extern cu PARAKILL. Concomitent este necesară deparazitarea adăposturilor cu : ROMPARASECT 5% și ROMPARASECT FORTE precum şi dezinfecţii periodice cu DECONTAMINOL, CATIOROM, PURSEPT.

Dr. Viorica Chiurciu, Medic veterinar, Doctor în Științe medicale

Ameliorarea genetică realizată de fermieri, cu eforturi financiare substanţiale, a putut fi văzută la „Zilele Crescătorului de Taurine”, manifestare desfăşurată, în perioada 20-22 mai, la Râşnov (Braşov). Evenimentul, ajuns la a V-a ediţie, a adus la Râşnov unii dintre cei mai mari crescători de vaci, companii furnizoare de input-uri pentru fermele zootehnice, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor statului implicate în agricultură. În zile diferite au trecut pe la Râşnov ministrul Valeriu Tabără, secretarul de stat Adrian Rădulescu şi Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură.
Organizatori au fost Asociaţia Crescătorilor de Taurine Holstein RO şi revista BOVISmagazin.

“Zilele Crescătorului de Taurine se doreşte a fi primului trade show dedicat exclusiv crescătorilor de vaci din România, eveniment care reuneşte principalii jucători din piaţa autohtonă (fermieri şi procesatori), factori de decizie, reprezentanţi ai companiilor care oferă produse şi servicii specializate. Această a cincea ediţie a avut trei componente majore: partea de jurizare a animalelor, partea de BovisInfo - secţiune de seminarii şi mese rotunde în care s-au abordat, de pildă, subiecte ca strategiile de eradicare ale IBR şi BVD în ferme, determinarea ureei din lapte, confortul animalelor, probleme în reproducţie etc - şi partea de expoziţie. La acest tip de evenimente nu ne vom lăuda cu numere mari de fermieri prezenţi cu animale, pentru că nu acest lucru ne interesează, ci, vrem să arătăm calitatea atât a vacilor pe care le cresc, cât şi seriozitatea fermierilor noştri”, a declarat Ionuţ Lupu, editor revista BOVISmagazin.

Au fost expuse în jur de 80 de animale, iar în concurs, pentru titlul de Miss Holstein România, s-au „bătut” 70 de animale. Acestea au fost bonitate de un expert internaţional, John Gribbon - preşedintele Şcolii de Arbitraj Holstein din Marea Britanie.
Animalele, pe perioada celor trei zile de expoziţie, au stat într-un loc special amenajat într-un cort în care erau şi standurile de prezentare ale firmelor furnizoare de genetică bovină, de furaje, premixuri, vaccinuri, medicamente veterinare, dezinfectanţi. Afară au expus furnizorii de utilaje şi echipamente pentru fermele de taurine.

Spre deosebire de ceilalţi ani, ringul în care au defilat animalele înscrise în concurs nu a mai fost sub cerul liber, ci a fost amenajat într-un cort, ca şi expoziţia, în caz că ar fi plouat. Dar, nu s-a întâmplat, aşa că cei vreo 200 de participanţi la premierea animalelor, desfăşurată în a treia zi a evenimentului, s-au putut bucura în voie de spectacolul oferit de frumoasele exemplare de vaci din rasele Bălţată cu Negru Românească (populaţie care aparţine rasei Holstein Friză) şi Bălţată Românească.

Un amplu foto-reportaj am publicat în revista trimestrială Smart Agrimagazin nr. 2/2011.

E nevoie de ferme comerciale
Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii:
„După ce am văzut aici, cred că, în câţiva ani, sectorul de creştere a vacilor va fi unul performant. Dacă nu suntem performanţi, va fi foarte greu din 2015, când nu vor mai fi bani europeni. Azi am vorbit mult despre produsele de origine, despre omologarea produselor, despre nevoia de a exporta produse româneşti. În ultimii ani, se observă o tendinţă de a exporta produse lactate. Am vorbit de cota de lapte, de laptele conform şi despre cel neconform. Ministerul Agriculturii se implică în creşterea cantităţilor de lapte conform, pentru că ne interesează siguranţa alimentară. Asta înseamnă să
introducem cât mai multe ferme în circuitul economic”.

Există şi genetică de vârf în fermele autohtone

Adrian Rădulescu, secretar de stat MADR:
„Sunt impresionat de felul în care evoluează creşterea taurinelor. Aici, la Râşnov am găsit un mod occidental de prezentare şi am văzut animale care pot fi în orice mare fermă europeană. În pachetul pe care îl avem pentru crescătorii de animale, există subvenţia care se dă pentru păşuni, subvenţia pentru motorină şi cea pe cap de animal. Recent, am adăugat o subvenţie pentru conservare, având în vedere rasele pe cale de dispariţie.”

Fermierii menţin un echilibru în economie

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură:
„O zi petrecută aici, în târg, face cât o săptămână la minister. Politicile agricole trebuie să vină de
la oamenii care lucrează direct în agricultură. Sigur că problemele trebuie organizate, sincronizate cu ceea ce putem face din punct de vedere european, dar e clar că trebuie să avem grijă ca banul public să ajungă acolo unde trebuie şi să fie folosit în mod corect. Oamenii care sunt aici au investit în propria afacere, sunt cei care au menţinut un echilibru în economie. Expoziţia de la Râşnov poate fi un exemplu şi pentru alte ramuri ale agriculturii.”

Rasele mixte sunt pentru gospodărie, nu pentru ferme performante

Gheorghe Dan Neaţă, profesor, specialist în reproducţie şi selecţie animală:
„Am văzut la expoziţia de la Râşnov rasele Holstein şi Bălţată Românească. Ceea ce am văzut aici ar trebui să vedem în mai multe locuri din ţară. Sunt vaci de lapte, iar Holstein e “regina laptelui” oriunde în lume. Sunt animale care ne pot scoate din criză. Cei care elaborează programe naţionale ar trebui să se gândească la faptul că subvenţiile pentru crescători ar trebui clar direcţionate, nu să dăm bani peste tot şi să nu-i găsim nicăieri. Eu susţin specializarea, pentru că sunt animale performante pe lapte, altele pe carne. Rasele mixte sunt pentru gospodărie, nu pentru fermele performante. Ar trebui făcute baze de date, pe care să le consulte oricine, iar fermierii să ia decizii în cunoştinţă de cauză.”

Ferma de vaci e rentabilă, la un anumit nivel de performanţă

Aurel Placinschi, fermier, comuna Ţigănaşi (Iaşi):
“Am adus în expoziţie două vaci şi o viţică, animale performante. În ferma mea obţin 9000 litri de lapte pe vacă pe an. O producţie bună, dar pe care vreau să o mai creştem. Per total fermă, avem 27-28 litri de lapte pe cap de vacă mulsă, dar intenţia este să ajung la peste 30 de litri. Efortul nostru este totuşi în funcţie de cererea şi preţul laptelui pe piaţă.
Tot ce am câştigat în ferma vegetală am investit în animale şi cred că am făcut un lucru bun, pentru că la un anumit nivel de performanţă şi ferma de vaci devine rentabilă. Am investit mult, bani şi timp, iar rezultatele încep să apară. Până în 2009 am avut sprijinul statului, care a dispărut în 2010 şi se vede. Faptul că am ajuns la un anumit nivel de performanţă ne ajută să supravieţuim, chiar să creştem puţin. Sperăm să creăm un echilibru între cele două ferme, vegetală şi animală, atfel încât să evoluăm ca societate comercială.”

Crescătorii nu mai caută ce e ieftin, ci produse de calitate

Mihai Bălăşescu, director general Vitfoss România:
“Reprezint compania Vitfoss din Danemarca. Vitfoss produce premixuri, vitamine, minerale şi aditivi. Acoperim şi toată partea de consultanţă, adică reţete, sfaturi, vizite în străinătate la ferme model. Organizăm şi seminarii de interes pentru crescătorii de animale.
Consultanţa e prioritară, pentru că ne interesează ca fermierul să aibă rezultate bune, ceea ce este un câştig pentru noi, reprezintă profesionalizarea agriculturii.

În ziua de azi, fermierii nu se mai uită la lucruri ieftine, ci la produsele care le pot aduce beneficii. Datorită geneticii superioare care a intrat în ţară în ultimii ani, se vor pune la punct şi tehnologiile adecvate.”

Preţuri bune pentru fermierii din cooperativele agricole

Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR):
“Noi suntem mulţumiţi dacă avem nişte animale bune, cărora putem să le oferim condiţii bune de întreţinere şi exploatare. Bineînţeles că ne interesează profitul şi nu putem să rezistăm pe piaţă dacă nu suntem asociaţi, pentru că numai aşa putem să ne valorificăm produsele la un preţ convenabil.

De curând a luat fiinţă, pe baza Legii 566/2004, Cooperativa Agricolă Someş-Arieş şi deja am început colectarea laptelui din fermele cooperativei. Din estimările noastre, vom colecta pe lună cam 500.000 litri de lapte şi, pentru că le oferim procesatorilor o cantitate mare de lapte de bună calitate, preţul trebuie să fie adecvat. Este o diferenţă în plus de 0,3 lei pe litru de lapte, ceea ce n-am fi putut obţine ca furnizori individuali.

Federaţia a depus o cerere la Ministerul Agriculturii pentru subvenţia pe cap de animal. Am realizat şi un draft de act normativ pentru însămânţarea artifcială a animalelor. Sunt asociaţii de crescători care iniţial au fost de acord cu organizarea Controlului oficial al performanţelor, dar n-au fost capabile să gestioneze această activitate la nivel de judeţ. FCBR a stabilit un protocol de colaboare pentru gestionarea Registrului genealogic şi pentru COP, în care vor fi cuprinse 20.000 de animale. În timp, mulţi fermieri îşi vor da seama de necesitatea acestei activităţi şi se vor înscrie în registru.
Majoritatea crescătorilor şi-au pierdut încrederea pentru că această activitate s-a derulat doar formal. A venit momentul să facem corect acest lucru, care să determine obţinerea de reproducători autohtoni, pe care să-i difuzăm apoi în ţară. Dacă nu există o rigurozitate a datelor, riscăm să obţinem un regres în ameliorarea animalelor, care să ne conducă la pierderi în ferme.”

Înlocuitor de lapte, mai ieftin decât laptele de la vacă

George Daciu, director general Biotur Exim:
„Firma noastră importă înlocuitor de lapte şi suplimente nutritive pentru viţei. Costul hranei pentru viţei este mai mic decât preţul laptelui de la vacă, aşa că este profitabil pentru crescătorul de vaci. Avem înlocuitori de lapte pentru diferitele vârste ale viţelului, pe etape de creştere. Totodată, portofoliul nostru cuprinde produse pentru igiena din sălile de muls. Din cauza crizei economice, a scăzut numărul de animale, iar crescătorii nu sunt suficient încurajaţi şi susţinuţi financiar. Toată lumea face eforturi şi sperăm ca lucrurile să evolueze în bine. Oamenii acum îşi doresc produse de calitate, chiar dacă sunt mai scumpe, pentru că au înţeles că sunt mai eficiente.

Vaca Holstein - afacere, dar şi investiţie mare

Mihai Tatu, fermier (Braşov):
„Dacă vrei să produci lapte, trebuie să ai vaci Holstein. Eu am cumpărat 150 de juninci gestante, de câteva luni au intrat în producţie şi sunt mulţumit. Problemele sunt legate de preţurile mari la input-uri, mai ales la hrană. Asta şi din cauza crizei şi a creşterii preţurilor la cereale. Însă, preţul pentru lapte a rămas acelaşi. Creşterea vacilor e mult mai dificilă decât la alte specii. Investeşti 4 ani într-un animal şi după aceea constaţi că 30% sunt neperformante. O junincă costă 2000 de euro şi multe mor, din cauza transportului, a stresului generat de adaptare. Ar trebui să primim un ajutor de la stat, mai ales pentru vaca de lapte. Pentru a obţine calitatea care se cere pentru lapte, trebuie să investeşti minimum 500.000 de euro, pentru că trebuie să ai o sală de muls dotată corespunzător şi nu este la îndemâna oricui să facă un asemenea proiect.”

Cele mai noi vaccinuri pentru stimularea sistemului imunitar
Stelian Marinescu, reprezentant Intervet SP România:
„Reprezint o companie care le aduce crescătorilor de animale medicamente şi vaccinuri importante pentru menţinerea stării de sănătate. Cu cât genetica este mai bună, cu atât animalele sunt mai sensibile, trebuie îngrijite mai bine. Animalele cumpărate din alte ţări trec printr-o perioadă de adaptare, pentru că schimbă flora bacteriană şi trebuie să fie izolate, să intre în carantină. Li se fac tratamente cu vaccinuri, cu antibiotice, pentru a deveni imune la noile tipuri de microbi cu care vin în contact. Avem cele mai noi vaccinuri care stimulează sistemul imunitar. Multe vaci vin din ţări în care sunt eradicate boli ca IBR sau PVD şi trebuie pregătite pentru mediul de aici. Altfel, pot să apară mortalităţi sau întârzieri în dezvoltare, care sunt greu de recuperat şi generează pierderi economice. Aici, la Râşnov, am văzut animale foarte frumoase, cu genetică foarte bună şi productivitate mare. Ca să avem o genetică bună, suntem nevoiţi să aducem animale din alte ţări, ceea ce înseamnă o mare grijă pentru adaptarea animalelor, pentru perioada de tranziţie.”

Pe covoare de cauciuc, vacile nu au probleme cu producţia şi cu bolile

Simona Ehmann, reprezentant Kraiburg:
„Vacile trebuie să se odihnească minimum 12 ore pe zi, pentru că de asta depinde producţia de lapte. Compania germană Kraiburg produce nişte paturi create special pentru vaci, la care materia primă este cauciucul. Pardoselile elastice din cauciuc sunt foarte utile pentru odihna vacilor, dar şi pentru evitarea bolilor de piele, care apar din cauza murdăriei. Am făcut multe prezentări ale acestor sisteme de întreţinere în grajd, le-am explicat fermierilor care sunt avantajele şi multe ferme s-au dotat cu pardoseli de cauciuc. Reacţiile, în general, sunt pozitive. De altfel, beneficiul este de lungă durată, căci garanţia pe care o acordă producătorul este de 10 ani la sistemele de odihnă din cuşete şi de 5 ani la sistemele de mişcare. Timpul de folosinţă este mult mai lung, chiar de zeci de ani. În urmă cu 4 ani am pardosit, cu covoarele noastre de cauciuc, o sală de muls la o mare fermă. Rezultatele extraordinare de acolo sunt cea mai bună promovare pentru noi.”

Încărcătoare şi remorci tehnologice pentru profitul fermelor de animale

Diya Shoucair, administrator Farm Tech:
„Portofoliul firmei noastre cuprinde încărcătoare frontale multifuncţionale, fabricate în Germania, marca Schäffer, utile în orice fermă de animale. Pot fi dotate cu 50 de accesorii diferite. Sunt utile pentru muncile grele, pentru curăţenie, pentru orice. Vindem şi remorci tehnologice Strautmann, fabricate tot în Germania, în care se pot amesteca furajele, astfel încât toate animalele primesc aceeaşi mâncare şi nu se mai aruncă nimic. Acum e competiţie serioasă pe piaţa utilajelor, aşa că trebuie să vii cu produse foarte bune. Firma Farm Tech oferă fermierilor finanţare, leasing. Vin mulţi fermieri care au proiecte şi au accesat fonduri europene, care vor să-şi facă grajduri modern utilate. Aproape 50% din comenzi apar ca rezultat al accesării fondurilor europene. Tehnologia e necesară, dacă vrei să ai profit.”

MIHAELA PREVENDA

Creat de cunoscutul ameliorator dr. Costel Vânătoru de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău, hibridul de tomate pentru solarii SIRIANA F1, începe să se afirme. Spun aceasta în urma mai multor semnale pe care le-am primit de la diverşi cultivatori de legume din ţară.

Timpurietatea, modul în care a legat, mai ales în condiţiile climatice care au caracterizat acest sezon şi care nu au fost deosebit de favorabile culturilor protejate, forma fructelor, mărimea şi culoarea acestora, au convins cultivatorii care l-au încercat că a fost o decizie bună. Ba mai mult decât atât, deja mulţi dintre ei s-au hotărât să-şi mărească suprafaţa cultivată cu SIRIANA F1 în sezonul 2012. Pentru aceasta, deja au început să solicite seminţe. Şi nu numai pentru anul viitor, dar chiar şi pentru ciclul de vară-toamnă din acest an.

Trebuie menţionat că hibridul SIRIANA F1 nu a fost testat în acest sens. Totuşi, autorul a dat unele mostre pentru a fi încercate. Vom vedea comportamentul lui în condiţii de vară-toamnă, cum va suporta temperaturile foarte ridicate din prima parte a perioadei de vegetaţie şi pe cele scăzute de noapte din sfârşit de septembrie şi din octombrie. Deocamdată, aşa cum spuneam, el se comportă foarte bine. Îl avem şi noi în solariile experimentale de la ICDLF Vidra, în cadrul unor culturi comparative, alături de alţi hibrizi din Olanda, Bulgaria şi Serbia.

Pasiunea, determinarea şi speranţa ţin în viaţă cercetarea românească

De la început ar trebui să spun că de regulă materialul biologic autohton, soiurile şi hibrizii româneşti poartă în ei caracteristici acumulate de-alungul anilor, care le conferă o mai bună comportare faţă de condiţiile climatice specifice. De aceea, amelioratorul porneşte la drum folosind populaţii locale, pe care le combină cu creaţii recente ale cercetării naţionale şi mondiale. Dar nu este chiar simplu. Îşi alege cu discernământ partenerii de hibridare, părinţii, îi încrucişează şi retroîncrucişează, mai multe generaţii, pe parcursul a şapte, opt sau chiar mai mulţi ani. Este o muncă dificilă, complexă, în echipă, care durează ani buni de cercetare.

Rezultatul îl constituie un soi sau un hibrid care se comportă bine din punct de vedere productiv, în condiţiile variaţiilor climatice specifice ţării noastre şi în plus răspunde calitativ cerinţelor consumatorilor români. Pentru noi, aceşti doi parametri au fost cel mai adesea obiectivele de bază ale programelor de ameliorare. Sigur că ne-a interesat şi introducerea unor rezistenţe la unii agenţi patogeni, mai ales la cei care sunt mai frecvenţi în România şi care produc pagube economice importante.

Toată lumea, de la un simplu muritor şi până la un parlamentar, întreabă unde sunt tomatele româneşti de altă dată. Răspunsul este foarte clar. Ele există, dar sunt sufocate de promovarea, uneori agresivă, a hibrizilor străini. Din buzunarele cultivatorilor pleacă anual 20-25 milioane de euro numai pentru procurarea seminţelor de tomate! Şi când te gândeşti că guvernul, de orice culoare a fost, nu a făcut mai nimic pentru stoparea acestei risipe. Practic a lăsat la voia întâmplării cercetarea legumicolă şi nu numai. Deşi, sunt voci care spun că nu ar fi chiar întâmplător!

În primul rând, banii care au plecat din ţară nu au fost ai guvenului, au fost ai cultivatorilor. În al doilea rând, clasa comercianţilor s-a îmbogăţit din ce în ce mai mult, devenind o adevărată putere, cu mari influenţe politice. Apoi, cercetătorii adevăraţi sunt o categorie aparte de intelectuali. Nu sunt obişnuiţi cu violenţele de nici un fel. Nu ştiu să iasă în stradă, să blocheze drumuri naţionale, să facă o grevă, fie ea şi de tip japonez şi asta în condiţiile în care unii nu au primit salariul şi de un an de zile! Ei sunt dedicaţi muncii lor, sunt conştienţi de responsabilitatea pe care o au faţă de neamul şi de ţara lor şi pe care şi-au asumat-o din momentul în care şi-au ales acest drum.

Un astfel de cercetător este şi cel care a creat hibridul SIRIANA F1, dr. ing. Costel Vânătoru, unul din cei mai proeminenţi cercetători pe care îi are valorosul colectiv al SCDL Buzău. De altfel, în condiţiile mai mult decât precare în care a juns cercetarea agricolă şi implicit cea legumicolă, doar pasiunea, determinarea şi speranţa mai pot conduce la obţinerea unor rezultate cât de cât competitive. Şi hibridul SIRIANA F1 este unul dintre acestea.

Tomate cu adevărat româneşti la preţuri accesibile cultivatorilor
Pentru cine nu-l cunoaşte încă, hibridul de tomate SIRIANA F1 este un hibrid cu creştere nedeterminată, foarte timpuriu, destinat în special pentru cultura în solarii. Cultivat în bazinul Vidra alături de hibridul PREKOS F1, cunoscut ca unul din cei mai timpurii hibrizi, dar care stimulat sau nu, face acel mucron proeminent în partea apicală a fructelor, având un aspect comercial relativ dezagreabil, precum şi o producţie destul de mică pe plantă, hibridul

SIRIANA F1 a fost la fel de timpuriu.

SIRIAN F1 are fructe rotunde, colorate uniform, roşu strălucitor, fără zone albicioase în interior, cu greutatea medie de 217 grame ± 28 grame (coeficient de variabilitate foarte mic, de 13 %!) şi cu o producţie de 3-3,5 kg/plantă pe 5 etaje. În plus, analizele efectuate la ICDLF Vidra în cadrul Laboratorului de Agrochimie-Biochimie-Fiziologie, arată că fructele hibridului SIRIANA F1 au compoziţia şi gustul tomatelor cu adevărat româneşti. Nu sunt nici „bombe cu apă” cum sunt definite tomatele olandeze, nici „bombe chimice” cum li se spune tomatelor spaniole!

Analizele au scos în evidenţă un raport bun zahăr total - aciditate (de altfel cel care dă în principal gustul tomatelor) de 11,3 şi un conţinut foarte bun de acid ascorbic (vitamina C) de 26,8 mg, la care se mai adaugă şi o concentraţie rezonabilă de licopen de 6,42 mg la 100 g substanţă proaspătă. La aceste caracteristici mai adăugăm o foarte bună rezistenţă la transport, o rezistenţă medie la păstrare (10-15 zile în funcţie de faza de maturare şi condiţiile de păstrare), rezistenţă genetică la nematozi, VMT, putregaiul cenuşiu, fuzarioză şi verticilioză, pătarea brună a frunzelor şi la septorioză.
Preţul de vânzare al seminţelor de SIRIANA F1 este, după părerea noastră, foarte accesibil, 80 de lei pentru 5 g de seminţe, inclusiv TVA, adică pentru circa 1700 de seminţe. Comparativ cu hibridul PREKOS F1, preţul este de 2,5 ori mai mare, dar cu o calitate mult superioară a fructelor.
Prin comparaţie,  preţul seminţelor de SIRIANA F1 este de la de 3 ori până la de 13 ori mai mic faţă de preţul altor hibrizi din Olanda sau din Israel!

Invităm cultivatorii să apeleze cu mai multă încredere la soiurile şi hibrizii româneşti de legume, destinaţi cultivării în solarii. Calitatea acestora va demonstra că au făcut o alegere bună, alegere care le va fi confirmată de aprecierile consumatorilor. La aceasta se adaugă şi un preţ mai mult decât convenabil, pe măsura posibilităţilor marii majorităţi a producătorilor români şi a salariilor cu care sunt remuneraţi cercetătorii! Şi, dacă uneori se găsesc seminţe de legume aduse din afară la preţuri mai mici, să fie atenţi nu numai la calitatea acestora - energie germinativă, facultate germinativă şi autenticitate - dar, şi la provenienţă şi mai ales la calitatea nutriţională a fructelor, la gustul acestora.

DR. VICTOR LĂCĂTUŞ, DIRECTOR ŞTIINŢIFIC ICDLF VIDRA