Afişez elemetele după tag: Vinvest

Sunt oameni care, mai mult decât alții, cu energia lor, îi angrenează și pe cei din jurul lor în lucrarea pe care și-au pus în minte să o împlinească. Când aceștia se opresc, măcar și pentru o clipă, noi, ceilalți, simțim imediat. E ca și cum ni s-ar opri motorul vehiculului care ne purta. E ca o frână puternică ce ne zdruncină serios. Când însă acei oameni se opresc de tot, simțim că ne prăbușim cu tot cu avionul în care păream că zburăm alături de măiastrul pilot.

Plecarea oricăruia dintre noi celor care l-au cunoscut le lasă un gol imens în suflet, o tristețe și o suferință pe care nicio vorbă, oricât de meșteșugită ar fi, nu o poate alina. Dar când acela care ne părăsește este unul dintre cei pe care i-am evocat mai sus, durerea este dublată și de absența acelei energii care ne făcea să visăm la multe lucruri frumoase, ce speram că le va înfăptui. Iar cei care simt această lipsă pe care Lucia Pîrvu o lasă în urma ei sunt mulți.

Lumea poveștilor frumoase, lumea vinului, a rămas fără un povestitor, fără o parte din inimă, acea inimă care îi aduna împreună pe povestitorii de vin, dar nu doar pe ei. Pentru că Lucia Pîrvu nu a fost doar un simplu organizator de evenimente, ci un creator de frumos. Iar cine lasă în urmă o amintire frumoasă cu siguranță a fost un om bun. Iar oamenii buni merg într-o lume asemenea lor, căci acolo se alege neghina de grâu și apa se transformă în vin, iar Lucia Pîrvu merge să îl deguste.

Foto: Constantin Duma

Ediția din acest an a campaniei „Iubesc vinul românesc” se desfășoară la Salonul Vintest sub un nou concept: „Vin de Crăciun – Vinul - Arta și Design-ul sticlei și al etichetei, Arhitectura cramei”. Sute de sortimente de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați, vor fi expuse și, bineînțeles, degustate la cea de-a șaptea ediție a salonului, care va avea loc la Sala Expozițională a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Salonul Vintest va găzdui, în afara licorilor bahice, o expoziție de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante. Totodată, organizatorii anunță un pre-eveniment interesant și de actualitate: „Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol”.

Pe parcursul celor trei zile, nouă producători de vin, spumante, frizante, distilate vor fi selecționați pentru a participa la concursuri-sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite: „Impactul sticlei și al etichetei în achiziționarea vinului”; „Rolul imaginilor fotografice cu arhitectura cramelor, restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul viticol”; „Răspunsul prompt al publicului vizitator la relația Vechi vs Nou”. „În campania Iubesc vinul românesc din acest an, venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, Arhitectura cramei. Salonul Vintest 2017 reunește producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini  ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor. În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster unele, dar între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste, în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui-generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce, implicit, va duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile Vinvest de la Timișoara, cât și prin cele de  la București. Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța - Château Cheval Blanc din Saint Emilion, arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania - Bodega Marques de Riscal din Elciego, arhitectura Gehry Partners;  în Italia - Cantina Rotari din Trento, arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia - Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA - California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în California, după Disneyland, sunt podgoriile din Napa Valley”, a declarat Lucia Pîrvu, director Vinvest și expert degustător.

Iubitorii de vin au posibilitatea să deguste, dar să și cumpere vinuri deosebite, mai ales că manifestarea are loc înaintea sărbătorilor de iarnă. Salonul Vintest este deschis de vineri, 15 decembrie 2017, până duminică, 17 decembrie, între orele 10.00 și 18.00. Biletul de intrare costă 20 de lei și fiecare vizitator primește câte un pahar de vin drept suvenir.

Înainte de deschiderea Salonului Internaţional de Vinuri Vinvest, în perioada 4-5 aprilie are loc Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice Vinvest. Anul acesta au fost adunate 129 de probe de vin, de la 21 de producători. Cele 129 de probe provin de la 40 de vinuri roşii, 74 de vinuri albe, 9 vinuri roze, 4 vinuri spumante şi 2 de vinars.

Juriul este format din 7 membri, experţi degustători. Fiecare probă de vin poate primi maxim 100 puncte din partea unui jurat. Din cele 7 note, se elimină extremele, iar din cele 5 rămase se face media aritmetică, care este nota finală. Fişele de degustare sunt elaborate dupa modelul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

Maximum 30% dintre probele participante vor primi medalii de aur şi de argint, iar una singură va fi distinsă cu Marea Medalie de Aur.

Sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 11.00, în sala expoziţională a Salonului VINVEST, va avea loc decernarea medaliilor şi înmânarea diplomelor pentru probele câştigătoare.

Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara are deja un record privind numărul de participanţi la ediţia a IX-a, din 6-8 aprilie 2012.

23 de producători de vin, 6 distribuitori de vin, 17 companii de servicii din industria vinului, 30 de parteneri cu produse şi servicii, 59 de parteneri media şi 4 parteneri principali vor fi la Timişoara.

În total, 138 de firme contribuie la realizarea evenimentului din industria vinului din România.

La Centrul Regional de Afaceri Timişoara, vizitatorii vor putea degusta vinuri din Franţa, Italia, Spania, Chile, Australia, dar şi vinuri româneşti în premieră, care inca n-au ajuns pe rafturile magazinelor.

În perioada 6-8 aprilie, ca în fiecare an, toate vinurile merg la Timişoara, la VinVest, Salonul Internaţional de Vinuri.

La conferinţa de presă organizată pentru anunţarea programului şi a participanţilor, Lucia Pîrvu, directoarea salonului, şi prof.univ. Nicolai Pomohaci, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, au anunţat noutăţile din acest an, dintre care una ar fi promovarea vinurilor în faţa formatorilor de opinie. Au fost prezentate şi statistici privind producţia de vin, dar şi consumul, la noi şi în alte ţări.

Salonul Vinvest este la cea de-a IX-a ediţie şi este cel mai important eveniment pentru industria vinului, dar şi pentru industriile conexe, inclusiv turismul viticol.

La conferinţa de presă au participat şi reprezentanţi ai partenerilor salonului, Vasile Nicolau, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), Emil Dumitru, de la Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Ioana Anghel, PR manager Jidvei, Mircea Jucan, special event manager Vincon Vrancea, Nely Matran, director comunicare Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.

Societatea VINVEST SRL - cu o experiență de 8 ani în organizarea la Timișoara a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST - a decis să facă un nou pas înainte în efortul continuu de a promova produsele de calitate, dintr-un domeniu de maxim interes economic și pentru publicul larg.

Astfel, în perioada 27 – 30 octombrie 2011, complexul ROMAERO din București va fi gazda primului Salon Național de Vinuri al României – VINTEST.

Salonul este primul eveniment pur autohton dedicat sectorului vitivinicol și se dorește a fi locul de testare a principalelor vinuri și produse vitivinicole românești.

De asemenea, el reprezintă locul potrivit pentru întâlnirea tuturor actorilor naționali importanți de pe piața vinurilor și a serviciilor conexe, cu utilizatorii acestor produse, din domeniul HoReCa, turism, organizare de evenimente etc., cu posibilii investitori în domeniu și, mai ales, cu publicul consumator.

Acest eveniment se dorește a fi, conform organizatorilor,  un “Certificat de calitate al vinului românesc”.

Într-o ţară cu multe probleme, viticultura este unul dintre domeniile cu o dinamică pozitivă. Cu un procent declarat de 99% la absorbţia fondurilor europene, industria vinului din România este un model pentru celelalte domenii ale agriculturii. La închiderea Salonului de Vinuri VinVest de la Timişoara, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără a anunţat că România, împreună cu alte 8 state europene, a semnat o înţeleger, prin care se cere prelungirea plantărilor cu viţă nobilă pe bani europeni,  pentru perioada 2014-2018. Vestea a stârnit bucurie printre viticultorii  prezenţi, cu atât mai mult cu cât eforturile din ultimii ani au început să-şi arate roadele. De curând, vinul Solo Quinta 2010 de la Cramele Recaş a primit unul dintre cele mai importante premii din industrie - Marele Premiu pentru cel mai bun vin alb sec la Vinalies Internationales, Paris 2011.

De la vinul ghiurghiuliu din cântecele populare la sticlele cu etichete sofisticate în care se află vinuri medaliate la concursuri internaţionale este ceva drum, parcurs în paşi vioi de podgoriile româneşti. De opt ani încoace, producătorii de vin se adună la Salonul Internaţional de Vinuri VinVest de la Timişoara. De la podgoriile deja celebre, precum Recaş, Cotnari sau Jidvei, până la cele noi, de la Sâmbureşti, Boieru sau Anastasia, toţi vin să-şi etaleze cele mai bune şi noi realizări. Este o atmosferă prietenoasă, dar şi concurenţială. Fiecare ştie ce-a făcut acasă, dar e bine să vezi cu cine intri în competiţie. La salon se organizează şi un concurs, la care Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România acordă medalii de aur şi de argint. Pe lângă producătorii de vin, la VinVest expun şi furnizorii de input-uri pentru viticultură şi vinificaţie. Există standuri cu utilaje adresate plantaţiilor viticole, cu echipamente pentru complexele de vinificaţie, cu vase şi rezervoare de inox, cu dopuri, sticle şi pahare.

Lucia Pîrvu, director VinVest ne-a spus că în acest an, la a VIII-a ediţie a salonului de Vinuri de la Timişoara au fost prezenţi 25 de producători de vin, 5 importatori şi peste 25 de firme pentru servicii conexe. “Noutatea e reprezentată de International Wine Brokerage Event, unde fiecare a venit cu cerere şi ofertă. Tot noutate este eticheta cu coduri bidimensionale, care poate să fie citită cu un telefon mobil şi care oferă foarte multe informaţii despre vinul respectiv. Suntem în ajun de Paşte, aşa că am adus un maestru bucătar italian, Antonio Passarelli şi un somelier, Doru Dumitrescu, pentru a face demonstraţii, pentru a-i învăţa pe oameni cum să asorteze mâncarea cu vinul. Avem în preajma tâgului şi o expoziţie cu produse tradiţionale din carne marca Alpin de la Brad (Hunedoara) şi produse tradiţionale de la Asociaţia Arădeanca de la Pecica.
Încă de la prima ediţie, am vrut să aducem podgorii noi, care îşi caută distribuitori, care stabilesc relaţii comerciale. An de an ne gândim ce utilaje să aducem, ce servicii conexe sunt necesare.

Am avut un feed back de la Georgel Costache, director general Vincon Vrancea, care a avut vizitatori din zona HoReCa, pe care i-am invitat să cunoască vinuri. Cei de la HoReCa aşteaptă, de obicei, ca producătorii de vinuri să facă oferte. În alte ţări, reprezentanţii HoReCa vin la târguri pentru a şti ce e nou în materie de vinuri. E păcat că la noi nu există dinamica necesară pentru a diversifica gama de vinuri din restaurante şi ne străduim să facem această legătură prin VinVest.
Vinurile noastre fac impresie foarte bună în străinătate, iau medalii de aur la concursuri, dar nu ajung în resturantele noastre. Concursurile de aici vor să evidenţieze tocmai calitatea deosebită a vinurilor româneşti. E important ca un vin să aibă o medalie pe etichetă”, spune Lucia Pîrvu.

Orice eveniment important din viaţă e însoţit de vin

Georgel Costache, vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, director general Vincon Vrancea:
“Vinul, când e la maturitate şi are deplinătatea gustului, ajunge pe masa noastră şi transmite mesajul bucuriei de a fi. Orice eveniment important din viaţa noastră e însoţit de vin. Am văzut aici la VinVest o schimbare în bine. Participanţii au nişte standuri mai moderne, mai adaptate la cerinţele pieţii, dar păstrând tradiţia. Noi am venit cu vinuri consacrate, ca Beciul Domnesc. Vinul nostru evoluează în timp, buchetul se duce la arome pe care nu le găseşti la vinurile tinere. Am venit şi cu vinuri noi, autohtone, ca Viţă Românească, care e o Tămâioasă românească din 2006, de la podgoria Huşi, care a obţinut recent Grande Menzione la Vinitaly 2011. L-am lansat de Paşte, pentru că se leagă foarte bine cu cozonacul.

În afară de experienţa oenologilor noştri, e şi multă pasiune. Sunt multe vinuri bune în toată lumea, dar vinurile româneşti au un gust special.
Vreau să vă mai spun câteva cuvinte despre Şarba din Beciul Domnesc, care are o aromă specială de trandafir de dulceaţă, delicat. Este un vin uşor, care merge cu carnea de miel sau de curcan. Feteasca neagră este un vin aparte, care a început să cucerească mulţi iubitori din întreaga lume. Ca degustător la multe concursuri, particip şi la Concours Mondial de Bruxelles. Mulţi degustători experţi mă întreabă de feteasca noastră neagră, care a început să fie cunoscută. Feteasca de la Vincon a primit medalia de aur, acum 2 ani. E foarte bună lângă o carne roşie.

Şi brânzeturile fermentate, cum e caşcavalul, merg foarte bine cu vinul roşu. Vincon a primit aici, la VinVest, medalia de aur cu Jade, un vinars care e minunat la aperitiv. Învechit de 32 de ani, în butoaie de stejar. A evoluat excepţional, are o culoare de roşu închis, are un gust de mirodenii, de scorţişoară şi cuişoare. E un produs de mare rafinament.”

Solo Quinta  medaliat  la Paris, Sauvignon blanc medaliat la VinVest

Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş:
“Anul acesta am primit cinci medalii, dintre care Marea medalie de aur pentru Sauvignon blanc. De 2-3 ani n-am mai participat la concursurile din România. Am luat trei medalii de aur pentru vinuri albe, una pentru roze şi una pentru vinul roşu. N-am făcut vinurile special pentru acest concurs, sunt vinuri pe care le avem în magazine. Dacă ne raportăm la concursurile internaţionale, mai avem mult de învăţat.
Nivelul pieţei a crescut foarte mult. Noi am avut o perioadă de reconversie intensă, dar se vede creşterea calităţii vinului nostru în fiecare an.
Marele Premiu pentru cel mai bun vin alb sec, Solo Quinta, la Vinalies Internationales - Paris 2011 este o recunoaştere importantă şi suntem mândri de ea.”

Grasa şi Frâncuşa n-au rivali, vinurile roşii de Cotnari în 2012

Cătălin Grecu, manager marketing Cotnari:
“Anul acesta am lansat o Fetească albă, un vin demisec, un soi pur. Noi aveam deja un demisec de pe dealurile Cătălina, care e un cupaj, dar acum avem şi un soi pur. Am început deja să facem distribuţie către clienţi cu acest vin. De altfel, vinul a apărut la cererea clienţilor din HoReCa. Cu vinul roşu mai avem de aşteptat până la anul. Avem 100 ha de plantaţie şi vinul este acum la maturat. În acelaşi timp, vom ieşi şi cu o busuioacă, plantată pe 50 ha. Vom face un pachet cu vinuri roze şi roşii. Vrem să întregim gama de vinuri Cotnari.

În ceea ce priveşte piaţa, anul acesta se observă o înviorare a vânzărilor. Tendinţa este acum spre gamele de vinuri ieftine, din cauza crizei, dar există vânzare. Noi, la Cotnari, avem un export mai mare în SUA, Canada, Europa. Grasa de Cotnari, medaliată ani la rând, este vârful nostru de lance. Acum avem o distribuţie nouă în Cipru, dar şi în Italia, Spania, Anglia, Germania.

Dat fiind că sunt soiuri autohtone, nu avem concurenţă cu Grasa şi cu Frâncuşa. Luptăm doar cu noi înşine, pentru că vrem să fim mai buni.
Am început un proiect nou pe piaţa Rusiei, cu fonduri europene. Avem un milion de euro pe o perioadă de trei ani pentru promovarea vinurilor comunitare. Avem organism de execuţie acolo a programului, dar şi importatori. Când ai bani pentru promovare, apar şi rezultatele. A apărut prima comandă, începem livrările din luna mai. Avem programe de promovare şi distribuţie profesional făcută în mai multe ţări europene, cu target, participare la evenimente, tot ce trebuie. Este o piaţă în continuă formare şi dezvoltare.”

250 ha cu viţă de vie bio

Alexandru Păstrăv, manager vânzări Senator Prodimpex:
“Este a doua noastră participare la VinVest. Avem o gamă variată şi mai multe branduri. Suntem singurul producător de pe piaţă cu o gamă de vinuri bio, Omnia. Senator Prodimpex are în exploatare 850 ha cu viţă de vie, din care 250 ha sunt cultivate cu soiuri ecologice, fiind cea mai mare cultură de acest fel din Europa. Avem patru podgorii - în Banat, la Viile Caraşului, comuna Tirol, la Însurăţei-Brăila, la Huşi şi în Vrancea, ceea ce ne permite ca, din fiecare podgorie şi areal să obţinem cea mai bună varietate de struguri.

La VinVest am venit cu şase branduri. Monşer este un brand cu mottoul “Soiuri pure româneşti pentru boieri şi obraze subţiri”, în care avem 10 soiuri. Varius este o gamă de soiuri internaţionale vechi, ca Merlot, Cabernet sauvignon şi Sauvignon blanc, obţinute prin metode noi. Pe sticlă avem picturi rupestre vechi de 2500 de ani, care fac contrast cu metodele noastre noi de vinificaţie.

Al treilea brand este Senator Private Collection, adică două cupaje, unul alb şi unul roşu, cu Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească neagră.
Avem şi trei vinuri noi - Suav, pentru doamne, cu vinuri mai dulci, un Muscat Ottonel şi o Tămâioasă românească. Omnia are vinuri bio, iar Glia este versiunea baricată a vinurilor Monşer.

Există o tendinţă crescătoare către alimentele bio. Vinurile bio produse de noi au în plus faptul că terenul este tratat cu îngrăşăminte naturale, iar stropitul se face cu piatră vânătă şi sulf, fără alte produse chimice. Strugurii sunt culeşi manual, iar stroarcerea se face prin cădere naturală. Podgoria ecologică este la Însurăţei în judeţul Brăila”.

Domeniile Anastasia, un nume nou pe piaţa vinului

Marin Constantin, administrator Domeniile Anastasia:
“Suntem o podgorie tânără, ne facem botezul aici, la Vinvest 2011. Vrem să ştie lumea că ne-am născut. Ne-am propus să facem vinuri de calitate. Avem o plantaţie mică, de numai 7 ha şi jumătate, în Valea Călugărească şi la Urlaţi, dar vrem să ne facem un nume bun. Soiurile noastre sunt Merlot, Cabernet, ca vin roşu, iar pentru vin alb avem Chardonnay şi Muscat ottonel. La Vinvest am venit doar cu vinuri roşii deoarece vinurile albe vor fi gata în 2012.
Domeniile Anastasia reprezintă brandul familiei noastre şi ne dorim numai calitate, să creăm tradiţie. Doar nişte vinuri bune, cu personalitate, pot să câştige pe piaţă.
Vrem să facem din Domeniile Anastasia un brand uşor de recunoscut. Vrem să păstrăm tradiţia vinului, dar cu tehnologii moderne. Facem viticultură modernă, dar cu vinificaţie tradiţională, cu fermentare pe boască, în cisterne, cu cât mai puţine tratamente. Vrem să păstrăm fructuozitatea, calitatea naturală a strugurilor. Dealu Mare are o tradiţie foarte bună pentru vinurile roşii şi vrem să producem vinuri cu denumire de origine controlată, cu producţie de 8-10 tone la hectar.”

Noi vinuri vor fi lansate în toamnă

Laurian Olărescu, manager vânzări Domeniile Sâmbureşti:
“Suntem pentru prima dată aici, la VinVest. Am fost impresionat de faptul că oamenii care vin în târg ştiu ce reprezintă Cabernetul nostru de Sâmbureşti.
Suntem o societate a Grupului Valvis Holding. Podgoria este situată în judeţul Olt şi are 500 ha, din care 277 replantate cu viţă nouă, din Franţa. Sâmbureştiul este renumit deja pentru Cabernet Sauvignon. Pregătim nişte soiuri noi pentru ediţia de toamnă a târgului, de exemplu un Chardonnay în variantă sec. Acum avem trei branduri, care sunt deja pe piaţă - Chateau Valvis, un superpremium, Domeniile Sâmbureşti, un brand premium şi Sâmburel de Olt, un vin corect, foarte popular. În toamnă vom scoate vinuri Cabernet Sauvignon, premiate cu aur anul trecut la concursul de la Jidvei, vinuri din 2008 şi 2009.”

Vinuri din podgoriile Ciumbrud de la Domeniile Boieru

Gabriel Ciulea, manager vânzări Domeniile Boieru:
“Podgoria noastră este în judeţul Alba, la Ciumbrud, aproape de Aiud. Plantaţia este veche, dar firma este din 2005. Din cele 130 ha cu viţă de vie, 70 ha sunt replantate. Intenţionăm să plantăm cu viţă nobilă încă 30 ha în acest an. Mai avem 20 ha lângă Sebeş, tot cu viţă de vie nouă. Până acum am vândut vin vrac la restaurante, care îl vând la carafe. Anul acesta am cumpărat o linie de îmbuteliere, aşa că vom avea mai multe variante de prezentare. Ca soiuri, avem Traminer, Chardonnay, Pinot gris, Muscat, toată gama de vinuri albe. Zona noastră este foarte bună pentru vinuri albe.
La VinVest am venit cu două vinuri îmbuteliate, Episcopal şi Cardinal, din 2009, care au luat medalii de aur. Ne-am găsit distribuitori în multe judeţe din jurul nostru, iar faptul că avem şi o linie de îmbuteliere ne va ajuta în distribuţie.”

Totul despre vin, cu telefonul şi codul 2D de pe etichetă

Daniela Chrzanovski, director Institutul Multimedia Româno-Elveţian:
“Institutul derulează un proiect de cercetare, finanţat prin fonduri structurale, cu etichetele cu coduri de bare 2D. Este o invenţie japoneză, adusă şi în Europa. Prin proiectul nostru, o lansăm în domeniul vinurilor. Am trecut la codurile 2D, un instrument foarte puternic de promovare. Cu ajutorul unui telefon inteligent, cu o aplicaţie care se descarcă gratuit de pe internet, se citeşte codul de pe eticheta sticlei de vin şi astfel se pot afla rapid foarte multe informaţii despre vinul respectiv, de la podgoria în care a fost făcut până la sfatul specialistului în legătură cu mâncarea portivită. Avem text, imagine, filme.
De un an am început proiectul acesta cu vinurile. Anul viitor va fi lansat şi în alte domenii ca de pildă, imobiliare, retail, muzeografic, oriunde este nevoie de marketing. Vinurile româneşti sunt promovate deja cu ajutorul acestui cod 2D.”

Pahare special concepute pentru vinuri

Attila Ferencz, director vânzări în compania Gastrotech, Divizia HoReCa:
“Avem pahare de toate dimensiunile, pentru orice băutură. Un vin bun trebuie băut dintr-un pahar cu pereţi subţiri, cu gura şlefuită. În acest mod se pot vedea calităţile vinului, de la culoare până la arome. Fiecare dimensiune de pahar este recomandată pentru un anumit vin. Paharele mici sunt bune pentru vinurile licoroase, mai dulci, iar paharele mari sunt bune pentru vinurile roşii, care trebuie aerisite cam 10 minute, pentru a-şi elibera aromele. Paharele mijlocii, cu gura deschisă în formă de lalea, sunt recomandate pentru vinurile tinere. Pentru Chardonnay, este bun un pahar cu gura închisă, să păstreze aromele. Coniacul este mai bun când e băut dintr-un pahar mare, chiar dacă bem puţin. Aroma este mai bine percepută, mai ales dacă paharul este încălzit, dar trebuie încălzit în exterior, nu în interior, cu abur de la aparatele de cafea, cum am văzut în anumite restaurante.”

În butoaie de stejar românesc se fac cele mai bune vinuri

Mihaela Czipczer, manager vânzări Unicom Wood Production:
“Producem butoaie din stejar românesc, şi vreau să accentuez asta. Stejarul românesc are aceleaşi calităţi ca stejarul francez, pentru că a crescut în aceleaşi condiţii climatice. Este un stejar special, pentru că, dacă e recoltat într-o anumită perioadă, dezvoltă calităţi aromatice deosebite. În funcţie de nivelul de prăjire, putem întâlni arome de brutărie, de pâine caldă, dacă prăjirea este uşoară, sau arome de patiserie, vanilie, zahăr ars, alună, dacă prăjirea este medie. Celor care fac vinuri roşii sau distilate, le recomandăm prăjirea forte.

Gradul de prăjire este ales de vinificator, în funcţie de vinul pe care vrea să-l facă. Vinurile albe au nevoie de o prăjire uşoară, de o transmitere mai lentă a aromelor, iar celelalte sunt bune pentru vinuri roşii.

Avem clienţi mai ales din afara ţării, din Africa de Sud, Spania, Italia, Chile, Argentina. În Africa de Sud, vinificatorul mult medaliat Răzvan Macici, de la Nederburg, promovează butoaiele din stejar românesc. A luat multe medalii cu vinurile maturate în butoaiele noastre. Am fost notificaţi şi de colaboratori din Spania că au câştigat medalii cu vinurile lor. Şi Alexandrion a câştigat o medalie de aur la Paris, pentru vinarsul maturat în butoaiele noastre. Din păcate, podgorenii din România îşi aleg butoaiele după criteriile cost sau numele franţuzesc de pe capac. Trebuie să vă spun că majoritatea cramelor din România are totuşi butoaie cu marca noastră, Valahia.”

Trebuie simplificată accesarea fondurilor europene

Cristian Mihalcea, reprezentant Ampelos Intervin:
“Compania Ampelos Intervin comercializează echipamente şi utilaje pentru viticultură şi vinificaţie. Reprezentăm branduri de renume mondial. Spre exemplu, la VinVest promovăm produsele firmei Scharfenberger Maschinenbau din Germania, foarte cunoscută ca producător de utilaje pentru vinificaţie. De asemenea, Ampelos Intervin realizează plantaţii de viţă de vie la cheie. La ora actuală sunt multe programe europene pentru realizarea unor crame, a plantaţiilor viticole, dar consider că trebuie mai multă implicare din partea statului. Prin accesarea banilor europeni podgoriile pot să se doteze cu utilaje moderne. Pe reconversie s-ar putea să se prelungească perioada de accesare. Ar trebui însă ca statul român să simplifice acccesarea fondurilor europene.

În opinia mea, mai avem mult de muncit. Trebuie să fim convinşi că poate peste 10 ani vom avea o cota bună a vinurilor româneşti. Se merge mult pe cantitate, în loc să fie mai mare interes pentru calitate. Consumatorul român vrea mai multă bere decât vin, de aceea trebuie să se facă mai multă educaţie în acest sens.”

Butoaie din stejar francez, american şi românesc şi dopuri din silicon

Anita Roz, reprezentant Bordeaux Tonneaux Franţa:
“Suntem pentru prima dată la o expoziţie în România, vrem să testăm piaţa. Suntem prezenţi pe alte pieţe, din Spania, Chile, Italia, Franţa. De altfel, firma a fost înfiinţată în 1903, este la a patra generaţie de meseriaşi. Butoaiele sunt făcute din stejar franţuzesc, american şi românesc, iar dopurile sunt din silicon, care este mult mai igienic şi izolează mai bine. Avem încredere în piaţa românească şi credem că e loc pentru toată lumea. Concurenţa creşte calitatea. Am găsit, aici, la Vinvest, un reprezentant exclusiv al produselor noastre pentru piaţa românească, firma Lantec Industries. Managerul companiei Bordeaux Tonneaux din Franţa, Benjamin Lasserre caută în România podgorii care vor să crească, prin butoaie bine făcute, calitatea vinului.”

România nu are producători de dimensiuni medii

Michele Tramontan, reprezentant Emmeti Inox:
“În această companie avem cinci firme din Italia, care s-au asociat pentru a aduce vase şi recipiente de inox pentru piaţa românească. Suntem pentru prima dată la VinVest, pentru că ne interesează industria alimentară, mai ales industria vinului. Ne adresăm producătorilor medii şi mici. Aici, în România, am văzut producători mici de vin, dar nu producători medii, de care e nevoie pentru creşterea calităţii. Sunt destule vinuri bune, e potenţial de dezvoltare. Totul depinde de potenţialul de cumpărare.”

DANA MEDAR, FOTO: DELIA CIOHODARU

VINVEST şi Institutul Multimedia româno-elveţian, continuă seria de evenimente planificate cu ocazia deschiderii expoziţiei "De la primele scrieri, la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult..."

Muzeul de Artă Timişoara a fost gazda evenimentului "Comunicarea prin gust" ce a avut loc la 15 martie 2011. Acest eveniment s-a adresat oamenilor de afaceri, reprezentanţilor HoReCa, magazinelor de specialitate etc.

Scopul acestui eveniment a fost acela de informare, familiarizare şi demonstrare a aplicabilităţii codurilor QR pentru produsele sectorului vitivinicol prezente în spaţiul businessului autohton.

Cele 17 soiuri de vin ale producătorilor Cotnari, Jidvei, Murfatlar, Cramele Recas, Vinarte, Societatea Romană de Promovare a Vinului, S.E.R.V.E. Ceptura, Vie Vin Vânju Mare, Winero, Produse Moldoveneşti au fost prezentate şi degustate în cadrul acestei manifestări.

Până la data de 30 aprilie a.c., cele 17 vinuri vor rămâne expuse în Sala Baroc din cadrul Muzeului de Artă Timişoara.