Efectele frigului și înghețului asupra rapiței de toamnă - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 05 Aprilie 2023 21:02

Efectele frigului și înghețului asupra rapiței de toamnă Recomandat

Scris de

Parcurgem o perioadă dificilă, în care temperaturile au scăzut destul de mult, iar plantele cultivate au de suferit. Rapița se află în stadiul de muguri florali - începutul înfloritului și este mai expusă la daune în acest moment.

În Banat, temperatura din noaptea de 4 spre 5 aprilie 2023 a fost de 00C și se anunță temperaturi mai scăzute în noaptea ce va urma (5 - 6 aprilie 2023). Să sperăm că nu vor scădea sub minus 20C. Nu ar fi bine pentru rapiță și nici pentru cereale. După ce trece acest val de frig voi face verificări în culturile de rapiță și voi reveni cu fotografii din teren. Evaluarea unor eventuale daune trebuie făcută la câteva zile după ce temperaturile cresc.

Fisuri produse de frig. Fotografie din 2021

Fisuri produse de frig Foto din 2021

 

Cum se comportă rapița la frig și îngheț?

 

Despre rapița de toamnă, cercetările arată că poate tolera temperaturi scăzute în timpul perioadei de vegetație. Cu toate acestea, temperaturile scăzute pot afecta negativ creșterea plantelor (Liu et al., 2018). Ce înțelegem prin temperaturi scăzute? Temperaturile cuprinse între 0 și 150C pot determina la plantele de rapiță rigidizarea membranei, destabilizarea compușilor proteici, deteriorarea fotosintezei (Guy C., 1999; Ding et al., 2019). Temperaturile sub 00C duc la formarea cristalelor de gheață intracelulare și extracelulare. Din această cauză pot apărea leziuni mecanice și uneori chiar moartea plantelor (Sanghera et al., 2011; Shi et al., 2018).

Studiile efectuate arată că, la temperaturi sub 100C numărul florilor a fost mai redus, la 50C înflorirea se poate opri, iar la temperaturi sub 30C creșterea are de suferit (Lardon et Triboi - Blondel, 1995). Aceiași autori susțin că florile deschise de pe tulpina principală sunt mai sensibile la frig comparativ cu mugurii florali și silicvele.

Experimentele efectuate în medii controlate arată că, temperatura aerului de minus 40C în timpul antezei reduce numărul de silicve/plantă și semințe/silicvă (Lardon, 1994; Dalmago et al., 2010). Temperaturile de minus 60C în această perioadă pot fi extrem de periculoase pentru rapiță. În general, temperaturile de sub minus 30C care persistă o perioadă mai lungă de timp pot produce daune severe la rapița aflată în faza de reproducere (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Frunze albite și uscate. Fotografie din iarna 2023

Frunze albite și uscate Foto din iarna 2023

Intervalul minus 3 până la minus 60C este considerat deosebit de periculos pentru rapița aflată în perioada de reproducere sau la începutul ei. După Ouellet et Charron (2013), hibrizii de rapiță se comportă diferit la frigul extrem (- 60C). Dalmago et al. (2010) au observat că această temperatură nu a produs moartea plantelor la unii hibrizi, pe când la alții da. Se pare că genele responsabile pentru creșterea rezistenței la frig răspund la stresul hidric, acidul abscizic și salinitatea solului. Nu se cunoaște cum acești stimuli acționează pentru a induce expresia acestor gene (Ouellet et Charron, 2013; Kovaleski et al., 2020).

 

Daune care pot apărea din cauza frigului

 

Daunele produse de frig depind foarte mult de stadiul în care se află plantele.

Specialiștii în rapiță susțin că înghețul din perioada de înflorit cu siguranță va întârzia maturitatea plantelor. Totuși, producția va suferi daune minore de cele mai multe ori. Foarte periculos este însă înghețul de după înflorit care poate duce la pagube serioase în producție.

Ce se poate întâmpla atunci când frigul intervine în timpul înfloritului? De obicei are loc avortarea florilor deschise. Cercetătorii au observat că cele nedeschise nu sunt afectate. Bobocii florali se pot învineți din cauza frigului. Rapița neînflorită rămâne în acest stadiu până când temperaturile vor crește. La un frig sever însă mugurii în dezvoltare vor muri.

Dacă intervin temperaturi de minus 30C în timpul formării semințelor s-a observat că sunt afectate cele care au umiditate mai ridicată (între 50 - 60%). Cele cu umiditate mai scăzută (35%) de obicei nu sunt afectate. Silicvele se pot învineți și ele la fel ca mugurii florali. Pe suprafața silicvelor vor apărea niște vezicule. Semințele din interior se vor brunifica și se vor transforma într-o masă mucilaginoasă. Cel mai grav este înghețul din timpul umplerii semințelor. Semințele afectate vor fi zbârcite, MMB-ul scăzut, iar calitatea uleiului va fi și ea afectată. Frigul din această etapă poate produce daune serioase în producție.

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunzele afectate de îngheț se albesc fie total, fie parțial. Aceste frunze se vor usca. În unele situații, variațiile de temperatură duc la migrarea antocianilor în frunze, iar acestea se vor învineți (a nu se confunda cu carența de fosfor). Când temperaturile cresc frunzele își revin la culoarea normală.

Uneori punctul principal de creștere moare, iar planta va forma tulpini multiple. La tulpinile atinse de frig pot apărea mai multe tipuri de simptome: îndoirea sau curbarea în unghi de 90 de grade, deformarea, învinețirea, crăparea sau fisurarea. Imediat ce temperaturile cresc plantele se vor redresa dar se vor observa zonele curbate, cât și crăpăturile. Plantele cu tulpini fisurate sau despicate sunt predispuse la atacul patogenilor în special. În cazurile grave tulpina crapă pe toată lungimea, despicându-se (Moran, 2020).

 

Trebuie să ne îngrijorăm?

 

Funcție de prognoza vremii ne putem îngrijora sau nu. Deocamdată eu cred că rapița nu suferă, cel puțin în județul Timiș.

Stresul cauzat de frig și îngheț la începutul înfloritului are ca și consecință creșterea ramificării și prelungirea perioadei de înflorit. Este posibil în astfel de situații să se formeze mai multe silicve, dar mai slab umplute. Totuși producția nu va suferi și este posibil să fie chiar mulțumitoare, deoarece se vor forma silicve pe racemele laterale inferioare (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Așadar, cei care cunosc rapița și comportarea ei la frig știu că, temperaturile de minus 2 sau minus 30C (noaptea) din perioada de înflorit nu trebuie să producă îngrijorare. De ce? Pentru că plantele își revin când temperaturile cresc și înfloresc în continuare și produc chiar mai multe flori, iar pagubele în producție vor fi minime. Dacă temperaturile scad sub minus 20C noaptea (la 1,2 m deasupra solului), atunci pot apărea probleme serioase. Temperaturile de minus 6,50C sunt periculoase și pot omorî plantele, totuși s-a observat că unii hibrizi rezistă chiar și la aceste temperaturi.

Cele mai grave și păgubitoare sunt frigurile din perioada formării silicvelor și a semințelor, când înfloritul s-a terminat. Frigurile severe din această perioadă pot ucide semințele, iar planta nu va mai produce altele. Să sperăm că nu vom avea episoade de frig extrem la sfârșitul înfloritului.

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi (foto din 2021)

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi 2021

 

Bibliografie

Dalmago, G. A., Cunha, G. R. da; Santi, A., Pires, J. L. F., Müller, A. L., Bolis, L. M., 2010. Aclimatação ao frio e dano por geada em canola. Pesquisa Agropecuária Brasileira, v. 45, n. 9, p. 933 - 943.
Ding Y, Shi Y, Yang S., 2019. Advances and challenges in uncovering cold tolerance regulatory mechanisms in plants. The New Phytologist, 222 (4): 1690 - 1704.
Guy C., 1999. Molecular responses of plants to cold shock and cold acclimation. Journal of Molecular Microbiology and Biotechnology, 1 (2): 231 - 242.
Kovaleski, S., Heldwein, A. B., Dalmago, G. A., Gouvêa, J. A.. 2019. Frost damage to canola (Brassica napus L.) during reproductive phase in a controlled environment. Agrometeoros, Passo Fundo, v. 27, n. 2, p. 397 - 407.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1994. Freezing injury to ovules, pollen and seeds in winter rape. Journal of Experimental Botany, n. 45, p. 1177 - 1181.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1995. Cold and freeze stress at flowering: effects on seed yields in winter rapeseed. Field Crops Research, n. 44, p. 95 - 101.
Liu J., Shi Y., Yang S., 2018. Insights into the regulation of C-repeat binding factors in plant cold signaling. Journal of Integrative Plant Biology, 60 (9): 780 - 795.
Ouellet, F., Charron, J., 2013. In: Encyclopedia of Life Science. Cold acclimation and freezing tolerance in plants. Chichester, UK: John Wiley & Sons, Ltd.
Sanghera G. S., Wani S. H., Hussain W., Singh N. B., 2011. Engineering cold stress tolerance in crop plants. Current Genomics, 12 (1): 30 - 43.
Shi Y., Ding Y., Yang S., 2018. Molecular regulation of CBF signaling in cold acclimation. Trends in Plant Science, 23 (7): 623 - 637.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Citit 2192 ori

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAX V FLECTO BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista