Instituţiile statului ar trebui să verifice documentele pe care trebuie să le deţină orice vânzător de produse tradiţionale şi să ia măsuri împotriva contrafacerilor, nu să distrugă comerţul cu acest tip de produse, consideră Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR)

'Este înfiorător faptul că instituţiile statului nu verifică documentele pe care trebuie să le deţină orice vânzător de produse tradiţionale şi nu ia măsuri împotriva contrafacerilor. Acest lucru nu trebuie să ducă la distrugerea germenului unui nou tip de comerţ în care drumul de la producţie până la farfuria consumatorului este mai scurt, în care poluarea este mai redusă şi cantităţile de adjuvanţi, aditivi, coloranţi etc sunt sensibil diminuate sau absente. Înfiorător este faptul că adevăraţii evazionişti sunt cei care ne dau lecţii de moralitate în timp ce vina este aruncată asupra celor care vând 10 ouă sau 3 kg de morcov pe o piaţă controlată', declară directorul executiv al FNPAR, Daniel Botănoiu, într-un comunicat remis Agerpres.

Acesta a adăugat că 'înfiorător' este faptul că în România intră camioane încărcate cu porci vii cu destinaţia Bulgaria, după care sunt sacrificaţi în România fără ca cineva să răspundă pentru acest lucru.
'Surprinzător, porcii nu se descarcă în curţile celor care produc mărfuri tradiţionale nici măcar în curţile producătorilor de carne de porc autohtoni, ci în curţile celor care au abatoare şi firme de procesare specializate', a adăugat Botănoiu.

FNPAR, cea mai mare organizaţie patronală din agricultură, a fost înfiinţată în anul 2007, iar membrii săi reprezintă 67% din sectorul agricol din România. Federaţia are reprezentativitate la nivel european, fiind afiliată la Copa Cogeca, cea mai mare organizaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.

Uniunea Europeană va subvenţiona şi în România agricultura ecologică începând cu 2011. În funcţie de tipul de cultură, subvenţiile ar urma să fie cuprinse între 153 de euro pe hectar şi 400 de euro pe hectar.

Pentru a obţine subvenţiile, agricultorii trebuie să se constituie în persoane fizice autorizate şi să obţină ulterior o acreditare care să ateste faptul că nu folosesc chimicale pe plantele pe care le cultivă. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu primeşte sprijin financiar comunitar pentru agricultura ecologică.

Din informaţiile operative centralizate de Institutul National de Statistică asupra ritmului de colectare a datelor statistice în teren la Recensământul General Agricol, în cele şase zile de la demararea activităţilor recenzorilor, se constată că s-au completat 8,35 % din numărul chestionarelor statistice estimate  a fi înregistrate.

- În 18 judeţe înregistrarea datelor statistice a fost superioară mediei calculate la nivel naţional. Procente mai mari s-au înregistrat în:

1. Judeţul Arad -15.51  % din chestionarele estimate a fi înregistrate
2. Judeţul Dolj -13.61  %
3. Judeţul Vaslui -12.84  %
4. Judeţul Braşov - 10.68  %
5. Judeţul Brăila - 10.42  %
6. Mehedinţi -10,13 %

Un ritm mai scăzut s-a înregistrat în:

1. Judeţul Harghita - 5.44 % din chestionarele estimate a fi înregistrate
2. Judeţul Hunedora - 5.53 %
3. Judeţul Sibiu - 6.08 %
4. Judeţul Constanţa - 6.43 %
5. Judeţul Timiş - 6.52  %
6. Satu Mare - 6,53 %

Rezultatele la nivelul fiecărui judeţ privind înregistrarea datelor statistice la Recensământul General Agricol la data de 8 decembrie 2010 sunt prezentate în anexă.

Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământul General Agricol 2010

Producătorii agricoli pot depune cererea de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare pentru motorina utilizată în agricultură pentru anul 2011 până la data de 31 decembrie 2010.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare se depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi utilizată în anul 2011 la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare şi pentru care solicită trimestrial ajutorul de stat.

Precizăm că, până în prezent, au fost depuse 200 de cereri de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare.
După obţinerea acordului prealabil, emis de către APIA, beneficiarii trebuie să depună la centrele judeţene APIA o cerere trimestrială pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză.

Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro/1000 litri. Diferenţa dintre acciza standard şi cea redusă se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Informaţii suplimentare

Categoriile de beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură:

1. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale constituite potrivit  O.U.G. nr. 44/2008 şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

2. organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie;

3. întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 şi prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008;

4. organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare.

Şomerii nu vor mai primi indemnizaţie de şomaj dacă refuză un loc de muncă, indiferent de distanţa faţă de localitatea de domiciliu în care se află postul ofertat, sau nu participă la programe de formare profesională, regulă care va fi aplicată din 2011, a decis Guvernul prin ordonanţă de urgenţă.

Legislaţia în vigoare sistează indemnizaţia de şomaj doar în cazul în care locul de muncă refuzat este situat la o distanţă de cel mult 50 kilometri de localitatea de domiciliu.

"Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanţă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă", prevede legislaţia actuală.

Ordonanţa aprobată de Guvern elimină însă condiţia legată de distanţa la care trebuie să se afle locul de muncă ofertat pentru sistarea indemnizaţiei de şomaj.

"Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă", este stabilit prin ordonanţa Guvernului.

Actul normativ stabileşte totodată că plata indemnizaţiei de şomaj va înceta la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor, fără alte condiţii.

Noua regulă va fi aplicată de la 1 ianuarie 2011.

La sfârşitul lunii noiembrie, premierul Emil Boc avansa ideea ca persoanele care refuză de două ori un loc de muncă, în condiţiile în care beneficiază şi de asistenţa unui consilier de la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, să nu mai primească ajutor de şomaj.

El aprecia că, în România, şomajul nu este foarte ridicat, situându-se sub media Uniunii Europene, dar preciza că doreşte ca locurile de muncă disponibile, estimate la peste 10.000 posturi, să fie ocupate.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a prezentat joi, la Bruxelles, o serie de măsuri pentru stabilizarea sectorului laptelui în Uniunea Europeană, prilej cu care a pledat pentru întocmirea unor contracte scrise între producători şi procesatorii de lapte, care ar urma să fie negociate, până la un anumit plafon, prin intermediul organizaţiilor de producători. Trebuie să fim conştienţi de realităţile din teren, şi anume că există peste 950.000 de producători faţă de 5.400 de procesatori, a spus Cioloş la reuniunea extraordinară a Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală. El a precizat că UE trebuie să fie capabilă să ofere instrumentele care să le permită fermierilor să se organizeze şi să obţină un preţ corect. 

Europarlamentarul francez Michel Dantin (PPE, grupul Popularilor Europeni) a replicat că trebuie văzut dacă cifrele avansate de Cioloş vor fi suficiente pentru ca producătorii să aibă într-adevăr un cuvânt de spus, de vreme ce este cunoscut faptul că, de partea cealaltă, a procesatorilor, procesul de distribuţie este împărţit între cinci sau şase grupuri principale care pun o presiune imensă asupra procesatorilor.

La rândul său, europarlamentarul britanic James Nicholson (ECR, grupul Conservatorilor şi al Reformiştilor Europeni) a apreciat că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă sectorul laptelui şi cel al agriculturii este volatilitatea pieţei.

Ultima vizită de evaluare a României pentru aderarea la spaţiul Schengen va avea loc în domeniul SIS/SIRENE în perioada 6 - 10 decembrie şi vizează evaluarea din punct de vedere al îndeplinirii standardelor Schengen a structurilor MAI cu competenţe în domeniu - Centrul Naţional SIS, Biroul SIRENE, Secţia 1 Poliţie a municipiului Bucureşti, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, precum şi posibile vizite surprize. 

Având în vedere termenul asumat de România pentru aderarea la spaţiul Schengen - martie 2011 şi întârzierile în operaţionalizarea SIS II, ţara noastră şi-a anunţat intenţia de a utiliza SISone4ALL, ca soluţie intermediară pentru conectarea la SIS.  Etapele acestei conectări sunt prevăzute în roadmap-ul agreat la Bruxelles, până în prezent, acestea desfăşurându-se conform calendarului stabilit.

România a primit deja sprijin pentru implementarea SISone4ALL şi SIRENE din partea anumitor state membre - Polonia (în calitate de coaching country), Germania, Portugalia, Austria şi Elveţia, programele de cooperare fiind deja în derulare. De asemenea, la 25 februarie 2010, în marja Consiliului JAI, s-a semnat o Declaraţie Comună cu partenerii austrieci, în vederea intensificării cooperării bilaterale în domeniul securităţii interne în contextul implementării complete a acquis-ului Schengen în România.

Toate măsurile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen au fost incluse în Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010.

Planul conţine recomandările rezultate în urma misiunilor de evaluare deja organizate şi măsurile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen.

Monitorizarea planului se realizează săptămânal, o mare parte din recomandările iniţiale fiind deja soluţionate.

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale României, după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Îndeplinirea angajamentelor din calendarul stabilit împreună cu statele membre este prioritatea zero a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Integrarea va asigura deplina libertate de mişcare a cetăţenilor români în statele membre ale spaţiului Schengen.

România va avea obligaţia după aderare, din martie 2011, de a asigura securitatea celor aproximativ 500 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene.

Pentru aderarea la spaţiul Schengen România trebuie să parcurgă un proces de evaluare, care constă în mai multe etape. Până în prezent ţara noastră a realizat două dintre aceste etape: transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen şi completarea şi transmiterea chestionarului Schengen. A treia şi cea mai importantă etapă - desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen - a debutat în 2009. De atunci au fost organizate vizite de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti, în domeniul privind protecţia datelor personale, privind sistemul de vize. De asemenea, au avut loc vizitele de evaluare pe frontierele maritime, pe frontierele aeriene şi pe frontierele terestre.

Principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen. Singurul raport care a recomandat reevaluarea ţării noastre a fost cel în domeniul frontierelor aeriene. Misiunea de a avut loc în perioada 15 - 17 noiembrie. În urma vizitei, Comisia de evaluare va întocmi un raport, iar concluziile acestuia vor fi cunoscute, cel mai probabil, într-o lună.

Statele membre şi-au exprimat deja satisfacţia cu privire la modul în care România a implementat până în acest moment recomandările echipelor de evaluare

Ministerul Transporturilor va lansa, în intervalul 2010 - 2011, proiecte cu finanţare prin Programul Operaţional Sectorial -Transporturi (POS-T) în valoare de 5,573 miliarde de euro, a anunţat, duminică, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, într-o conferinţă de presă. 

Din total, programul de autostrăzi are alocată suma de 2,5 miliarde de euro, lungimea totală a tronsoanelor ce urmează a fi construite ridicându-se la 288,8 kilometri.

Variantele ocolitoare ce urmează să fie finanţate prin POS-T au o lungime totală de 138,7 kilometri, cu o valoare totală de 539 milioane de euro.

"Avem în execuţie, din alte surse decât fondurile comunitare, proiecte de autostrăzi cu o lungime de 243 de kilometri, cu o valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Cea mai mare parte a lor sunt finanţate de la buget, de la BEI şi din fondurile de coeziune", a subliniat Anca Boagiu.

În ceea ce priveşte proiectele de cale ferată, acestea au alocată suma de 1,88 miliarde de euro şi vizează modernizarea a 166 kilometri de cale ferată. De asemenea, 227 milioane de euro vor fi folosiţi pentru modernizarea a 21 de gări.

În ceea ce priveşte proiectele pentru aviaţie, sunt alocaţi 150 de milioane de euro, proiectele în transportul intermodal au alocate 33 milioane de euro şi proiectele pentru transportul naval sunt în valoare de 200 de milioane de euro.

"Deci, 5,573 miliarde de euro sunt în acest moment pregătite pentru proiecte ce vor fi lansate, astfel încât să absoarbă fondurile comunitare. Fac menţiunea că în acest total nu am inclus tronsoanele în execuţie, care sunt finanţate din alte surse decât POS-T", a precizat Anca Boagiu.

Totodată, MTI a demarat un proiect finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, care vizează realizarea şi modernizarea a 943 de kilometri de drumuri naţionale, valoarea totală a acestuia ridicându-se la 848,5 milioane de euro.

România are realizaţi 313 kilometri de autostradă, iar în curs de execuţie se află alţi 243 de kilometri.

Potrivit Ancăi Boagiu, proiectele care urmează să fie lansate sunt cele care urmează să primească finanţare din POS-T, fiind deja negociate cu Comisia Europeană. Acestea sunt: Nădlac-Arad, cu o lungime totală de 38,8 kilometri şi o valoare de 234 de milioane de euro, Timişoara - Lugoj - 35,6 km, în valoare totală de 217 milioane de euro, Lugoj - Deva - 29,5 km şi o valoare totală de un miliard de euro, Deva-Orăştie, finanţat din fonduri ISPA, cu o lungime de 32,8 km şi o valoare de 365 milioane de euro, şi Orăştie - Sibiu - 83 de km, cu o valoare totală de 693 milioane de euro. Finanţarea executării lucrărilor la tronsonul Lugoj - Deva începe în acest exerciţiu financiar şi se va încheia, probabil, în 2015.

Ea a adăugat că tot din POS-T, conform politicii europene, aceea de a decongestiona traficul în marile oraşe, se vor lansa în construcţie 11 centuri, cu o lungime totală de 138,7 km şi o valoare de 539,38 milioane de euro.

Proiectele de centuri care sunt lansate şi urmează să fie evaluate de CE sunt: Săcuieni, Carei, Târgu-Mureş, Craiova Sud, ocolitoarea Braşov, Alexandria, Caracal, Mihăileşti, legăturile de la centura Bucureşti, Bacău şi tronsonul II Tecuci, care trebuie terminat. "Prioritizarea lor se face în funcţie de volumul de trafic, descărcarea acestuia pe drumurile naţionale sau autostrăzi şi de dezvoltarea economică la nivelul regiunilor", a adăugat Boagiu.

Zece ţări europene au semnat, vineri, la Bruxelles, un acord de cooperare pentru crearea unei reţele de energie eoliană în Marea Nordului, Canalul Mânecii, Marea Irlandei şi în Marea Celtică, cu prilejul Consiliului miniştrilor europeni ai energiei, transmite EFE. Suedia, Danemarca, Germania, Olanda, Luxemburg, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia şi Belgia vor coopera, începând de acum, pentru a interconecta această reţea care acoperă o suprafaţă de 760.000 de kilometri pătraţi.

'Acest memorandum reprezintă un pas important în dezvoltarea energiilor regenerabile', a subliniat preşedinţia belgiană a UE într-un comunicat, în care a reamintit faptul că nivelul capacităţii energetice deţinut de Cei 27 în largul mării este mai mare decât capacitatea de obţinere a petrolului în Orientul Mijlociu.

Ministrul belgian pentru energie, Paul Magnette, care a impulsionat foarte mult proiectul, a considerat drept un lucru 'indispensabil' atragerea de investiţii care să permită dezvoltare interconexiunilor.

Asociaţia Europeană pentru Energie Eoliană (EWEA) a considerat că acordul constituie 'un pas absolut necesar pentru crearea unei reţele electrice în largul mării, foarte utilă pentru dezvoltarea unei pieţe unice europene a energiei'.

Preşedinţia belgiană estimează că amplasarea acestei reţele ar putea crea, între anii 2020 şi 2030, până la 150.000 de locuri de muncă şi o capacitate instalată de 150 GW în anul 2030. În acest mod se vor produce 563 TWh, echivalând cu 16 la sută din consumul de electricitate din Europa. În 2050, această cifră s-ar putea ridica până la 46 la sută.

Prima fabrică de sarmale din România a fost inaugurată vineri, la Gheorgheni, produsele urmând să ajungă pe piaţă săptămâna viitoare. 

Bajko Laszlo este un om de afaceri care lucrează în domeniul privat din anul 1992 şi care a investit 130.000 de euro în construirea fabricii. Harghiteanul a transformat complet o construcţie veche din oraş şi, pe baza unui proiect realizat de o firmă din Bucureşti, a utilat spaţiul de producţie cu cele mai noi echipamente. Fabrica are acum şase muncitoare, dar urmează să mai fie angajate încă opt persoane.

Bajko Laszlo a declarat că muncitoarele pregătesc sarmale în varză murată după o reţetă secuiască, le fierb, le ambalează în mai multe moduri, după care le congelează şi sunt gata pentru piaţă.

Toţi cei prezenţi la inaugurarea fabricii au spus că sarmalele sunt delicioase şi sunt făcute 'ca la mama acasă'.

Omul de afaceri a dezvăluit că ideea i-a venit când şi-a dat seama că femeile sunt tot mai ocupate, iar prepararea sarmalelor necesită foarte mult timp.
'Cine vrea să pregătească sarmale trebuie să se gândească din toamnă, când trebuie pusă varza la murat. Apoi, tot procesul de pregătire necesită destul de mult timp', a spus Bajko Laszlo.

El susţine că fabrica sa este prima de acest gen din România.
'Ştiu că mai există fabrici care fac sarmale în conserve, dar m-am interesat şi nu am aflat să mai fie o astfel de fabrică', a spus omul de afaceri.

Preţul orientativ, la ieşirea pe poarta fabricii, va fi de aproximativ 11,5-12,5 lei, pentru o caserolă cu 8-9 sarmale.

Sarmalele de la Gheorgheni vor ieşi pe piaţă săptămâna viitoare, mai întâi în magazinele din Harghita după care şi în alte judeţe ale ţării.