Afişez elemetele după tag: Harghita

Seceta este un fenomen natural care apare atunci când precipitațiile sunt semnificativ mai reduse decât cele înregistrate normal, producându-se dereglări ale bilanțului hidrologic, care influențează negativ sistemele productive ale resurselor de teren.

Pe scurt, seceta este un interval de cel puțin 10 zile vara și 14 zile iarna fără precipitații. Seceta se manifestă atunci când Indicele de ariditate (Ia) are valori sub 24–25, iar Factorul de ploaie (Fp), sub 49–50. Ia = P/T 10; Fp=P/T; P=precipitații medii anuale; T temperatura medie anuală.

Sunt diferite tipuri de secetă: agricolă, atmosferică, pedologică, mixtă. Limita la care începe seceta este dată de raportul temperaturii/precipitații, astfel:

Exemplu: la temperatura de 10°C, seceta începe când precipitațiile scad sub 400 mm.

România are o climă temperat-continentală de tranziție la răscrucea a trei climate:

• atlantic umede;

• sud-mediteraneean, cald și uscat;

• continental est-european, aspru, secetos cu tendință subtropicală.

Secetă și arșiță este atunci când temperatura depășește 32°C, iar umiditatea atmosferică este sub 30%.

De menționat că APA este considerată cheia de boltă a omenirii. Agricultura este domeniu total dependent de existența apei. Apa determină 95% din potențialul de creștere a plantelor.

Din apa existentă pe Terra, 97% este sărată și 3% apă dulce, iar din aceasta, ¾ este înglobată în ghețari și numai 1/3 este la dispoziția omenirii.

Dacă apa este atât de importantă și atât de puțină la dispoziția omului, de ce omul lasă cantități imense din cea mai curată și mai bună apă să se scurgă în MARE?

Dacă socotim o zonă mai secetoasă, cu precipitații de 400 mm anual, asta înseamnă 4 mil. litri/ha/an. O parte din aceasta este reținută de sol, iar restul o lăsăm să producă eroziune, alunecări de teren, inundații catastrofale care distrug localități și culturi agricole, în loc să o strângem în lacuri de acumulare în zonele de deal și submontane, cu posibilități de irigare gravitațională. Aceste lacuri pot menține atmosfera în parametrii de umiditate favorabilă sănătății oamenilor și pot fi surse de creștere a peștilor.

Provizia de apă din sol este socotită satisfăcătoare când toamna este de minimum 14%, iar primăvara, 20–24%.

Starea de aprovizionare a solului cu apă pe adâncimea 0-100 cm poate fi:

• aprovizionare optimă cu 1.200-1.500 m³/ha aproape la capacitatea de câmp (Cc);

• aprovizionare satisfăcătoare 900-1200 m³/ha apă ușor accesibilă;

• secetă moderată 600-900 m³/ha cu deficit accesibil plantelor;

• secetă puternică 300-600 m³/ha produce ofilirea plantelor;

• secetă extremă 200-300 m³/ha apă inaccesibilă plantelor.

Studii recente arată că până în anul 2065 rezervele de apă vor scădea cu peste 20%, iar necesarul de hrană va crește cu 60% față de 2019.

Care este tehnologia de cultură indicată în condiții de secetă?

- Solul să fie menținut permanent afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să păstreze fiecare picătură de apă din precipitații. Eventualele straturi impermeabile să fie scarificate. Pentru aceasta, solul să aibă porozitate capilară de 30-36 %, cea necapilară (de aerație) de 18-24 % care să asigure un regim aerohidric cu 2/3 apă și 1/3 aer. Permeabilitatea să fie de 7-10 cm/oră, iar densitatea aparentă, de 1,25-1,40 g/cm³.

- Nu este indicată o afânare mai mare, deoarece favorizează circuitul aerului care antrenează apa și o evaporă. Nici mai adâncă decât sistemul radicular, deoarece apa se poate pierde în pânza freatică. Totodată, aerarea intensifică mineralizarea humusului cu producerea de nutrienți peste capacitatea de consum a plantelor, iar surplusul se pierde prin levigare.

- Să se asigure 10 t/ha/an materie organică, aceasta având capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul rezultat din descompunerea materiei organice reține de 4-6 ori mai multă apă, întârziind cu două săptămâni efectele secetei. Totodată, humusul este constituentul principal al formării agregatelor structurale stabile.

- Solul bine structurat asigură un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, în același timp realizând un mulci natural care împiedică pierderea apei prin evaporare.

- Patul germinativ să fie pregătit în ziua sau în preziua semănatului printr-o singură trecere cu combinatorul și nu numai până la adâncimea de semănat. În niciun caz nu se va folosi grapa cu discuri care răscolește și vântură solul cu mari pierderi de apă de până la 28–29 % și fără a asigura ceea ce este mai important, „patul tare”.

- Un asolament rațional, cu o rotație corectă a culturilor din care să nu lipsească sola cu leguminoase pentru boabe asigură o bună aprovizionare cu apă și o fertilizare ridicată, reducând din efectele secetei. Dacă se închide și sola sărătoare cu graminee și leguminoase perene, aceasta asigură o foarte bună structurare a solului, cu avantajele cunoscute.

- Să se asigure o fertilizare echilibrată cu doze mai reduse de îngrășăminte în primele faze de vegetație, pentru a nu concentra soluția solului greu de absorbit de către plante. În timpul vegetației, în funcție de evoluția climatică, se va completa inclusiv prin stropiri foliare.

Prin aplicarea Dolomitei, se poate reduce necesarul de apă cu până la 50%. Ea acționează asupra închiderii stomatelor.

- Semănatul se va face mai devreme, concomitent cu aplicarea de îngrășăminte starter care stimulează germinarea și răsărirea și asigură o creștere rapidă în primele faze de vegetație, astfel încât perioada de înflorire-fructificare să se desfășoare înainte de instalarea secetei și arșiței.

- Rândurile vor fi orientate pe direcția N-S pentru a asigura o umbrire între rânduri, cu reducerea încălzirii exagerate a frunzelor și a pierderilor de apă.

- Densitatea plantelor va fi mai redusă, dar plantele uniform repartizate, fără goluri în care pot crește buruienile. O densitate uniformă asigură menținerea umidității ridicate în cultură, reducând pierderile de apă prin transpirație și evaporare.

- La culturile prășitoare, efectuarea lucrării de prășit asigură reducerea gradului de îmburuienare care consumă de 2-4 ori mai multă apă și pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului. Totodată, se astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18 % mai multă apă.

- Măsurile de protecția plantelor feresc plantele de stresul provocat de atacul de boli și dăunători când consumul de apă crește mai ales în zonele atacate.

- Aplicarea sistemului de agricultură conservativă prin reducerea intervențiilor asupra solului asigură menținerea apei în sol la dispoziția plantelor.

- Măsurile de menținere a zăpezii pe teren și topirea treptată, cu 7 zile întârziere, prin aplicarea stratului de paie, asigură peste 36 mm apă în plus.

- Prezența perdelelor forestiere de protecție asigură strat mai gros și uniform de zăpadă și din fiecare 10 cm strat de zăpadă rezultă 300 m³ apă/ha. Totodată, între perdele viteza vântului este redusă și prin aceasta se reduc atât transpirația plantelor, cât și pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

- Indicat ar fi să avem lacuri de acumulare a apei din precipitații și folosirea ei la irigat în perioadele de secetă.

Alegerea cu atenție a plantelor cultivate în condiții de secetă

Trebuie avut în vedere că pe timp de secetă plantele pierd mai întâi apa liberă, apoi pe cea legată, se intensifică respirația și se blochează fotosinteza. Totodată, se intensifică hidroliza proteinelor, se dereglează fosforilarea glucidelor și se blochează activitatea enzimatică.

De-a lungul timpului plantele s-au adaptat diferitelor condiții de mediu iar oamenii, în activitatea de cercetare, pe cale genetică reușesc să creeze soiuri (hibrizi) cu toleranță sau rezistență la stresul hidric.

Principalele modificări morfo-fiziologice în această direcție sunt:

• să aibă masa aeriană mai redusă decât volumul sistemului redicular;

• rădăcinile să fie adânci, ramificate, cu peri denși;

• frunzele să fie mai mici, erecte, cu conținut ridicat de clorofilă și acid ascorbic;

• să aibă stomate puține, mici, așezate în adâncitură și acoperite cu peri;

• frunzele să aibă cuticula groasă, acoperite cu strat de ceară;

• sucul celular să fie concentrat, pentru a asigura presiunea osmotică ridicată;

• protoplasma celulelor să fie elastică, pentru a suporta deshidratarea și revenirea după stresul hidric;

• procesele de respirație și transpirație să fie reduse;

• să aibă capacitatea de acumulare de acizi organici, care pot neutraliza amoniacul (NH3) rezultat din degradarea protoplasmei;

• să aibă sistemul libero-lemnos bine dezvoltat, pentru a ușura circulația sevei;

• coloizii din celule să aibă capacitatea de a se transforma în gel cu forța osmotică de reținere a apei;

• să aibă capacitatea ridicată de hidroliză cu transformarea amidonului în monozaharide și a proteinelor în aminoacizi care împiedică coagularea ireversibilă a protoplasmei.

Compania Corteva a creat hibrizi de porumb din grupa AQUAmax, care îndeplinesc asemenea condiții și sunt mai rezistenți la stresul hidric.

Se întâlnesc diverse măsuri speciale pe timp de secetă, și anume:

- Compania ROOTS aplică irigarea prin condensare. Adică, instalează conducte prin care circulă apa răcită sub punctul de rouă care condensează umiditatea din sol și aer și o pune la dispoziția plantelor.

- Soluția mexicană cu ploaia solidă. O substanță ca zahărul, un polimer-poliacrilat de potasiu care, încorporat în sol, la nivelul rădăcinilor, în contact cu apa, se transformă în gel care păstrează 95-99 % din excesul de apă din precipitații și-l pune treptat la dispoziția plantelor.

Poate absorbi de 500 de ori mai multă apă decât volumul său și rezistă în sol circa 10 ani. Reduce necesarul de apă de irigat cu 50-80 % și de nutrienți cu 33 %.

- Experiența israeliană cu tăvi MITRA din material plastic. Acestea se montează la baza tulpinilor plantelor și captează apa de ploaie și din rouă. Durează 10 ani.

Prin urmare, oamenii se străduiesc ca prin diferite mijloace să asigure apa necesară plantelor și în condiții de secetă.

În condițiile din țara noastră, în majoritatea anilor, pe perioada de toamnă-iarnă cad cantități importante de precipitații. Să folosim toate mijloacele, prezentate mai sus, pentru a gestiona cât mai bine această apă.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Structura, factor determinant al fertilității solului

Posibilități de prevenire și reducere a fenomenului de deșertificare

Posibilități de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole

Trei puncte de sacrificare a mieilor au fost autorizate temporar de Direcţia Sanitară Veterinară (DSVSA) Harghita, acestea urmând să funcţioneze atât pentru Paştele catolic, cât şi pentru cel ortodox, a precizat, marţi, 16 aprilie 2019, șeful instituției.

„Avem trei puncte de tăiere autorizate temporar, în perioada 15-27 aprilie, la Ocna de Sus, Nicoleşti şi Plăieşi de Jos, pe perioada Paştelui catolic şi a celui ortodox. Punctele de tăiere funcţionează între orele 7:00 și 17:00 şi avem asigurată permanenţa la circumscripţiile de control alimente cu datele de contact ale personalului de serviciu”, a afirmat Lado Zsolt.

De asemenea, inspectorii sanitari veterinari din Harghita au intensificat controalele în unităţile de procesare a cărnii şi laptelui, la depozitele de ouă, la unităţile de alimentaţie publică şi verifică depozitarea, manipularea produselor şi respectarea condiţiilor de igienă.

„Avem în vedere sănătatea consumatorului, atragem atenţia să nu cumpere miei de la marginea drumului, ci numai din locuri autorizate, supravegheate sanitar-veterinar, pentru siguranţa lor. În aceste locuri se asigură permanenţa, tot ce intră pe raft este verificat şi controlat sanitar-veterinar. Avem datele de contact afişate la circumscripţiile de control alimente - Miercurea Ciuc, Odorhei, Gheorgheni, Topliţa, Cristuru Secuiesc şi avem asigurată permanenţa şi la nivelul Direcţiei Sanitar Veterinare”, a adăugat directorul DSVSA Harghita.

Acesta a mai spus că se desfăşoară şi controale în trafic, împreună cu IPJ Harghita, pentru verificarea transporturilor de animale.

Fiecare DSVSA judeţeană a stabilit un program de lucru pentru perioada 1 aprilie 2019 – 1 mai 2019, în baza căruia medicii veterinari vor efectua controale şi verificări ale modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare în obiectivele supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Conform ANSVSA, în perioada menționată este asigurată permanenţa la nivelul DSVSA, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

Răsărirea culturii de grâu de pe circa 6.000 de hectare, parte din totalul celor 12.700 semănate în această toamnă, se află sub semnul întrebării, ca urmare a secetei persistente din Harghita, a afirmat șeful Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) județeană, Torok Jeno, în şedinţa Colegiului Prefectural.

„Din cele 12.700 de hectare de grâu de toamnă semănate, jumătate s-a semănat în condiţii de secetă şi nu suntem siguri că va răsări şi se va întări pentru a se menţine peste iarnă. (...) Dacă nu va fi răsărirea, în primăvară controlăm şi atunci o parte va fi reînsămânţat sau completat cu grâu de primăvară sau cu alte culturi de primăvară”, a precizat oficialul DADR, citat de presa centrală, care a adăugat că situaţia exactă a culturilor de toamnă va fi cunoscută abia în aprilie 2019.

În plus, Jeno a spus că, din cauza secetei, s-au efectuat arături de toamnă doar pe aproximativ 40% din cele 26.000 de hectare preconizate. În ultima perioadă, după ce în zonă a nins şi a crescut umiditatea în sol, au fost reluate arăturile, cât vremea va permite.

„Arăturile au fost întrerupte, cam 40% din arăturile de toamnă s-au făcut, restul s-a întrerupt, s-ar putea să rămână pe primăvară. E bine când reuşim să facem arăturile în toamnă, pentru că iarna este cea mai bună «unealtă» şi, la primăvară, cu lucrări puţine, se poate pregăti un pat germinativ corespunzător şi alimentarea cu apă va fi mai bună”, a explicat Torok Jeno.

Acesta a adăugat că judeţul s-a mai confruntat cu ani grei, dar niciunul nu a fost atât de capricios ca 2018, când în martie s-au înregistrat temperaturi de iarnă, în aprilie şi mai a fost secetă, în iunie şi iulie a plouat aproape în fiecare zi, iar din august a fost din nou secetă.

Frig și mai multă secetă

Vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire accentuată, în aproape toată țara, potrivit prognozei agrometeo valabile în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2018.

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), pe aproape întreg teritoriul agricol. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, local în sudul, centrul și estul țării.

Se preconizează precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare în cea mai mare parte a ţării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Pe fondul temperaturilor mai scăzute din aer și din sol, ritmurile vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura lent și chiar vor fi stagnate temporar în cea mai mare parte a regiunilor. De asemenea, în depresiunile din nordul şi centrul ţării, speciile de câmp și pomiviticole vor înregistra stadiul de repaus vegetativ. Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%), precum şi înfrăţirea (10- 40%). În semănăturile întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi medii şi slabe, iar densitatea, redusă.

Cultivatorii de cartof din Harghita sunt sfătuiţi să demareze acțiunile de tratament în vederea prevenirii manei cartofului, deoarece există premise pentru instalarea acestei boli (ceață matinală şi temperaturile ridicate din timpul zilei), afirmă șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Torok Jeno, citat de presa centrală.

De asemenea, tot în această săptămână trebuie începută activitatea de combatere a gândacului de Colorado, iar la grâu de tratament împotriva bolilor foliare.

„Îi îndemnăm pe oameni să înceapă tratamentele preventive. E mai uşor de prevenit, decât de combătut. Şi un bun gospodar trebuie să înceapă în această săptămână tratamentele atât împotriva manei cartofului, cât şi împotriva gândacului de Colorado, iar la grâu, împotriva bolilor foliare”, a spus Torok Jeno.

În Harghita, anul acesta, cartoful a fost cultivat pe 8.250 de hectare, similar cu situația din 2016. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar va avea de suferit dacă în perioada următoare nu vor cădea precipitaţii, spun specialiștii DAJ Harghita, citați de presa centrală.