Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului dă bătăi de cap producătorilor de vin. Aceştia chiar ameninţă cu proteste de stradă, dacă actul normativ va fi adoptat de legislativ. Proiectul prevede, printre altele, accizarea vinurilor şi a băuturilor fermentate liniştit (BFL) cu 3,55 euro pe hectolitru.

Producătorii nu sunt de acord cu accizarea vinului, mai ales că toate ţările cu tradiţie în această industrie au acciză zero la vin. Consilierul juridic al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), Emil Florian Dumitru a declarat: “Vinul este un produs accizabil, dar are acciză zero, atât la noi, cât şi în toate ţările cu tradiţie în producerea vinului. Este inadmisibil ca un sector care absoarbe anual toate fondurile europene alocate, care are investiţii, care are peste 30.000 de salariaţi, care aduce valoare adăugată bugetului de stat să fie pus pe butuci. Tot entuziasmul nostru va fi înfrânat.

În ultimii ani, vinurile româneşti au câştigat o mulţime de medalii la concursurile internaţionale”. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, efectele asupra pieţei vor fi negative şi deosebit de grave, este de părere consilierul juridic al ONIV. “România are foarte puţine produse cu care se poate promova în străinătate. Vinul este unul dintre ele. Producătorii au toate investiţiile imobilizate în plantaţii şi nu toate plantaţiile sunt pe rod, aşa că nici stocurile nu sunt prea mari. Industria poate avea mari deservicii, iar bugetul de stat nu cred că va încasa foarte mulţi bani din accizarea vinului. Există riscul unor falimente în industria vinului”, a adăugat Emil Florian Dumitru.

În ce priveşte băuturile fermentate liniştit, proiectul prevede reducerea accizei de la 100 euro/hectolitru (cât este acum) la 3,55 euro/hectolitru (cât ar fi şi acciza la vin). Totodată, se doreşte şi reducerea accizei la băuturile intermediare, de la 165 euro la 65 euro.
Ministerul Agriculturii nu vrea accizarea vinurilor

“Dacă autorităţile s-au gândit să ia din piaţa BFL, care este o piaţă de colectare a accizei de 200 milioane de euro şi să colecteze acciza prin compensare din piaţa vinurilor, este o eroare totală. Politica fiscală prin care se împovărează contribuabilii cinstiţi din sectorul vitivinicol, nu este în concordanţă cu politica de combatere a evaziunii fiscale. Mediul de afaceri va avea de suferit, iar încasările din activităţile comerciale ale sectorului vitivinicol vor fi mult diminuate.

Prin astfel de politici fiscale greşite, producătorii de băuturi fermentate nedistilate, altele decât vinul şi berea, care practică concurenţa neloială faţă de vinuri şi distorsionează mediul de afaceri, sunt protejaţi. Nu am fost întrebaţi sau chemaţi la dezbateri, când s-a elaborat acest proiect care poate distruge tot ce s-a făcut până acum în sectorul vitivinicol. Dacă nu suntem înţeleşi, vom face toate demersurile necesare, până la proteste de stradă de amploare”, atenţionează consilierul ONIV, Emil Florin Dumitru.

Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără susţine că proiectul nu urmăreşte accizarea vinului, ci a BFL-urilor. “Eu aş merge până la interzicerea băuturilor fermentate liniştit. Nu vrem să ajungem la accizarea vinurilor. Intenţionăm să accizăm acele băuturi liniştite care sunt fabricate din produse secundare, care au adaos de apă, de alcool, de tot soiul de aditivi. Producătorii de vinuri adevărate, făcute doar prin fermentarea strugurilor, pot să stea liniştiţi deoarece nu dorim accizarea vinului”, a spus Valeriu Tabără.

MIHAELA PREVENDA

Asocierea aduce puterea

Aşa cum pe vremuri existau breslele, acum oamenii care lucrează într-un domeniu se organizează în asociaţii profesionale, pentru că asocierea aduce puterea, adică o reprezentare comună a intereselor. La invitaţia lansată de Paolo Lucaccioni, administratorul companiei Lucaccioni Group, furnizorii de input-uri şi de servicii pentru viticultură s-au reunit pe 27 mai în Capitală, la Hotel JW Marriott pentru dezbaterea cu tema “Încasarea subvenţiilor de către clienţi şi nerespectarea plăţilor către prestatorii de servicii”.

Una dintre problemele majore, aşa cum a reieşit din discuţii, este că multe plăţi nu se fac la timp, chiar dacă proprietarii plantaţiilor viticole au accesat şi au intrat în posesia fondurilor europene. Există situaţii, şi nu puţine, în care podgorenii au primit banii europeni, dar nu şi-au onorat plăţile contractate.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, care aprobă proiectele şi face demersurile necesare, nu poate să intervină în această disfuncţionalitate a relaţiei comerciale.

Cu toate acestea, pentru că toată lumea are deschidere spre rezolvarea problemelor, APIA a aprobat introducerea cesiunii de creanţă, adică prestatorul de servicii, posesor al unui contract, îşi transferă dreptul de recuperare a banilor către APIA. În clipa în care proprietarul plantaţiei viticole primeşte banii, APIA poate să plătească direct datoriile acumulate deja către furnizorii de materiale şi prestatorii de servicii. Cu alte cuvinte, când se încheie un contract de prestare servicii, beneficiarul va semna şi o cesionare de creanţe către APIA, care va deveni intermediarul legal între cele două părţi. Plăţile nu vor mai fi la latitudinea beneficiarului, care, uneori, nu respectă priorităţile.

Aceste probleme, dar şi altele, i-au adus împreună pe cei care furnizează materiale şi prestează servicii pentru sectorul viti-vinicol. Ca să le rezolve mai bine şi mai repede, toţi au ajuns la concluzia că trebuie să aibă reprezentare comună, respectiv o asociaţie. Vom afla curând cum se va numi şi ce regulament are.

APIA nu poate oferi garanţii de plată

Anton Giminadis, APIA:
“Avem absorbţie de fonduri europene de 100% în viticultură. Lucrurile merg foarte bine, pentru că există Legea Viei şi Vinului, care funcţionează de dinainte de 1940 în România şi care a rămas în vigoare. Avem tradiţie de organizare. Din 2007, noi am fost obligaţi să ne încadrăm în nişte reguli europene şi ne-a fost foarte uşor din această cauză. Experţii europeni au fost uimiţi când au venit în România şi au văzut că aveam toate informaţiile şi structurile necesare, doar că nu ştiam că se numesc “Regulament european”. Existau declaraţii de recoltă, de producţie, de stocuri, totul. În martie 2007 aveam primul ordin de restructurare şi reconversie, iar în iunie aveam deja absorbite şapte milioane euro. Cred că viticultura ar trebui mai bine promovată în presă, este un bun model pentru celelalte domenii ale agriculturii.

Producătorii de legume şi fructe se străduiesc să se organizeze în grupuri de producători. În România, oamenii care lucrează în viticultură sunt bine organizaţi profesional, se duc în mod organizat la Ministerul Agriculturii sau la alte foruri. Totul trebuie bine structurat, toţi producătorii trebuie să se unească în organizaţii profesionale. În viticultură oamenii se organizează, pot să proceseze strugurii împreună. Suntem al cincilea stat european ca suprafaţă, recoltă, organizare. România contează în luarea deciziilor la nivel european.

Prezenţa noastră la întâlnirea furnizorilor de input-uri şi servicii pentru viticultură se datorează faptului că vrem să-i sprijinim pe toţi cei care contribuie la succesul viticulturii. Scopul nostru este să absorbim fonduri europene. Principalii beneficiari sunt producătorii români, care intră în relaţii comerciale cu prestatorii de servicii, cei care înfiinţează plantaţiile sau fac alte servicii. Sunt câteva situaţii de întârziere sau amânare la plată, ceea ce determină probleme în sistem. Reprezentanţii firmelor prestatoare vor o garanţie că-şi vor încasa banii. APIA nu poate să facă acest lucru. Noi verificăm dosarul producătorilor, administrativ şi la faţa locului. Dacă cele două aspecte sunt conforme cu reglementările, se face plata.

Nu putem oferi garanţii de plată nimănui. Prestatorii de servicii sunt terţe persoane. Trebuie să-şi fundamenteze bine contractele, cu clauze de penalizare. Ştiu ce probleme au din dosarele pe care le analizăm. Au fost cazuri de facturi de materiale, fără să aibă contract, de 100.000 euro. Nu putem să acţionăm în astfel de cazuri. Trebuie ca ei să se organizeze mai bine.”

Preluarea creanţelor de către Agenţia de Plăţi este oportună

Paolo Lucaccioni, administrator Lucaccioni Group:
“Am iniţiat această dezbatere pentru că multă lume are probleme cu plăţile. Am profitat de întâlniea cu mulţi dintre furnizorii de materiale şi servicii pentru sectorul viti-vinicol pentru a propune să ne asociem într-o organizaţie profesională. Este nevoie de o astfel de asociere. E vorba de bani, de prestările de servicii. Noi suntem concurenţi pe piaţă, dar avem nevoie să fim uniţi într-o asociaţie profesională care să ne reprezinte pe toţi.
Am invitat reprezentanţii APIA pentru a avea nişte răspunsuri oficiale la întrebările şi problemele noastre.

În Italia, de unde provin eu, orice domeniu are o asociaţie. Putem să adaptăm modelul italian la realitatea românească.
Cred că întâlnirea are bune rezultate, toţi cei care au venit au fost de acord cu crearea asociaţiei. Urmează să facem un regulament şi demersurile juridice. Chiar dacă avem probleme, România este o ţară în creştere, care îşi creează structuri şi cred că există un viitor bun pentru afacerile din agricultură, dar totul trebuie structurat.

Viticultura a pornit bine. Noi, italieni şi francezi, care am investit aici, avem o experienţă bună din ţările noastre şi ştim ce trebuie făcut, aşa că se poate conta pe noi.

Îmi place deschiderea de care dau dovadă Ministerul Agriculturii şi APIA faţă de rezolvarea problemelor. Decizia cu preluarea creanţelor mi se pare oportună. Sper să se pună cât mai repede în practică.”

Protecţie sub umbrela unei asociaţii

Vasile Frâncu, manager general Vifrana:
“Ideea de dezbatere e întotdeauna bine-venită. Noi, prestatorii de servicii, avem nişte probleme interne, aici în ţară. Prestatorii străini, care facturează din altă ţară, au preţuri mai mici, pentru că nu au TVA. Trebuie să ne cunoaştem mai bine şi să discutăm despre problemele noastre.
Beneficiarul face plăţile în ordinea desfăşurării lucrărilor. Furnizorii de materiale din metal au crescut preţurile foarte mult, deşi ar trebui să existe o decenţă în preţurile pe care le ceri.

O asociaţie creează o structură care ne protejează, dar şi locul unde poţi să spui direct ce te doare, aşa că avem nevoie de aşa ceva.”

DANA MEDAR

Maschio-Gaspardo România şi Tehnodiesel în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului a organizat, luna trecută, la Timişoara, o demonstraţie pe terenurile Staţiunii Didactice  a USAMV. Plugul Livio, semănătoarea Pinta, scarificatoarele Pinocchio şi Artiglio, cât şi grapa Aquila, produse de constructorul italian, au fost puse la lucru împreună cu tractoarele Massey Ferguson (100 CP - 370 CP). Aproximativ 150 de agricultori au asistat la primul Road-Show lansat în acest an de Maschio-Gaspardo România

Din partea USAMV a Banatului, organizatori au fost ing. Todor Voislava și prof. Sorin-Tiberiu Bungescu.

Spectacol în câmp până în toamnă

La demonstraţia de la Timişoara, Maschio-Gaspardo România a dat startul unei serii de manifestări sub denumirea de Road-Show. Despre ce e vorba, explică directorul comercial al companiei, Andrea Gobbo: „Demonstraţia în câmp de la Staţiunea Didactică Timişoara a deschis seria evenimentelor pe care le-am reunit sub numele de Road-Show. Agricultorii au ocazia să vadă în mod concret ce fac utilajele noastre în câmp. Pentru că avem o colaborare îndelungată şi solidă cu Universitatea, am început în mod simbolic de aici şi vom continua aproape săptămânal cu întâlniri şi demonstraţii în câmp în ferme, la clienţi, în târgurile de profil, pe tot teritoriul României, până în luna noiembrie. Road-Show-ul început în acest an va continua cu certitudine şi anul următor, când va fi deschis tot la USAMV din Timişoara şi în care vom prezenta toate noutăţile pentru 2012“.

Astfel de manifestări au devenit o necesitate în condiţiile în care cei care lucrează pământul sunt tot mai informaţi și doresc să cunoască toate noutățile din domeniu. „Agricultorii din ziua de azi citesc reviste de specialitate, folosesc internetul, se uită pe site-urile de profil, participă la expoziţii. Totodată, e nevoie ca fermierii să vadă utilajele la lucru pentru a observa rezultatele, modul de reglaj al utilajului şi, nu în ultimul rând, pentru un contact mai bun cu firmele furnizoare“, a precizat Heinz Prainer, director Tehnodiesel, subsidiara firmei Mauch din Austria, specializată pentru mașini agricole și de construcții, în special tractoare, mini încărcătoare frontale și încărcătoare telescopice. Tehnodiesel este dealer Maschio-Gaspardo, dar şi dealer de tractoare Massey Ferguson.

„Dorim să arătăm clienţilor cum funcţionează maşinile în câmp şi pentru ce au fost construite. Pentru că în pliante, filme video şi fotografii, toate maşinile sunt frumoase, dar trebuie să vedem performanţele în câmp“, a completat Mirco Maschio, administratorul grupului Maschio-Gaspardo.
Această primă demonstraţie din seria spectacolelor în câmp oferite de constructorul italian în 2011, nu a fost prima în care utilajele Maschio-Gaspardo au fost în agregat cu tractoarele Massey Ferguson. „Suntem la a patra demonstraţie în care maşinile Maschio-Gaspardo lucrează în agregat cu tractoarele noastre, în ultimii doi ani. Până acum nu au fost niciun fel de probleme, nici cu tractoarele, nici cu utilajele. Avem o colaborare foarte bună, pe care am început-o mai încet, dar uite că acum merge foarte bine“, spune Alexandru Şerbănescu, general sales manager Austro Diesel, importator general Massey Ferguson.

Înainte de începerea demonstraţiei practice, Andrea Gobbo a oferit două premii de colaborare - unul pentru USAMV a Banatului, prin Staţiunea Didactică Expertimentală, reprezentată de ing. Todor Voislava - şi un alt premiu pentru Tehnodiesel, înmânat lui Heinz Prainer, directorul companiei.
Primul plug Maschio în România

Grupul Maschio-Gaspardo a început din acest an producerea și vânzarea plugurilor pe toate piețele de desfacere. Participanţii la proba în câmp au putut vedea la lucru în premieră plugul Livio în agregat cu un tractor Massey Ferguson 5465 de 120 CP. „S-a decis producerea de pluguri pentru a mări oferta de produse și servicii adresate agricultorilor, în special celor din România, ţară în care plugurile sunt folosite foarte mult. Cea mai mare parte din fermele româneşti folosesc plugul pentru lucrarea de bază a solului - aratul. De aceea, Maschio-Gaspardo a hotărât să fie prezent în mod solid pe această piață“, ne-a declarat Andrea Gobbo. Conducerea companiei italiene ne-a spus ulterior că după această demonstraţie au venit şi primele comenzi pentru pluguri.

Scarificatorul Pinocchio 200 (cu 5 ancore plus un tăvălug dublu cu pinteni) cu un tractor Massey Ferguson 6485, cu o putere nominală de 160 CP (175 CP puterea maximă) a intrat la probe după plugul Livio. Au trecut apoi să demonstreze ce pot: scarificatorul Artiglio 400 (de 4 m cu 9 ancore, plus tăvălug dublu cu pinteni) şi grapa Aquila 500 cu tăvălug packer, modulată, din 2 module, cu trecerea (plierea) din poziţia de transport în cea de lucru şi invers cu cilindrii hidraulici, acţionată de la priza de putere a tractorului - ambele utilaje au fost în agregat cu un tractor MF 8690 (de 340 CP puterea nominală, 370 putere maximă). În încheierea demonstraţiei a intrat pe teren un tractor Massey Ferguson 5445, de 95 CP, cu semănătoarea Pinta 450 (acţionare pneumatică), care acum este la promoţie pentru fermieri.

„Am adus patru tractoare, unul direct din Austria, trei de pe la clienţii din împrejurimi. Se poate vedea că sunt folosite, că au un număr de ore, cel puţin cele trei mici şi că rezistă bine pentru piaţa românească. Modelele sunt Seria 5400, 6400 şi 8600, aşa că avem de la cel mai mic, de 100 CP, până la 370 CP, port drapelul Massey Ferguson - tractorul cu cea mai mare putere de tracţiune, cu roţi inegale, printre singurele tractoare din lume la care transmisia dictează şi conduce tot ansamblul tractorului. Ajunge la un consum de motorină foarte redus - cel mai bun a fost de 16%, pe controlate şi pe verificate“, a menţionat Alexandru Şerbănescu, general sales manager Austro Diesel.

Agricultori, mai mici sau mai mari, interesaţi de tehnica performantă

Printre cei prezenţi la demonstraţie s-au aflat clienţi vechi ai celor două companii. Au venit şi fermieri care nu au în dotarea tehnică mărcile de maşini şi tractoare prezentate, dar au vrut să vadă cum lucrează şi cine ştie, poate vor deveni clienţi pentru cele două firme organizatoare.

„Am fost vreo 6 ani la lucru în Austria şi acolo m-am îmbolnăvit cu virusul „agricol“. Tot acolo am cunoscut gama de tractoare Massey Ferguson şi mi-a plăcut. M-am întors în România şi împreună cu un cetăţean austriac am înfiinţat o mică societate prin care am vândut tractoare second-hand. Apoi am înfiinţat şi o societate prin care lucrăm 300 ha de teren agricol cu trei tractoare Massey Ferguson - unul luat la mâna a doua şi două noi (an de fabricaţie 2009, 2010), pe care le-am cumpărat cu banii jos. Apoi a trebuit să achiziţionez şi utilaje pentru aceste tractoare. M-am orientat şi, în funcţie de calitate şi de preţ, am ajuns la concluzia că utilajele de la Maschio-Gaspardo sunt competitive şi au un raport bun calitate - preţ“, povesteşte Cornel Hetea, fermier din judeţul Timiş.

Pe câmp l-am întâlnit şi pe Graţian Stămurean, student la Maşini şi Instalaţii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, facultate din cadrul USAMV Timişoara, în vârstă de 23 de ani. Vrea să fie fermier pentru că îi place asta la nebunie, după cum afirmă chiar el. „Am moştenit microbul de la tata şi am venit aici şi în calitate de student, dar şi de fermier pentru că mă interesează utilajele. Lucrăm 70 ha cu un tractor John Deere de 150 ha, la care avem toată gama de utilaje, dar avem şi două tractoare româneşti vechi. Mai avem o combină Claas. Urmează să cumpăr de la Maschio-Gaspardo un scarificator. Toate utilajele le-am cumpărat cu banii jos pentru că pe proiecte e mult prea complicat. Chiar dacă am avut posibilitatea, am preferat să luăm cu fondurile proprii“, ne-a spus tânărul fermier.

Nici lui Dorinel Sas, fermier din Timiş, procedura de achiziţionare a utilajelor cu ajutorul banilor europeni nu i-a părut prea simplă, aşa că a preferat să cumpere totul din fonduri proprii. „Am 150 ha, în proprietate şi arendă. Dar, am început cu 5 ha. De la Maschio-Gaspardo am cumpărat o grapă rotativă de 4 m şi o semănătoare MT6. Mai am un tractor Fiat de 180 CP şi două tractoare româneşti, o combină John Deere cu masa de 5 m şi toată gama de utilaje pentru tractoarele româneşti. Toate le-am luat cu banii jos pentru că mi s-a părut prea greu să apelez la proiectele cu finanţare europeană. Consider că sunt mai câştigat aşa. Mă gândesc să-mi mai iau un tractor de 100 CP şi un scarificator“, ne-a zis Dorinel Sas.

Un alt fermier, din Bihor, Cosmin Irimia lucrează în jur de 700 ha şi a venit la demonstraţie ca să vadă utilajele la lucru. „Avem deja o semănătoare MT şi sunt mulţumit de ea. Mă gândesc să cumpăr şi un scarificator în vara asta, în funcţie de posibilităţi. Pământul îl lucrez cu tractoare de la John Deere, un Deutz-Fahr, un Fendt şi vreo şase tractoare româneşti. Acum, pe proiect, mai vreau să achiziţionez un tractor. Mai am o combină John Deere şi două româneşti plus utilajele aferente, discuri, combinatoare, cam tot ce avem nevoie. Am accesat proiecte pe Măsura 121 (pe care am luat tractorul Deutz-Fahr, combina John Deere) de vreo 400.000 de euro, iar pe Măsura 312 am trei proiecte în valoare de aproximativ 100.000 de euro fiecare.

S-ar putea să mă orientez şi spre tractoarele Massey Ferguson pentru că mi-a plăcut ce-am văzut“.

Că manifestările organizate în câmp aduc şi vânzări ne-a confirmat şi Alexandru Şerbănescu, de la Austro Diesel, nu doar fermierii. „În urma unei astfel de demonstraţii am remarcat că fermierii sunt interesaţi de produsele noastre, avem şi cumpărători, dar problema e că noi suntem un pic mai scumpi decât e piaţa, dar avem şi ce oferi. La consumurile reduse de motorină (începând cu 12% şi până la 16%, la tractorul cel mai mare) s-a ajuns prin nişte costuri ce se regăsesc în preţul tractoarelor“, arată Alexandru Şerbănescu.

Pe 15 iunie, la Marktoberdorf în Germania, a avut loc conferinţa de presă anuală a producătorului Fendt, la care au participat peste 160 de jurnalişti din 23 de ţări ale Europei.

A fost prezentată, pentru prima dată, noua serie de tractoare Fendt 700 Vario. Această nouă gamă urmează să fie lansată, în noiembrie, la Agritechnica (15-19 noimebrie 2011, Hanovra - Germania), cel mai mare târg-expoziţie de tehnică agricolă din lume, împreună cu alte produse de top ale companiei, combina Katana 65 şi noile combine din seria L şi C, cărora li s-au adus numeroase inovaţii.

Un tractor din noua serie 700 Vario, cu puteri cuprinse între 200 şi 240 CP, poate fi descris ca „un tractor compact de putere mare ce înglobează numeroase inovaţii, asigură cel mai bun confort la condus şi se adaptează perfect pentru a face faţă oricărei cerinţe reale”. Printre caracteristicile acestui nou produs supus tehnologiei de eficientizare a Fendt (Efficient Technology) se numără cabina complet nouă VisioPlus, ce include premiatul computer de bord Fendt Variotronic, tehnologia de vârf a motorului, tehnologia SCR, ecologică şi, totodată, de eficientizare a consumului de combustibil.

Redefinirea noţiunilor „spaţios“ şi „bună vizibilitate“

Cu deosebita cabină VisioPlus a noii serii 700 Vario, Fendt stabileşte noi standarde, redefinind noţiunea de spaţios şi de bună vizibilitate. Fereastra continuă frontală ce se întinde până la acoperiş sporeşte semnificativ vizibilitatea conducătorului tractorului. Cei 6,1 m² de sticlă şi absenţa din partea laterală dreapta a stâlpului (pilonul B) de la noul Fendt 700 Vario oferă cea mai bună vedere de jur împrejur pentru toate tipurile de aplicaţii. Asigură un confort excepţional în exploatare, nu numai pentru lucrările de încărcare frontală sau în construcţii, ci în orice altă lucrare. Coloana de direcţie îngustă asigură o bună vizibilitate la arcadele roţilor, şi, totodată, datorită posibilităţii de reglare a înălţimii şi înclinării acesteia, conducătorul îşi poate găsi poziţia ergonomică, adaptată ideal cerinţelor sale.

Scaunul ergonomic Evolution, propus de Fendt, cu suspensie pe aer, încălzire şi reazem în zona lombară, este deosebit de sigur şi confortabil, şi, în consecinţă, ideal pentru sănătatea conducătorului tractorului.

Pentru a veni în întâmpinarea cererii din diferite domenii de utilizare a tractorului, Fendt oferă trei tipuri de sisteme de suspensie a cabinei pentru noul 700 Vario. Pe lângă sistemul de suspensie bine cunoscut de la celelalte serii (mecanic sau pneumatic), la această nouă serie este disponibilă suspensia în trei puncte (cu consolă centrală şi bare sub sarcină de aer comprimat în faţă şi spate), tip regăsit şi la seriile 800 şi 900 Vario. Aceasta asigură confortul în timpul condusului, chiar şi în zilele lungi de muncă, în condiţii grele de lucru.
Cabina este dotată cu sistem automat de climatizare, şi, de asemenea, are numeroase spaţii de depozitare, precum o cutie răcitor pentru depozitarea hranei, un compartiment pentru păstrarea documentelor, o cutie sub scaunul pasagerului etc.
Variotronic

Încă de acum doi ani, când a fost prezentat pentru prima dată la seriile de mare putere 800 şi 900 Vario, Fendt Variotronic continuă să impresioneze nu doar clienţii, ci şi echipe de testare neutre. Noul terminal din dotarea noii serii 700 Vario este disponibil în două variante diferite, are un meniu de utilizare uşor de înţeles, cu ecran touch screen, însă deosebit de robust, pentru a face faţă lucrărilor în câmp ale tractorului. Comenzile tractorului şi ale utilajului ataşat /ISOBUS/, VarioGuide şi VarioDoc, precum şi imaginile de la cameră sunt toate reunite într-un singur terminal şi pot fi operate de la un singur dispozitiv logic.

Tehnologie a motorului de ultimă generaţie

Noul Fendt 700 Vario are un motor Deutz de 6 cilindri, o cilindree de 6,06 litri şi tehnologie cu patru valve, un sistem de injecţie de presiune mare common rail, 1600 bari. Turboalimentatorul cu comandă electronică a admisiei permite injecţia precisă şi randamentul optim. Pentru a fi în conformitate cu standardul privind normele de poluare Stage 3b (Tier IV interim), Fendt a implementat tehnologia SCR şi la noua serie 700 Vario, tehnologie ce şi-a demonstrat eficienţa nu numai în cadrul testelor, ci şi la tractoarele din seria 800 şi 900 Vario.

Gama 700 Vario este echipată cu o unitate de răcire complet nouă, deosebit de performantă. Uleiul hidraulic este răcit împreună cu uleiul de transmisie printr-un schimbător de căldură, aceasta permiţând existenţa unei unităţi de răcire mari, alcătuită dintr-un răcitor de apă, unul de aer şi unul pentru uleiul de transmisie, într-o singură manta îngustă, la care se poate ajunge uşor pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi curăţare.

Tractoarele din noua serie 700 Vario ating o viteză de 50 km/h la o turaţie joasă a motorului de 1700 rpm. De asemenea, un moment maxim de rotaţie de 1058 Nm la 1450 rpm (la Fendt 724 Vario) va satisface cele mai ridicate cereri de putere.

Noua transmisie ML 180 Vario îmbină toate caracteristicile pozitive demonstrate de cele peste 100.000 de transmisii Vario realizate anterior. Lagărul şi planetara au fost reproiectate pentru a permite transferul optim în cazul puterii crescute a noii serii 700 Vario.

Sistemul hidraulic

Noua serie 700 Vario poate fi echipată, la partea din spate, cu până la cinci prize hidraulice duble, iar în partea din faţă cu două astfel de prize, cărora, la fel ca la partea dorsală, li se pot atribui liber elemente de comandă. Cu un debit de 100 litri/minut şi un volum maxim de ulei hidraulic de 55 litri, împreună cu o capacitate de ridicare spate de 95,8 kN şi 44,2 kN pentru faţă, este posibilă efectuarea celei mai largi game de operaţii în exploatare.
Ridicătorul hidraulic spate are o caracteristică de compensare a sarcinii la coborâre, ceea ce garantează lăsarea în jos în regim constant a diferitelor utilaje ataşate, indiferent de greutatea acestora.

De exemplu, la lucrările de semănat, viteza de coborâre constantă este garantată chiar şi în condiţiile în care nivelul de umplere al buncărului variază, nefiind necesare reglaje manuale. Comanda de eliberare a presiunii de pe ridicătorul frontal asigură adaptarea optimă la conturul solului, iar priza hidraulică dedicată menţine uniformă presiunea pe reazem a utilajelor ataşate frontal. Aceasta înseamnă, de exemplu, că, pentru lucrări de secerat nu sunt necesare arcuri pentru eliberarea sarcinii.

O altă caracteristică importantă este sistemul de direcţie suprapus, VarioActive, prevăzut cu un ansamblu de distribuitoare pentru sistemul de direcţie automatizat VarioGuide şi utilizat pentru schimbarea raportului de transfer, la comanda direcţiei. Aceasta permite efectuarea rapidă şi cu uşurinţă a diferitelor manevre - un avantaj deosebit la capătul câmpului sau pe perioada lucrărilor de încărcare frontală.

Soluţii de detaliu ingenioase

Inginerii ce au lucrat la proiectarea noii serii 700 Vario au acordat o atenţie deosebită soluţiilor de detaliu, printre care un concept de iluminare şi un far frontal complet noi, ce asigură buna desfăşurare a activităţii pe timp de noapte. O altă noutate este frâna de mână, comandată hidraulic sau prin aer comprimat, integrată în tabloul de bord, poziţie din care poate fi manevrată mai uşor.

Multiple domenii de utilizare

Având puteri cuprinse între 200 şi 240 CP, o vizibilitate excepţională, dimensiuni compacte, multiple posibilităţi de alegere a balastării şi a anvelopelor, precum şi o viteză de 50 km/h, un tractor din noua serie 700 poate fi folosit într-o mare varietate de aplicaţii, de la lucrări grele, medii şi uşoare în câmp până la transport şi diverse operaţii de încărcare frontală.

Material furnizat de Mewi

Filiala Väderstad din ţara noastră, ianugurată anul trecut la finele lui octombrie, a organizat în perioada 15-17 mai, pentru un grup de 30 de fermieri români, o vizită în Suedia. Agricultorii, însoţiţi de Mihai Rausser - directorul sucursalei româneşti, Radu Anghelina, Cornel Chiuaru (directori zonali de vânzări) şi gazdele suedeze - Lars Thylen, Nils Ahlstrand, Jan Henriksson, au făcut un tur al sediului şi fabricii  Väderstad, au asistat la probe în câmp, s-au deplasat la cariera de piatră unde sunt testate maşinile agricole produse de compania suedeză, au văzut o fermă familială şi au vizitat fabrica de discuri SPH, furnizor exclusiv pentru Väderstad. Au fost trei zile pline pentru fermierii din Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Teleorman, Dâmboviţa şi Neamţ. Väderstad România, la începutul lui iunie, a mai dus în Suedia un grup de fermieri şi din alte judeţe.

Fermierii români au fost întâmpinaţi de Johan Orrenius, deputy managing director şi Nils Ahlstrand, area sales manager, care a amintit începuturile companiei suedeze: „Totul a început cu 500 m mai încolo, în ferma familiei. Se lucra chiar şi în timpul weekendurilor, şi pe timpul nopţii. Dezvoltarea a fost însă continuă şi s-a ajuns de la un hambar la ceea ce aţi văzut astăzi“.

„Perfecţiunea suedeză”, aşa cum au numit-o fermierii noştri, se putea remarca la tot pasul. „Nu pot spune că a fost ceva care să nu-mi placă. Calitatea oamenilor, a materialelor, a utilajelor, ca să nu mai vorbesc de natură, totul a fost pe gustul meu. Aici este raiul. Organizatorii au ştiut să ne ducă unde ne place, în natură şi să ne arate ce ne dorim: utilaje de calitate“, ne-a spus Constantin Mihalache, fermier din Vlad Ţepeş (Călăraşi), care lucrează 1.800 ha. „Dorim să oferim posibilitatea reprezentanților și importatorilor noștri să vadă utilajele Väderstad la lucru. Pentru fermieri e folositor să observe cum sunt utilizate diferitele mașini, conceptul nostru de cultivare a solului și însămânțare. În plus, avem posibilitatea de a organiza demonstrații speciale când e nevoie. Credem că aceasta este o vizită care face mai puternică relația dintre fermieri și compania Väderstad”, a punctat Nils Ahlstrand.

O mică fermă familială a devenit azi un consacrat producător de utilaje

„Cu filiale în majoritatea pieţelor europene, putem afirma că Väderstad este una din companiile lider în prelucrarea solului şi semănat”, a menţionat Mihai Rausser, director Väderstad România.

Fondată în 1962 de Rune Stark sub numele Runes Mekaniska Workshop, Väderstad este o companie de familie, care a pornit de la o fermă şi de la fabricarea unei grape cu colţi rigidă. În 1972, compania avea 20 de angajaţi şi vindea maşinile agricole doar în Suedia. În acelaşi an, şi-a schimbat denumirea în Väderstad Verken. În anii ‘80, 250 de vagoane cu utilaje plecau de la fabrica Väderstad în fiecare an. În anii 1990 au fost deschise mai multe filiale ale companiei suedeze în Anglia, Franţa, Polonia, Ungaria, Germania. În paralel, a început colaborarea cu diferiţi importatori din ţări îndepărtate, cum ar fi Arabia Saudită şi Noua Zeelandă. După anii 2000, a continuat deschiderea de noi filiale: Estonia, Letonia, Lituania, Ukraina, Rusia şi Australia. Väderstad are acum o linie de asamblare în Rusia. La sfârşitul lui 2006, Väderstad a cumpărat 49% din compania canadiană Seed Hawk, companie care a dezvoltat tehnologii moderne în semănatul direct cu utilajele produse de aceştia.

Gama de utilaje în creştere, precum şi constanta creştere a cererii au dus la necesitatea extinderii continue a fabricii. Micul atelier în care Rune Stark a pornit cândva este acum o imensă fabrică, complexă, care se întinde pe aproximativ 5 hectare. Pe poarta fabricii ies în fiecare an 12.000-13.000 de semănători şi combinatoare. Există şi o secţie de piese de schimb, capabilă să asigure mentenanţa utilajelor  oriunde în lume unde se vând utilaje marca Väderstad. Managementul este asigurat de copiii fondatorului companiei. Christina Stark este director general, Crister Stark - preşedinte, Bo Stark - director pentru ţările din nord, iar Andreas Stark este director de producţie.

În România primele utilaje Väderstad au fost vândute în 1995, de un importator local. „În 2010, Väderstad a decis deschiderea unei filiale în ţara noastră, fiind o piaţă interesantă cu un potenţial de extindere enorm. Aşadar, în 27 octombrie 2010 a avut loc deschiderea oficială a filialei Väderstad România, în apropierea Capitalei, la Otopeni”, a specificat directorul Mihai Rausser.
Fabrică „high-tech”

Fermierii au fost încântaţi să vadă fabrica în care se construiesc utilajele pe care ei le folosesc în câmp. Deși ni s-a spus că zgomotul va fi foarte mare și trebuie să păstrăm pe urechi căștile care ni s-au dat, nu s-a întâmplat aşa. A fost chiar linişte. Am remarcat ordinea, cât şi mulţi muncitori tineri.  „Preferă să se angajeze pe o perioadă determinată pentru a-și căpăta independența financiară sau chiar din alte motive, cum ar fi vizitarea a diverse țări”, a explicat Nils Ahlstrand, care ne-a însoțit în turul fabricii alături de Johan Orrenius. Toți angajații lucrează în două schimburi și doar pe perioada vacanței sunt trei schimburi.

„Producția în fabrică e high-tech. Majoritatea sistemelor sunt sudate de roboți, iar părțile sunt tăiate cu ajutorul unui laser 3D, ce oferă un înalt grad de precizie. Înainte de vopsire, toate componentele sunt împroșcate cu un jet puternic de mici bile de oțel, operație ce le lasă perfect curate în vederea vopsirii. Această operație face ca vopseaua să adere perfect și să dureze mai mult. După vopsire, fiecare parte se asamblează în diferite linii de producții”, a povestit pe scurt Nils Ahlstrand.

Prima zi în Suedia s-a încheiat cu o vizită la o fermă familială, după care au urmat jocurile Väderstad pregătite pentru vizitatorii din România. S-au format echipe care au trecut prin probe ca de exemplu: aruncatul toporului la țintă, călăritul taurului mecanic, proba de îndemânare pe Segway, proba de bătut cuie cu o singură mână și cea de forță. Chiar dacă nu toţi ne-am descurcat la fel de bine, ne-am amuzat şi am uitat de grijile lăsate în ţară.

Proba în câmp a extaziat fermierii

O parte interesantă pentru fermierii care au vizitat Suedia a fost să vadă utilajele la lucru în câmp. Mai întâi au fost prezentate dezmiriștitoarele Carrier 925 și Carrier 500. „Carrier este un utilaj versatil pentru prelucrarea solului, folosit atât pentru terenuri cultivate clasic, cât și pentru cele în sistem neconvențional. Tăvălugul de cauciuc este disponibil opțional pentru modelul 500. Fermierii și-au dorit să observe, cu precădere, bara de nivelare Crossboard, care este opțiune pentru modelul CR 500 și standard pentru CR 925”, a precizat directorul Väderstad România. În câmp au intrat apoi cultivatorul Swift 720, cultivatorul greu Cultus 350 și cultivatorul greu și complex Top Down 400, care l-a făcut pe Maniu Vonica, fermier din judeţul Constanţa, care lucrează 2000 ha, să exclame „Ăsta este! Am un utilaj similar și pot spune că e printre cele mai bune. Înlocuiește arătura cu succes și, în plus, în urma lui nu se pierde umiditatea din sol. Practic, înlocuiește două lucrări odată: arătura și discuitul. În urma lui, cu o semănătură, cu un minimum de pregătire în față, ai înființat cultura”.

Tăvălugul Rexius 650, semănătoarea Spirit 600S XL, combinatorul NZ Aggressive, semănătorile Rapid 300 C XL, Rapid 400 C/S, Rapid RDA 600 au încheiat spectacolul din câmp.

Maşinile agricole sunt testate într-o carieră de piatră

Înainte de a ieşi pe piaţă, utilajele create de compania suedeză sunt testate într-o carieră de piatră, vizitată şi ea de agricultorii noştri. „Nu toate utilajele care ajung la clienți trec prin cariera de piatră, ci doar prototipurile. În urma unei modificări funcționale și constructive, utilajele se aduc aici. Prin accelerarea procesului de uzură dorim să vedem dacă vreo componentă cedează, ca să putem mai apoi rezolva problema”, a subliniat Mihai Rausser.
„Mașinile noastre sunt create pentru a rezista. În Suedia avem soluri grele și din acest motiv ne trebuie utilaje puternice și masive. Fiecare este verificat în locuri diferite, cum ar fi testul de stres din cariera de piatră Kimme”, a completat Nils Ahlstrand.

SPH produce discuri doar pentru utilajele Väderstad

În fabrica Väderstad nu se produc discuri. Pentru a înțelege mai bine întregul proces de producție, reprezentanții constructorului suedez de maşini agricole au organizat, în ultima zi, o vizită la fabrica de discuri SPH. Întreaga producție a acestei companii e cumpărată de Väderstad. Cele mai rezistente discuri cu care sunt echipate utilajele Väderstad sunt obţinute din oţelul cunoscut sub numele de V-55 şi sunt realizate la SPH. Aici lucrează doar 22 de persoane, pe două linii de producție. Și la SPH, tehnologia este la ea acasă. De pildă, cuțitele daltă pentru Top Down sunt făcute pe o linie total computerizată, pe care nu lucrează nimeni, doar mașini.

Proprietarul SPH, Magnus Johansson, este principalul „vinovat” pentru tot ce se întâmplă în această fabrică. „Linia de producție a dinților pentru Top Down este realizată în întregime după proiectul meu. De fapt această fabrică este doar concepția mea. Mi-am pierdut nopți și chiar săptămâni muncind aici. Poate și din această cauză copilul meu cel mai mic zice că fabrica aceasta este acasă la tati”, a spus zâmbind Magnus Johansson.

DELIA CIOHODARU

Recoltarea culturilor de rapiţă reprezintă practic elementul final al lanţului tehnologic început încă din toamna anului anterior. Operaţiunea efectivă de recoltat este precedată de câteva elemente pregătitoare şi de managementul acestora astfel încât să nu se irosească eforturile depuse până în acest moment.

Alegerea momentului

Interpretarea stării de maturitate a culturilor de rapiţă trebuie făcută în timp util astfel încât să se poată alege cea mai bună metodă şi cel mai bun moment în care se recoltează pentru a se evita greşelile tehnologice şi implicit pierderile de recoltă.

Literatura de specialitate precizează că recoltatul poate fi făcut în intervalul de la 15% la 8% umiditate a boabelor. Este de dorit să nu se facă recoltatul la extremele acestor valori ci în intervalul optim de 9%-10%.

Încadrarea la recoltare în acest interval al valorilor de umiditate se poate realiza prin gestionarea încă de la semănat a situaţiei de fermă prin cultivarea se soiuri şi hibrizi cu capacitate genetică de înflorire şi maturitate uniformă şi prin luarea în cultură a unor varietăţi cu epoci diferite de maturitate, astfel încât să permită gestionarea recoltatului în limitele optime.

Alegerea metodei de recoltat

Recoltatul rapiţei poate fi realizat prin 2 metode: direct şi divizat.
Este adevărat că in practică peste 95% din fermieri recoltează rapiţa direct, dar există şi cazuri speciale când singura soluţie pentru reducerea pierderilor este recoltatul divizat.

Recoltatul direct este cea mai sigură metodă şi cea mai practicată, fiind metoda generată de faptul că s-a aplicat o tehnologie corespunzătoare culturii de rapiţă în ceea ce priveşte tot managementul culturii, de la alegerea solei şi până la tratamentele de fineţe.

Maşinile moderne de recoltat pot fi uşor reglate asftel încât să se realizeze un recoltat de bună calitate fără pierderi, utilizandu-se şi echipamente speciale pentru cultura rapiţei şi anume hedere cu cu poziţie variabilă şi cuţite verticale pentru desfacerea lanului.

Metoda de recoltat divizat este o alegere pe care o facem în mod forţat de condiţiile nefavorabile apărute în timpul perioadei de vegetaţie, de exemplu atunci când datorită accidentelor în vegetaţie avem neuniformităţi mari în ceea ce priveşte maturitatea boabelor pe plantă, neuniformităţi de maturitate a plantelor mari în lan, culturi afectate de conditiile meteo nefavorabile, lanuri căzute, lanuri puternic îmburuienate cu specii de buruieni care împiedică recoltatul direct.

Răşini pentru menţinerea silicvelor închise - utilizare sau nu?

Există păreri diferite în ceea ce priveşte această practică, ea fiind susţinută de cei care au beneficiat de avantajele aplicării acestor răşini şi combătută de cei care încă nu au avut ghinionul unei situaţii accidentale în care să piardă recolta.

Aplicarea răşinilor se recomandă în situaţiile în care utilizăm varietăţi de rapiţă cu sensibilitate la scuturare, cu perioadă lungă de maturare, în situaţia în care nu putem face faţă recoltatului cu mijloacele proprii. De asemenea, în situaţiile în care în perioada recoltării rapiţei se prognozează vânturi puternice, aplicarea răşinilor este necesară ca metodă de siguranţă pentru recoltă.

Atenţie! Greşelile referitoare la bunul managemetul privind recoltarea la rapiţă pot provoca pierderi de până la 50% din recolta potenţială.

Mihai Radu, Director Tehnic - Procera Agrochemicals România

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal (Olt) a organizat pe 26 mai „Ziua Rapiţei”. Ca în fiecare an, evenimentul a adus în câmp câteva sute de agricultori, în majoritate din zona Olteniei. Nina Gheorghiţă, director marketing-dezvoltare Caussade Semences România, ne-a făcut o scurtă descriere a câtorva hibrizi de rapiţă, produşi de compania Caussade Semences, prezenţi în loturile demonstrative de la SCDA Caracal.

TRIPTI CS - Hibrid cu fertilitate restaurată

Tripti CS este un hibrid cu un start excelent în vegetaţie, repaus vegetativ foarte bine marcat la intrarea în iarnă cu eliminarea definitivă a riscului alungirii tijei florifere şi o capacitate excelentă de ramificare, ceea ce face ca eventualele goluri din cultură să fie compensate.
Puncte forte:
Capacitate extraordinară de regenerare;
Uniformitate foarte bună în toate condiţiile de cultură;
Toleranţă la stres hidric;
Rezistenţă la ger;
Conţinut ridicat în ulei.

NODARI CS (CSZ 7382) - Hibrid cu fertilitate restaurată

Nodari CS este un hibrid semiprecoce cu o vigoare vegetativă şi un profil fitosanitar foarte bun, care asigură fermierilor recolte garantate în toate condiţiile pedoclimatice şi tehnologice.
Puncte forte:
Talie medie, ceea ce îi imprimă rezistenţă la cădere şi frângerea tulpinilor;
Excelent potenţial al randamentului;
Excelentă rezistenţă la iernare;
Coacere uniformă cu o mare rezistenţă a silicvei la fenomenul dehiscenţă;
Capacitate extraordinară de ramificare.

SCELNI CS (CSZ 8882) - Hibrid cu fertilitate restaurată

Scelni CS este un hibrid semitardiv cu o vigoare deosebită şi o foarte bună stabilitate a producţiei, ceea ce determină o siguranţă a profitului chiar şi în condiţiile cele mai dificile din punct de vedere climatic şi tehnologic.
Puncte forte:
Rezistenţă foarte bună la cădere;
Toleranţă la erbicidul clamazone;
Hibrid productiv cu plasticitate ecologică excelentă;
Excelentă rezistenţă la Phoma;
Conţinut ridicat în ulei.

INTENSE CS - Hibrid restaurat semi-pitic

Intense CS este un hibrid din generaţia celor semi-pitici care oferă aplicarea unei tehnologii de cultură simplă şi eficientă, ceea ce aduce un profit mai mare pe unitatea de suprafaţă.
Puncte forte:
Talie mică şi rezistenţă foarte bună la cădere;
Potenţial de producţie foarte ridicat;
Toleranţă la secetă;
Foarte bună toleranţă la boli;
Rezistenţă la ger.

Ce spun cultivatorii de rapiţă Caussade Semences

Traian Genoiu - Vatra Segarcea (Dolj):
”În 2010 am avut în cultură doi hibrizi de rapiţă, Tripti CS şi Nodari CS. Ambii hibrizi îmi plac deoarece au ramificat puternic, au rezistenţă la cădere şi scuturare şi au avut o coacere uniformă. Producţia a fost de 3500 kg/ha, o producţie foarte bună pentru anul 2010.”

Emil Zelca - Crisagro Star, Cogealac (Constanţa)
”În 2010, pe 1000 ha, am avut în cultură doar varietăţi de rapiţă Caussade Semences. Hibridul Tripti CS l-am avut pe 500 ha. Acesta a avut în toamnă o creştere foarte bună, un repaus vegetativ bine marcat, iar în iarnă la peste – 25 grade C a rezistat foarte bine. În condiţiile în care tehnologia a fost medie, au mai existat şi unele probleme din punct de vedere climatic, am obţinut de pe suprafaţa cultivată cu Tripti CS o producţie medie de peste 3000 kg/ha. Pentru noi a fost o producţie foarte bună”.

În plină campanie, Limagrain România s-a gândit să le ofere fermierilor o clipă de răgaz, dar unul lucrativ. Aşa că, la început de iunie, Limagrain a organizat la Roseţi, judeţul Călăraşi, o demonstraţie în câmp, unde a fost prezentată gama completă de varietăţi de rapiţă şi grâu. Pe aproape douăzeci de hectare au fost cultivate loturi demonstrative cu şase varietăţi de rapiţă, şapte soiuri de grâu şi unul de orz furajer. Este prima dată când se organizează un eveniment Limagrain pentru cereale păioase şi rapiţă.

Evenimentul s-a desfăşurat pe terenurile societăţii Concordia Agro, iar partenerii LG în organizare au fost Bayer CropScience - pentru produsele de protecţie a plantelor şi IPSO Agricultură - reprezentanta mărcii John Deere în ţara noastră.
La “Ziua Câmpului LG” au participat în jur de 200 de agricultori din sudul şi sud-estul ţării.

Fermierii sunt deschişi la noutăţi

Limagrain România este un furnizor important de seminţe pentru Concordia Agro şi tocmai de aceea a ales ferma de la Roseţi pentru realizarea loturilor demonstrative. Jumătate din suprafaţa de cereale păioase este însămânţată cu soiuri LG şi aproape 60% din rapiţă provine de la acelaşi producător.
În majoritate, suprafaţa de grâu a fost însămânţată cu cele mai vechi soiuri aduse de compania Limagrain în ţară - Apache şi Renan. “Soiurile de grâu LG au fost alese atât pentru potenţialul de producţie ridicat, cât şi pentru calităţile de panificaţie”, a precizat Ion Porumb, director tehnic la Concordia Agro.

La rapiţă, cea mai mare suprafaţă este cultivată cu soiul Manitoba, un soi cu dezvoltare semitardivă, productivitate ridicată şi rezistenţă deosebită la boli ca Phoma lingam şi Sclerotina. Rezistă foarte bine la iernare, datorită unui start foarte bun la vegetaţie. Are rezistenţă bună la scuturare, iar plantele sunt viguroase încă din primele faze de vegetaţie, au o capacitate mare de ramificare şi un ritm de creştere rapid. Capacitatea de producţie ridicată şi adaptabilitatea acestei varietăţi o recomandă pentru diferite zone de cultură a rapiţei în România. Potenţialul biologic este de 4.000-4.500 kg/ha.
Un hibrid mai nou de rapiţă, Artoga, a stârnit multe întrebări din partea fermierilor.

A fost cultivat mai întâi în Europa Centrală, iar de doi ani a ajuns şi în România. Caracteristica acestui hibrid este o ramificare puternică, ce începe de jos, care îl face să aibă o capacitate deosebită de producţie. După cum afirmă producătorii de seminţe, este suficient să semeni 40-45 de seminţe pe metru pătrat, că ele îţi asigură la ieşirea din iarnă 25-35 de plante.

“Chiar dacă la ieşirea din iarnă aveţi 5 plante la metru pătrat, păstraţi cultura şi daţi un pic mai mult azot”, i-a sfătuit pe fermieri Pierre Jarreau, director comercial al Limagrain România. Artoga este un hibrid de rapiţă cu înflorire timpurie şi o maturitate a plantelor semitimpurie. Are o excelentă toleranţă la boli (Phoma şi Sclerotina), o rezistenţă foarte bună la iernare şi comportament bun în condiţii de secetă. Stabil în producţie, potenţialul biologic este de 4.000-4.500 kg/ha, iar conţinutul de ulei în seminţe este foarte ridicat.

“Chiar dacă fermierii sunt obişnuiţi cu soiuri sau hibrizi de rapiţă foarte cunoscuţi, cum este Manitoba, Limagrain încurajează testarea noutăţilor cu care vine pe piaţă - soiul Adriana sau hibridul Artoga - pentru că ne dorim să răspundem cerinţelor fermierilor, care evoluează în permanenţă”, ne-a spus Alina Creţu, director marketing Limagrain România.

La grâu, s-a remarcat starea de sănătate foarte bună a plantelor, iar cei mai mulţi fermieri au recunoscut uşor soiul Apache, pentru că îl cultivă, dar s-au arătat interesaţi să testeze şi noutăţile, dintre care s-a remarcat Arlequin.

Cei aproximativ 200 de fermieri prezenţi la Roseţi au trecut pe la fiecare parcelă demonstrativă, au văzut fiecare cultură şi i-au asaltat cu întrebări pe organizatori. Discuţiile tehnice au continuat chiar şi în a doua parte a evenimentului, organizată pentru buna dispoziţie a participanţilor. Fermierii au testat mai multe maşini de teren şi au luat parte la câteva concursuri de minigolf, baschet şi de tir cu arcul. Nu de alta, dar îndemnul Limagrain pentru fermieri este “Ţinteşte profitul LG!”. Toată lumea, premiată sau nu, a participat la un miniconcert al trupei Etnic.

”Evenimente similare se vor desfăşura şi în perioada următoare, atât în vestul ţării, cât şi în sud, sud-est, pentru cereale păioase şi rapiţă. Apoi, vor continua, în luna august, cu cele de prezentare a noutăţilor LG la porumb şi floarea-soarelui”, ne-a mai spus Alina Creţu.

Pe câmp sunt aceleaşi rezultate ca pe loturile demonstrative

Arnaud Charmetant, manager Concordia Agro (Roseţi, Călăraşi):
“Nu s-a făcut nicio lucrare specială pe parcelele demonstrative. Avem aceleaşi rezultate şi în câmp, pe sute de hectare. Structura culturilor în acest moment: 1600 ha grâu, 500 ha orz, 200 ha rapiţă, 700 ha floarea-soarelui, 200 ha porumb şi altele. Avem o colaborare consistentă cu Limagrain. Aici avem loturi cu câteva soiuri de rapiţă, grâu şi orz. Culturile arată bine, suntem mulţumiţi. Colaborăm cu Limagrain de 4 ani. Întotdeauna găsesc înţelegere, o persoană cu care să discut când am vreo problemă, să-mi dea un răspuns rapid. Când lucrurile merg bine, nu avem discuţii. Când sunt probleme, atunci vezi cum merge un parteneriat. Noi colaborăm cu firme cunoscute, cu experienţă şi rezultate bune.”

Noutatea - hibridul de rapiţă Artoga

Pierre Jarreau, director comercial Limagrain România:
“De câţiva ani organizăm evenimentul “Zilele câmpului”. Pentru culturile de grâu şi rapiţă este, însă, primul an. Agricultorii sunt interesaţi de informaţiile pe care le-am oferit aici în câmp, noi şi reprezentanţii Bayer, cu care am colaborat la aceste parcele. Vrem să introducem pe piaţă hibridul de rapiţă Artoga, prezentat aici pentru prima dată. Noi, producătorii de seminţe avem nevoie de suport profesionist, iar Bayer este unul dintre partenerii noştri importanţi pentru rapiţă. La floarea-soarelui lucrăm cu BASF. Avem o piaţă bună în sud, în Constanţa - Tulcea avem multă rapiţă, iar soiul de grâu Apache este pe locul 6 în România. Ne place să lucrăm cu fermierii români, iar evenimentul de astăzi este o dovadă în acest sens.”

Agricultorii au nevoie de cunoaştere

Victor Burciu, fermier Ţăndărei (Ialomiţa):
“Lucrez 800 ha de teren în arendă şi cunosc bine produsele Limagrain, le cultiv pe terenul meu - grâu, rapiţă, porumb, floarea-soarelui, toate reprezintă o genetică bună. Sunt aici pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi în materie de ameliorare, mecanizare, de combaterea bolilor şi dăunătorilor. Avem nevoie să ştim tot ce se poate despre genetică şi toate tehnologiile de ultimă generaţie. Ne întâlnim cu ceilalţi fermieri, stăm de vorbă, adăugăm ceva la fiecare eveniment de acest fel. Avem nevoie de cunoaştere. Participarea e numeroasă, chiar dacă e mult de lucru în câmp. Oamenii au pus întrebări, au văzut pe viu nişte culturi foarte bine realizate, cu noutăţi la cereale şi la rapiţă. Pentru anul viitor au de unde să aleagă, ştiu asta din proprie experienţă.”

Experimente cu seminţe noi

Marian Pisică, fermier Roşiori (Brăila):
“Lucrez 700 ha: 140 ha grâu, 180 ha porumb, 150 ha floarea-soarelui, 80 ha rapiţă, iar pe restul suprafeţei am culturi furajere. Mi-a plăcut ce am văzut aici la Concordia Agro. Eu deja am cultivat grâu şi floarea-soarelui de la Limagrain. Utilizez seminţe de la mai multe firme, dar de 5-6 ani folosesc şi seminţe Limagrain. De obicei, cultiv un an o sămânţă nouă, văd ce recolte am şi după aceea mă bazez pe ea. Am început colaborarea cu Limagrain cu floarea-soarelui şi cultiv de ceva timp grâul Apache. Sunt foarte mulţumit.”

Pachete tehnologice pentru protecţia plantelor

Nicuşor Ţăroiu, reprezentant zonal Bayer CropScience:
“Am prezentat aici, la Roseţi, pachetul Bayer pentru protecţie. În ferma Concordia Agro am lucrat cu tot tratamentul necesar. Avem pachetul Biscaya la rapiţă, cu insecticidul sistemic Biscaya 240 OD, recomandat pentru faza de înflorit, precum şi fungicidul Tilmor 240 EC. E un minim de tehnologie pentru finalul culturii, înainte de recoltat. Sunt mulţumit de felul cum arată culturile, la fel sunt şi în câmp, nu s-a făcut nimic special în aceste loturi demonstrative.

La cereale avem pachetul Falcon, cu fungicidul Falcon 460 EC, care se aplică în prima fază, la doză minimă, odată cu erbicidul, sau în a doua fază, pentru bolile spicului, la doză maximă de 0,7 l/ha, şi erbicidul Sekator Progress OD, doză mică la hectar, 150 ml, care controlează în mod deosebit galionul, o buruiană problemă, răspândită în sudul ţării, care a ajuns până la Constanţa. Înainte era doar izolat, în anumite zone. Acum se răspândeşte destul de repede. Sekator rezolvă această problemă. Aici, în sud, e o zonă intensivă de acţiune pentru noi.

O altă problemă aici este macul, controlat şi el de Sekator. Am lăsat chiar o parcelă-martor, pentru ca fermierii să vadă diferenţa. Nu sunt probleme de nerezolvat, suntem adaptaţi cerinţelor.

În această perioadă îşi face apariţia ploşniţa cerealelor, care face mari pagube, dacă nu este controlată. Noi avem produse adaptate, insecticide de contact - Decis Mega 50 EW, sistemic şi de contact - Proteus OD 110 şi Biscaya 240 OD, care este sistemic. Toate cele trei produse Bayer controlează bine ploşniţa.”

DANA MEDAR

Recoltarea grâului se va desfăşura pe o suprafaţă de circa 1,8 milioane ha, însămânţată în toamna lui 2010. Recoltarea acestei suprafeţe ar trebui să se finalizeze în 8-10 zile. Momentul optim de recoltare este dat de faza de maturitate a boabelor, de soiul respAectiv şi, totodată, depinde de posibilităţile de recoltare ale fermierului, de dotarea tehnică, cât şi de destinaţia recoltei.

Practic, alegerea fazei optime de recoltare a grâului trebuie să asigure posibilitatea reducerii la minimum a pierderilor de producţie datorate acestei operaţiuni, dar şi posibilitatea păstrării recoltei în condiţii bune. Fermierii trebuie să asigure întreaga logistică necesară înainte de începerea campaniei de recoltat. De cele mai multe ori această operaţiune nu este facută sau este facută în pripă cu eforturi mari şi cu cheltuieli suplimentare. Când vorbim de logistica necesară ne referim, în special, la următoarele aspecte:

Asigurarea unui număr suficient de combine care să permită recoltarea grâului într-un termen cât mai scurt posibil. Numărul de combine necesare depinde foarte mult de tipul de combină utilizat, de randamentul la recoltare al acesteia, de producţia lanului şi de perioada în care vrem să terminăm recoltatul. Cu cât combina este mai performantă, cu lăţimea hederului mai mare, cu viteză mare de recoltare, cu atât numărul de combine utilizate de un fermier este mai mic;

Asigurarea pieselor de schimb cu uzură mai rapidă pentru combine (curele, rulmenţi, întinzători etc);

Asigurarea unui număr suficient de mijloace de transport care să permită un flux continuu în transportul producţiei din câmp la magazie sau la siloz. Numărul acestora poate varia în funcţie de distanţa de transport, producţia de grâu  pe hectar şi de numărul de combine utilizat. În cazul în care numărul de mijloace este insuficient pentru transportul producţiei, se creează acei timpi nelucrativi sau “morţi” pentru combine. Situaţie în care cresc cheltuielile suplimentare în fermă;

Asigurarea spaţiului de depozitare. Dacă producţia este transportată la siloz, iar acesta este situat în imediata vecinătate a fermei, cheltuielile cu transportul producţiei se diminuează considerabil. Însă, atunci când producţia este transportată la distanţe mai mari este bine ca în cadrul fermei să fie amenajat un spaţiu tampon pentru a prelua o parte din producţie şi pentru a avea posibilitatea ca într-un interval relativ scurt să poată fi puse la dispoziţia combinei mijloacele de transport necesare. Când transportul se face la siloz la distanţe mai mari, trebuie să se ţină cont şi de eventualele ambuteiaje care pot apărea la poarta silozului şi care pot bloca mijloacele de transport.

Umiditatea în boabe, optim 14-15%

Momentul optim de recoltare al grâului este dat de umiditatea boabelor. Când umiditatea în boabe a ajuns la 14-15% - coacere deplină - recoltatul se realizează cu pierderile cele mai mici, iar păstratul recoltei nu creează probleme.

Pe de altă parte, dacă suprafaţa cu grâu este mai mare de 500 - 600 ha, iar numărul de combine antrenate în recoltare este mic, se poate începe recoltatul şi la umiditatea de 17 - 18%, cu condiţia ca acest grâu să fie supus procesului de uscare (fie la siloz, fie în spaţiu deschis prin lopătare, aerare activă, fie prin expunere la soare).

Păstrarea grâului cu umiditate mai mare de 15%, chiar şi pe o perioadă mică de timp, poate crea deprecierea calitativă a producţiei. Uscarea necesită şi efectuarea unor cheltuieli suplimentare fie prin forţa de muncă utilizată, fie prin combustibilii utilizaţi, în cazul uscării artificiale.

Important este ca recoltarea să se încheie înainte de a ajunge umiditatea în boabe la 10-11%. Este cunoscut că la umiditate mai mică de 10%  pierderile de recoltă prin scuturarea plantelor înainte de recoltare sunt destul de mari (depinde foarte mult de soiul utilizat, dar şi de modul cum vor evolua condiţiile climatice).

În cazul fermelor cu suprafeţe mari de grâu este recomandat să fie cultivate două sau trei soiuri cu perioadă de vegetaţie diferită, în aşa fel încât la recoltare să existe o anumită independenţă faţă de momentul optim de recoltare.

Reglarea combinelor

Un alt aspect de care trebuie să se ţină seama la recoltarea grâului se referă la reglarea combinelor. Pentru combinele mai vechi o parte din reglaje se fac manual şi constau în:

• -Reglarea înălţimii de tăiere a hederului. Poziţionarea hederului se face în funcţie de înălţimea plantelor, dar şi de uniformitatea terenului. Pe terenurile uniforme de obicei hederul este poziţionat la aproximativ 15 cm deasupra solului;
• Reglarea poziţiei degetelor escamotabile şi a melcului transportor în aşa fel încât hederul să poată prelua şi conduce la elevatorul central întreaga masă vegetativă. Distanţa între fundul jgheabului şi melcul transportor trebuie să fie cuprinsă între 4 şi 10 mm, aşa încât să nu se producă spargerea boabelor;
• Reglarea înclinării paletelor (ghearelor) rabatorului faţă de aparatul de tăiere. Ele se pot regla din punct de vedere al rotaţiei, al poziţionării în plan orizontal, dar şi vertical. Rolul acestor reglaje se face pentru a reduce numărul de plante tăiate şi căzute în afara masei combinei;
• Reglarea distanţei dintre bătător şi contrabătător. În mod normal, distanţa este de 16 mm la intrare şi 3 - 4 mm la ieşire;
• Reglarea turaţiei tobei care, în mod normal, este de 650 – 750 rotaţii pe minut. Reglarea turaţiei se realizează de două-trei ori pe zi şi depinde foarte mult de umiditatea lanului. La umiditate mai mare, turaţia creşte şi depăşeşte la unele tipuri de combine chiar 850 rotaţii pe minut. Dacă este secetă şi dacă lanul este uscat, se poate merge cu turaţii mai mici, aşa încât să se împiedice spargerea boabelor;
• Reglarea curentului de aer provenit de la ventilator ca să nu arunce boabe în pleavă (aşa numitul vânt tare) sau să lase pleava să ajungă în buncărul de seminţe (vânt slab).

Pentru combinele noi, de ultimă generaţie, dotate cu avertizoare pentru pierderea de boabe în paie, cu reglaje pentru determinarea umidităţii, a producţiei, a rotaţiei, a distanţei dintre bătător şi contrabătător sau cu hederul extensibil (aşa-numitele combine cu reglaje semiautomate sau automate), efectuarea reglajelor se face foarte repede şi eficient. La combinele noi, unde discutăm de hedere de diferite lungimi (4 până la 8 metri), a crescut foarte mult viteza de înaintare, ajungând la 10 km/ora în lan, a crescut capacitatea de recoltare, dar şi capacitatea de depozitare a buncărului, comparativ cu combinele mai vechi. Într-o zi efectivă de lucru o combină performantă poate recolta până la 800 - 900 tone de grâu (între 70 şi 100 ha de grâu/zi). Astfel că, de pildă, pentru o fermă cu o suprafaţă de 500 ha de grâu, pentru încadrarea în epoca optimă de recoltare sunt necesare două combine de capacitate mare.

O combină reglată corect din toate punctele de vedere nu trebuie să prezinte pierderi mai mari de 1-1,2% spice netreierate în masa vegetativă; de 1-1,2% spice rămase pe sol după tăiere şi nepreluate; de 0,4-0,5% boabe rămase în spice ca boabe netreierate sau eliminate în masa vegetativă şi de 0,2% boabe rămase pe sol. Practic, la o combină reglată foarte bine, pierderile de producţie trebuie să fie sub limita de 4%.

În funcţie de destinaţia producţiei secundare, se preferă fie combinele normale, care lasă paiele în brazdă urmând ca acestea să fie balotate, fie se preferă folosirea combinelor prevăzute cu tocător. În acest caz, producţia secundară este tocată mărunt şi împrăştiată în urma combinei. De prefarat ar fi ca distribuţia paielor tocate să fie uniformă pe întreaga suprafaţă de recoltare a combinei. Această lucrare permite o pregătire mai uşoară a terenului pentru cultura postmergătoare.

Atenţie specială pentru loturile semincere

La loturile semincere de grâu, unde de interes sunt indicii calitativi ai seminţei, recoltatul se realizează în faza de maturitate deplină, când seminţele ajung la umiditatea de păstrare, respectiv 14-15%.

În cazul recoltării grâului pentru sămânţă, o atenţionare deosebită: este obligatorie curăţirea combinelor atunci când se trece de la o specie la alta (de la orz la grâu, de exemplu), de la un soi la altul şi chiar de la o categorie biologică la alta.

Când în fermă sunt mai multe categorii biologice din acelaşi soi, recoltarea se va face pornind de la categoria biologică inferioară către cea superioară. Astfel, se va recolta prima dată sămânţa Certificată 2 şi apoi sămânţa din categoria biologică Certificată 1 sau Bază.

Dacă s-a recoltat mai întâi orz, este bine ca înainte de a trece la grâul de sămânţă să se recolteze grâu consum, iar dacă este posibil să se recolteze chiar grâu consum din acelaşi soi din care este şi sămânţa. Aşa se evită pe cât este posibil apariţia impurificărilor din cauza recoltării.

Pentru recoltarea loturilor semincere, reglarea combinelor trebuie să fie mult mai corectă, pentru ca: pierderile directe ale combinei să fie diminuate până la 3%; procentul de boabe sparte sau fisurate să fie sub 2%; puritatea fizică a boabelor să fie de peste 98%.

Indiferent de tipul de combină utilizat, indiferent de reglajele efectuate de fermier, este important să se aibă în vedere următoarele: producţia să se recolteze la timp; să se evite pe cât posibil pierderile de recoltă din cauza scuturării plantelor; reducerea pierderilor determinate de eliminarea boabelor în resturile vegetale; reducerea pierderilor din cauza curentului prea puternic de la ventilaţie; reducerea boabelor sparte din buncăr şi în final reducerea resturilor vegetative care se găsesc în masa de seminţe.

Iulie reprezintă pentru fermieri o lună “de foc” în cultura mare. Practic, este luna recoltării masive a culturilor de toamnă. Chiar dacă condiţiile meteorologice din această primăvară nu au fost prea prielnice (o primăvară mai rece decât de obicei, precipitaţii mai multe şi mai însemnate cantitativ) perioada de vegetaţie a culturilor semănate în toamnă nu s-a prelungit foarte mult. Decalajul înregistrat faţă de normalul anual al culturilor este de numai  câteva zile, fapt ce determină ca şi startul în campania de recoltare să fie uşor amânat. Până acum (data apariţiei revistei) au fost recoltate o parte din suprafeţele de orz, orzoaică şi rapiţă din sud-estul ţării. La grâu s-a început sporadic recoltatul, mai ales acolo unde suprafeţele au fost semănate cu soiuri extratimpurii.

Lucrările prezentate mai jos sunt orientative pentru cititori şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi sau la alte culturi existente în ferme. Fiecare fermier, în funcţie de cultura pe care o are, de suprafeţele pe care le deţine şi de condiţiile climatice, va decide ce este mai corect de făcut în ferma sa.

Orz

Startul la recoltarea orzului se dă după data de 20 iunie şi începe, pe unele suprafeţe din sud şi sud-estul ţării, unde anumite sole au fost afectate foarte mult de seceta zonală prelungită dar şi de tehnologia aplicată. Pe aceste sole producţia prognozată de orz şi orzoaică se ridică la 1.700 - 3.400 kg/ha. Pe solele dezvoltate normal producţia estimată se ridică la peste 4.500 kg/ha.

Comparativ cu anii anteriori, în acest an, elementul cheie, care a făcut diferenţa între producţiile mai mari sau mai mici, a fost dat de tehnologia aplicată. Acolo unde s-a făcut o tehnologie corespunzătoare, au fost respectate verigile tehnologice, au fost aplicate la timp tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, au fost aplicate în doze normale îngrăşăminte chimice, iar factorii climatici au fost mai blânzi, producţia depăşeşte frecvent 5.500 - 6.000 kg/ha.

În iulie, se va continua cu recoltarea suprafeţelor de orz şi orzoaică de toamnă până la finalizarea în totalitate a acestora, finalizare care se va încheia undeva în prima parte a lunii iulie, cu judeţele din centrul şi nordul ţării.

Rapiţă

Recoltatul la cultura rapiţei începe, practic, în paralel cu recoltatul la orz şi orzoaică. Se porneşte cu suprafeţele unde au fost semănate varietăţi timpurii de rapiţă de toamnă (soiuri şi hibrizi extratimpurii) şi unde condiţiile climatice au fost deficitare. Producţiile prognozate pentru aceste suprafeţe afectate nu sunt deosebit de mari, între 1.300 kg/ha şi 2.500 kg/ha.

În iulie continuă recoltatul rapiţei pe toate suprafeţele şi conform prognozelor se va încheia în jurul datei de 15 iulie. Producţiile estimate pe suprafeţele dezvoltate normal se încadrează între 2.700 şi 4.000 kg/ha, iar excepţional pe unele sole chiar 4.500 kg/ha, dar depinde în mare măsură de evoluţia factorilor climatici din prima parte a lunii iulie.

Momentul declansării recoltatului depinde de umiditatea seminţelor, dar şi de dotarea tehnică a fermierului. Important este ca rapiţa să nu ajungă la supracoacere, ceea ce ar determina pierderi de producţie la recoltare din cauza fenomenului de scuturare.
Normal, cultura de rapiţă se recoltează la umiditatea de 10 - 11%, iar atunci când discutăm de umidităţi mai mari, sămânţa trebuie trimisă la uscare fie în silozuri unde există această posibilitate, fie în fermă. Însă, în acest din urmă caz, depozitarea se va face sub şoproane cu ventilaţie naturală, în strat subţire care să nu permită alterarea masei de seminţe.

Grâu

Practic, iulie debutează cu începerea recoltării grâului. Momentul optim de recoltare este dat de faza de maturitate a boabelor, de soiul respectiv şi, totodată, depinde de posibilităţile de recoltare ale fermierului, de dotarea tehnică, cât şi de destinaţia recoltei.

Alegerea fazei optime de recoltare trebuie să asigure, înainte de toate, posibilitatea reducerii la minimum a pierderilor de producţie datorate acestei operaţiuni, dar şi posibilitatea păstrării recoltei în condiţii bune. Atunci când umiditatea în boabe a ajuns la 14 - 15%,  recoltatul se realizează cu pierderile cele mai mici, iar păstratul grâului nu creează probleme.

De asemenea, foarte important este ca perioada de recoltare să fie cât mai scurtă posibil pentru a preveni pe de o parte scuturarea boabelor şi pe de altă parte pentru a preveni deprecierea calitativă a acestora din cauza condiţiilor climatice. Este cunoscut că anumite soiuri de grâu în condiţiile unei umidităţi accentuate au predispoziţie la încolţirea în spic, lucru care contribuie la deprecierea calitativă a glutenului. Mai multe detalii puteţi afla citind articolul “Recoltarea grâului”, din paginile următoare ale revistei.

Porumb

Cele mai mari suprafeţe de porumb se vor afla, în luna iulie, în faza de creştere vegetativă puternică şi de emitere a  inflorescenţelor (a paniculelor şi ştiuleţilor). Unii hibrizi extratimpurii vor trece spre finalul lunii chiar şi în faza de lapte-ceară.

Referitor la activităţile desfăşurate la porumb, iulie, este o perioadă mai liniştită pentru fermieri. Numai acolo unde este cazul se mai fac fertilizări foliare şi chiar tratamente pentru combaterea insectelor. Însă, cea mai importantă activitate din această lună, în condiţii de secetă, rămâne aplicarea irigaţiilor. Din păcate, suprafeţele de porumb cu posibilităţi de irigare sunt relativ puţine şi sunt destinate în special producerii de sămânţă.

La  culturile de porumb semănate mai târziu sau amplasate după recoltarea culturilor timpurii, principala activitate va ramâne cea de întreţinere şi de combatere a buruienilor. Această lucrare se poate face pe cale chimică, dar şi mecanic. În cel din urmă caz, odată cu combaterea buruienilor se face şi o afânare superficială a solului şi eventual (acolo unde este posibil) o aplicare de îngrăşăminte chimice.

În cazul loturilor de hibridare de porumb, având în vedere evoluţia acestora în luna iulie, facem o atenţionare specială. Producătorii de sămânţă trebuie să efectueze purificările biologice, care constau în eliminarea plantelor netipice, hibride sau din alte forme parentale de pe rândurile mamă şi tată din cadrul lotului semincer. Eliminarea acestora se face manual, cu sapa prin tăierea plantelor de sub colet. În cazul în care diferenţierea plantelor netipice se va face în etape, numărul de treceri pentru asigurarea purităţii biologice a lotului va varia de la o solă la alta şi de la un hibrid la altul, dar nu vor fi mai puţin de două treceri. Ultima trecere de purificare biologică va fi efectuată înainte de apariţia paniculelor la forma tată şi a ştiuletelui la forma mamă.

După efectuarea purificărilor biologice puritatea formelor parentale trebuie să fie de minimum 99,8%.

În cazul loturilor de hibridare de porumb ale hibrizilor extratimpurii şi timpurii, în iulie, se va trece şi la lucrarea de castrare, lucrare efectuată atât manual, dar şi mecanic. Această lucrare este foarte importantă şi de ea practic depinde puritatea seminţei hibride de porumb. Prin această lucrare fermierii elimină paniculul plantelor de pe forma mamă înainte de deschiderea anterelor cu polen.

Floarea-soarelui

În iulie, se continuă fertilizarea foliară şi de combatere a unor boli şi dăunători. Pe primul plan însă va  ramâne combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi al putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) al florii-soarelui prin unul sau două tratamente. Dacă fermierul decide să facă două tratamente, de obicei primul tratament se efectuează atunci când floarea are 6 - 8 până la maximum 10 frunze, iar al doilea tratament se va face de la apariţia capitulului şi până la înfloritul acestuia. În cazul în care se va efectua doar un singur tratament, se recomandă aplicarea fungicidului respectiv la apariţia concretă a capitulului.

Odată cu aplicarea acestor tratamente se poate aplica şi un insecticid  pentru combaterea diferitelor specii de insecte, în special al larvelor de molia florii-soarelui care în ultimii ani pe anumite zone a determinat pagube însemnate. Aceste tratamente, de cele mai multe ori, aduc sporuri de producţie între 300 şi 600 kg/ha, sporuri care depind de hibridul utilizat, data când s-a efectuat tratamentul şi de zona de cultură.
În iulie, majoritatea hibrizilor de floarea-soarelui vor trece de la perioada de creştere intensă la perioada de înflorire maximă şi de formare a boabelor. Hibrizii extratimpurii şi timpurii, spre finalul lui iulie, vor avea calatidiile bine conturate, polenizate şi cu tendinţă de trecere către maturitate.

În cazul loturilor de hibridare de floarea-soarelui, în iulie se desfăşoară o serie de activităţi specifice, care au rolul de a asigura o bună calitate a seminţei. Amintim: - Purificarea biologică. Lucrarea constă în eliminarea plantelor care sunt diferite de plantele formelor parentale. Se face manual prin tăierea plantelor netipice (hibride sau alte plante nespecifice) cu sapa de sub colet. Practic, fermierul formează o echipă de muncitori care înlătură, prin tăiere, aceste plante şi se efectuează până la înflorit. - Controlul androsterilităţii şi eliminarea plantelor fertile de pe rândurile mamă. Această lucrare este obligatorie şi se face zilnic, de la începutul înfloritului şi până la terminarea lui şi constă în eliminarea plantelor la care florile tubulare de pe calatidiu dau polen. Calatidiile plantelor fertile se rup şi se aşează pe pământ cu partea înflorită. În urma acestor purificări biologice puritatea varietală trebuie să fie de minimum 99%.

Sorg

Pentru fermierii care au în cultură sorg, trebuie să fie atenţi în următoarea perioadă la atacul păduchelui verde al cerealelor (Schizaphi graminum), la afide. Acest dăunător, în funcţie de condiţiile meteorologice din perioada următoare poate ataca puternic culturile de sorg. Atacul de afide se manifestă din primăvară şi până în toamnă, dar importanţă mai mare are atunci când atacul se desfăşoară pe plantele de sorg care au înălţimea de peste 20 cm şi până la apariţia paniculului. Dacă atacul este puternic, plantele îşi reduc capacitatea de producţie, îşi reduc numărul de boabe, iar frunzele bazale de regulă se usucă. Dacă atacul este intens şi nu intervenim la timp, cultura se poate usca în întregime.

Dacă nu vedem afidele pe plantă, putem testa planta prin smulgerea centrului acesteia şi prin desfacerea frunzelor care acoperă paniculul. De cele mai multe ori, mai ales în condiţii de secetă, afidele se găsesc în aceste învelişuri ale frunzelor de unde extrag sucul celular. Pentru combaterea lor pot fi folosite o serie de insecticide recomandate.

Mihai M.