Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Revista de specialitate RO.aliment are plăcerea de a vă invita la cea de-a III-a ediție a Expo-Conferinței Produsul Românesc, „100 de ani de România - 100 de ani de tradiție - 100 de gusturi alese”, motiv de sărbătorire a 100 de ani de produse alimentare românești.

Întâlnirea anuală a producătorilor, procesatorilor și furnizorilor implicați în ramurile industriei agro-alimentare din România cu autoritățile de profil, specialiști, experți, cercetători găzduiește și concursul „Ora de bun gust”- desemnarea premiilor “Gustul Ales 2018”, precum și Meeting Retail – mesele rotunde destinate facilitării accesului producătorilor și procesatorilor la raft.

Evenimentul va avea loc în București la Clubul Diplomatic, în ziua de 7 iunie 2018,

Cei 100 de ani care se împlinesc de la Marea Unire sunt, cu siguranță, motiv de bilanțuri. Sunt mărci românești care au trecut testul timpului și au parcurs alături de România drumul ei istoric, cu suișuri și coborâșuri. Și ne bucurăm că unii dintre reprezentanții acestor mărci se vor afla printre noi pentru a ne spune câteva dintre secretele acestei dăinuiri în timp.

Facem bilanțul anilor trecuți pentru a vedea cum stăm și pentru a fi mai bine pregătiți pentru timpurile ce vor veni. Marile provocări pentru toți producătorii români din industria alimentară țin de adaptarea la timpul ce ni s-a dat și, mai ales, la tehnologiile lui. Adoptarea celor mai potrivite metode de producție, transport depozitare sau vânzare poate face diferența în sensul acelei dăinuiri. Iar noi vrem să vă fim alături, pentru a vă ajuta să fiți tot timpul cât mai bine informați pentru luarea deciziilor potrivite.

În lumina realităților (viziunea autorităților versus poziția producătorilor și procesatorilor) cu care se confruntă industria românească/produsul românesc, ne-am dorit să creăm prin acest eveniment o platformă B2B ce facilitează conexiuni la nivel înalt între jucători și autoritățile de profil, specialiști, experți, cercetători.

Printre temele care vor fi atinse în cadrul evenimentului organizat de revista RO.aliment, se numără: „Probleme ale industriei alimentare pentru care autoritățile au/preconizează soluții în viitorul apropiat”; „Publicitatea mincinoasă”; „Alinierea etichetării produselor alimentare tradiționale la cerințele legislației comunitare”; „Frauda alimentară - exemple și planuri de siguranță și control”; „Produsele vegetale – tradiție, avantaje nutriționale și trenduri de consum”; „Greșeli de etichetare a produsului alimentar românesc – exemple și sfaturi”; „Produsul românesc, un bilanț al ultimilor 28 de ani”; „Acrilamida – update”; „Povestea de succes a celor mai longevive mărci românești”; „Alergenii alimentari în produsele de panificație”; „Cât de căutat este produsul românesc la raft? Își doresc consumatorii produse alimentare românești? Piețe externe cu potențial pentru produsele românești”; „Contextul regional în care evoluează industria românească”.

Am invitat să intre în dialog cu participanții reprezentanți ai Comisiei pentru agricultură, respectiv ai MADR, ANPC, ANSVSA, ROMALIMENTA, APRIL, ARC, PROAGRO, APAR, AMRCR, ROMPAN, PRODCOM, UCPR, reprezentanţi ai ambasadelor şi ai companiilor străine interesate de piaţa românească.

În cadrul evenimentului, vor avea loc două momente speciale: concursul „Ora de bun gust”, desemnarea premiilor „Gustul Ales”; Meeting Retail – fiecare producător înscris are posibilitatea de a purta discuții individuale, de 10-15 minute, cu reprezentanții marilor rețele de magazine, pentru a-și prezenta produsele și pentru a afla detalii în legătură cu posibilitatea de a intra la raft.
ORGANIZATOR: RO.aliment
Partener premium și sponsor al concursului „Ora de bun gust” - BORSEC - regina apelor minerale.
Parteneri gold: KUK România, NSF România.
Parteneri: Inaq Cconsulting, IBA – Institutul de Bioresurse București, Ocean Fish.
Parteneri oficiali: Romalimenta, APRIL, ARC, APAR, ROMPAN, PROAGRO, ASIAR, AMRCR, APCPR.
Parteneri media: REVISTA FERMIERULUI, AGROSTANDARD, TVR, LUMEA SATULUI, AGROBUSINESS, DACICCOOL, AGROAZI, MAGAZIN PROGRESIV.

„Produsul Românesc” este evenimentul de succes al domeniului. Este locul unde vă puteți întâlni cu cele mai bune practici pentru creșterea afacerilor și accesul pe noi piețe, unde puteți să interacționați cu reprezentanți ai retailului, obținând contacte valoroase.

Pentru alte informații, ne puteți transmite un mail la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau ne puteți contacta la tel +40 744 162 991.

Tractoarele și echipamentele utilizate în producția agricolă trebuie să fie fiabile atât pe șosea, cât și pe teren, astfel încât recoltele prețioase să ajungă la destinație la timp și în stare bună, sunt de părere reprezentanții Chevron Lubricants și Premium Lubricants România care, împreună, au lansat vineri, 18 mai 2018, gama de produse Texaco Delo pentru segmentele rutier, off-highway, agricol și industrial.

Gama include o serie întreagă de uleiuri de motor, unsori, fluide premium pentru sisteme hidraulice, agenți de răcire și uleiuri de transmisie.

„Lubrifianții Chevron au o caracteristică mai importantă decât toate celelalte: fiabilitatea”, afirmă producătorul.

Lubrifierea adecvată a interiorului unui motor diesel în condiții grele de exploatare, cum este și cazul sectorului agricol, necesită mai mult decât crearea unei pelicule protectoare. Uleiurile Delo pentru motoare în condiții grele de exploatare asigură dispersia funinginilor, protecția împotriva uzurii și combaterea nămolurilor, pentru a împiedica reducerea duratei de viață a motorului și a contribui la economia de combustibil și reducerea consumului de ulei.

H.J. Linde & Sons are 100 de ani de activitate în sectorul producției de cartofi din Africa de Sud și a obținut mari succese axându-se pe productivitate și un program impecabil de întreținere pentru a rezista volatilității din sectorul de activitate.

Ferma este dotată cu peste 25 de echipamente agricole New Holland, iar proprietarul a dorit să analizeze starea de funcționare a unuia dintre tractoare, care atinsese 16.000 ore de funcționare – mai exact cu peste 6.000 de ore mai mult decât se obține de regulă la o revizie generală realizată de producătorul de OEM. S-a constatat o uzură minimă a pieselor, iar motorul era vizibil curat, ca urmare a utilizării pachetului integrat de fluide specializate Delo.

„Nu mă pot baza întotdeauna pe ploaie sau pe prețurile din domeniul agricol. Dar mă pot baza pe Delo 400, care-mi protejează motoarele și fiabilitatea echipamentelor”, a precizat Hansie Linde, proprietar și director H.J. Linde & Sons Farms, într-un testimonial.

Prezent la București, Bryan Hayes, Chevron Channel Manager, a vorbit despre provocările cu care cercetătorii Texaco s-au confruntat atunci când au creat linia de produse Delo destinate sectorului agricol. Astfel, a spus el, în primă instanță s-a luat în calcul consumul de carburant cu niveluri diferite de prezență a sulfului. „Pe scurt, țările europene au calități diferite la motorină”, a spus el. În al doilea rând, a mai adăugat scoțianul, există o diferență între regimul de lucrul pe drumurile publice și cel din câmp.

Atu-urile Delo care au venit în întâmpinarea acestor provocări, a dezvăluit Hayes, ar fi protecția la coroziune și la oxidare pe care noii lubrifianți le dețin.

„Camioanele de cursă lungă au un regim constant de viteză, de circa 80 de kilometri la oră regim de croazieră. Pe autostradă, totul este în regulă. În sectorul agricol? Avem un tractor care acum ară, are atașate alte implemente, este utilizat în sectorul forestier. Iată, el lucrează în condiții de praf, căldură, umiditate. La fel este și în cazul combinelor. Luând în calcul toate aceste cicluri de peste an, bineînțeles cu perioada de repaus de peste iarnă, acolo unde este cazul, fermierul se așteaptă ca atunci când bagă cheia în contact, la primăvară, tractorul să pornească din prima. Atunci când se lucrează într-un mediu cu foarte mult praf, cum este, spre exemplu, în perioada recoltărilor, utilajul lucrează 10-15 ore, dacă nu și mai bine, pentru a fi atinse obiectivele de producție. Apoi agregatul stă în hambar, garaj sau afară timp de șase luni. Protecția la coroziune și oxidare în ceea ce privește motoarele cu care sunt dotate utilajele agricole reprezintă elemente-cheie”, a conchis acesta.

Pe parcursul ultimelor două decenii, concurența în sectorul lubrifianților a crescut. Companiile mari și-au consolidat pozițiile printr-o succesiune de fuziuni și achiziții, astfel încât numărul companiilor de lubrifianți de nivel mondial este de aproximativ patru ori mai mic. Astfel, conform datelor statistice, au existat 1700 de companii la mijlocul anilor ’90, comparativ cu mai puțin de 400 astăzi.

Potrivit datelor din industrie, există un potențial de creștere în domeniul de comercializare a uleiurilor industriale pentru minerit, construcții și sectoarele agricole din regiune, inclusiv România.

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Campania pe anul 2018 derulată de APIA pentru plăţile pe suprafaţă s-a încheiat, în perioada 1 martie - 15 mai fiind depuse 21.327 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 350.785,41 hectare, transmite conducerea APIA, Centrul Judeţean Arad.

Conform cifrelor oficiale date publicității de instituția citată, suprafaţa aferentă cererilor depuse de către beneficiari a fost mai mare în acest an decât în campania anterioară. Astfel, dacă în campania 2017, la nivelul APIA Arad erau depuse 21.538 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 344.793 de hectare, în acest an au fost depuse 21.327 de cereri, pentru o suprafaţă aferentă de 350.785,41 hectare.

Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

„I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: „Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Producătorii agricoli de anvergură din județul Olt exploatează aproximativ două treimi din terenurile agricole din judeţ, iar numărul exploataţiilor de peste 50 de hectare a crescut cu 30 în ultimul an, în urma comasărilor de terenuri, a anunțat conducerea APIA Olt, miercuri, 16 mai 2018.

În ceea ce priveşte Cererile Unice de Plată, suprafaţa pentru care acestea s-au depus este mai mare cu 10.000 de hectare în 2018 faţă de anul 2017, respectiv de la 313.000 de hectare anul trecut la 323.000 de hectare anul acesta.

Tendința de comasare a terenurilor, confirmată chiar de ministrul de resort, este vizibilă și în județul Olt, astfel că, deşi suprafaţa pentru care au fost depuse cereri unice de plată a fost mai mare în 2018 faţă de anul precedent, numărul cererilor a fost mai mic, de la 32.445 în 2017, la 31.818 cereri în prezent.

Una dintre explicațiile conducerii APIA Olt este aceea că proprietarii de terenuri fie au vândut, fie au arendat, au apărut noi exploataţii cu suprafeţe mai mari de 50 de hectare, ceea ce înseamnă că a continuat comasarea terenurilor.

Concret, APIA Olt raporta un număr de 650 de mari fermieri cu exploataţii de peste 50 de hectare pentru ca, în 2018, aceștia să totalizeze 680 de astfel de fermieri, care cultivă aproximativ două treimi din suprafaţa agricolă. O explicaţie pentru creşterea suprafeţelor pentru care au fost depuse cereri unice de plată este şi faptul că administraţiile locale au concesionat păşunile către crescătorii de animale.

Anul 2018 a început mult mai bine decât anii anteriori, pentru apicultorii din judeţul Satu Mare, însă preţul mierii este mai mic, ca urmare a cantităţii mari de miere recoltată, potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de filiala Satu Mare a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA).

Conform datelor ACA Satu Mare, la salcâm, media producției de miere a fost de aproximativ 12 kilograme/familie, deşi a fost secetă și nu a plouat cât a trebuit în perioada salcâmului. Au fost cazuri de apicultori cu familii de albine de la care s-au scos și câte opt rame, adică 20 de kilograme de miere.

În plus, reprezentanții ACA Satu Mare spun că, în 2018, Apicola preia mierea de salcâm la 14 lei/kilogram, iar poliflora la 8 lei/kilogram, faţă de anul trecut, când salcâmul a fost 16-18 lei, ceea ce denotă că este multă miere de salcâm pe piaţă.

Într-o intervenție publică, preşedintele ACA Satu Mare, Nicolae Cornea, a afirmat că familiile cele mai puternice sunt cele care au fost tratate împotriva parazitului Varroa cu Varachet, în acest caz mortalitatea albinelor fiind mai mică.

„Apicultorii spun că au trecut cu bine iarna, tratamentul cel mai eficient este cel cu Varachet. Ceilalţi apicultori care au folosit altceva au avut destule mortalităţi. Acum, după salcâm, se recomandă efectuarea unui tratament. De asemenea, pentru cei care nu sunt adepţii roitului natural, se recomandă despărţirea artificială a familiilor pentru înmulţire”, a precizat Cornea, citat de agenția centrală de presă.

Filiala Satu Mare a ACA România are aproximativ 350 de membri, care deţin în jur de 12.000 de familii de albine.

Luni, 14 mai 2018, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - Filiala Olt a pornit o staţie de repompare a apei pentru irigaţii ce deserveşte o suprafaţă de circa 10.000 de hectare de teren agricol în zona Piatra-Olt.

SRP 3+21 face parte din infrastructura principală de irigaţii din cadrul amenajării Bucşani – Cioroiu, transportă apă din râul Olt în canalele de irigaţii din care se pot alimenta utilizatorii de apă pentru irigaţii din zona Piatra-Olt și a fost reabilitată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.

Informațiile existente până la acest moment indică faptul că pentru anul în curs au fost încheiate contracte de irigare pentru aproximativ 70.000 de hectare, dar probabil că nu va fi irigată întreaga suprafaţă contractată, pentru că nici staţiile de repompare nu sunt modernizate şi nici fermierii nu deţin încă instalaţiile necesare pentru a uda o suprafaţă atât de mare.

Pentru a face posibilă irigarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari, ANIF derulează investiţii în mai multe zone din judeţ, în infrastructura principală de irigaţii, iar fermierii din judeţ au încheiat contracte finanţate din fonduri europene în valoare de circa 12 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură secundară şi instalaţii de irigat.

În acest moment, în judeţul Olt este irigată o suprafaţă de 1.600 de hectare din zona Drăgăneşti-Olt, unde se află o orezărie. În acest an, vor fi irigate culturi agricole şi la Corabia, Piatra-Olt, Stoeneşti, Rusăneşti, Strejeşti.

În baza unei hotărâri adoptate în luna septembrie 2017 de Consiliul Local Manoleasa, ca urmare a aportului pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, l-a avut în repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii de pe raza comunei, oficialul guvernamental a primit, în sfârșit, distincția de cetățean de onoare.

Diploma care atestă titulatura, precum şi o icoană i-au fost înmânate ministrului de primarul comunei Manoleasa, Cristinel Aroşoaie, duminică, 13 mai 2018, în prezenţa autorităţilor judeţene, a parlamentarilor de Botoşani, dar şi a zeci de localnici.

„Este a doua distincţie, extrem de valoroasă, care pentru mine înseamnă un contract moral cu dumneavoastră. Un contract moral îmi cere mai mult decât până acum, dar sunt în stare să dau, pentru că este de unde, este izvorul conştiinţei mele şi al preocupării mele pentru acest domeniu extrem, extrem de complicat, de complex, dar atât de necesar pentru existenţa umană”, a afirmat Daea.

Duminică, ministrul de resort a efectuat o vizită de lucru la sistemul de irigaţii de la Manoleasa, care a fost repornit, după peste 25 de ani, în vara anului trecut.

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista