ANSVSA anunță cuantumul primelor plăți compensatorii efectuate către crescătorii de porci afectați de pierderea animalelor în acțiunile de lichidare rapidă a focarelor de PPA
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că până luni, 30 iulie 2018, au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite pe parcursul zilei în curs.
Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg fiind cuprins între 8 și 12 lei).
De asemenea, 40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 fiind în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.
Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritate, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană (CE), în conformitate cu deciziile Grant.
Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.
Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.
În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.
Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de comisia de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de mai multe criterii, cum sunt: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.
Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.
Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a Direcţiei Sanitar –Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti și este constituită din: a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie; c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect; d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.
Informații detaliate pot fi consultate la: http://www.ansvsa.ro/download/man.oper_.plan_.contingenta/Manual-Operational-Pentru-Interventia-in-Focarele-De-Pesta-Porcina-Africana-editia-2-2018.pdf
„Reluăm apelul către cetățeni să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiți la valoarea de piață a animalelor!”, trag încă o dată un semnal de alarmă vocile autorizate ale ANSVSA.
Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani în carnea de porc congelată.
UNCSV și COOP RO sunt alături de Petre Daea: „Domnia sa a dorit să arate gravitatea unei situații grele cauzate de PPA și nu să ofenseze în vreun fel comunitatea evreiască”
Într-un comunicat de presă comun, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România - COOP RO își exprimă susținerea față de ministrul Agriculturii, Petre Daea, în demersurile și eforturile acestuia în folosul producătorilor agricoli, dar mai ales în contextul afirmațiilor nefericite ale oficialului guvernamental, potrivit cărora porcii cu PPA trebuie incineraţi, iar asta „este o muncă extraordinară, ca la Auschwitz".
„Fermierii, membri ai cooperativelor pe care le reprezentăm, resimt efectele pozitive ale muncii susținute de către ministrul Petre Daea și ale echipei de la MADR. Exprimarea nefericită nu poate știrbi probitatea profesională și dorința acestui om de a face tot ceea ce este posibil pentru sprijinirea tuturor sectoarelor din agricultură. Domnia sa a dorit să arate gravitatea unei situații grele cauzate de pesta porcină africană (PPA) și nu să ofenseze în vreun fel comunitatea evreiască”, se precizează în documentul de presă remis la redacție.
Potrivit comunicatului, răspândirea virusului pestei porcine africane este o problemă de interes național, securitate și siguranță alimentară a României care trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate maximă, fiindcă poate duce la eliminarea efectivului total de porcine din România atât din fermele comerciale, cât și din gospodăriile populației.
„Sectorul cărnii de porc începuse să își revină și, după investiții și eforturi intense, a fost redeschis exportul, după zece ani. Prin aceste eforturi, s-au redus importurile de carne de porc de la 55% la 35%, anul trecut. Fermierii din sectorul vegetal vor fi afectați pentru că o parte considerabilă din producția de porumb, orz și grâu este folosită în hrana celor peste 4,5 milioane de porci din țară. România este una dintre puținele țări din UE care hrănesc porcii preponderent cu cereale de unde provine și gustul specific”, spun reprezentanții celor două coperative.
Potrivit spuselor lor, România este în prezent grădina zoologică a Europei, avem un efectiv foarte mare de mistreți care sunt principalii vectori ai PPA și trebuie luate măsurile de reducere a acestora pentru că, în caz contrar, vom ajunge să eliminăm atât toți mistreții, dar mai ales cei peste patru milioane de suine din fermele comerciale și cele aflate în gospodării.
„Ministrul Petre Dara și MADR și-au făcut treaba, până în prezent. Este foarte important ca autoritățile statului (ANSVSA, Asociațiile Vânătorilor, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării, Guvernul României, Președinția) să dezbată acest subiect în Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT, for care să le permită să ia măsurile care se impun în regim de urgență pentru a preveni dezastrul și repetarea repercusiunilor pentru țara noastră, când a mai trecut prin situații similare și a avut nevoie sectorul zootehnic respectiv de zece ani să își revină”, au mai arătat cei din UNCSV și COOP RO.
Nu în ultimul rând, vocile autorizate ale cooperativelor afirmă că rezultatele ministrului Petre Daea, ale echipei MADR și continuitatea proiectelor sunt importante pentru sectorul agroalimentar, mediul rural românesc, fermierii autohtoni, reducerea deficitului comercial și creșterea ponderii agriculturii din PIB-ul României.
Și producătorii de Telemea de Sibiu îl susțin pe ministrul Agriculturii
Tot prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu „susține și apreciază activitatea domnului ministru Petre Daea și consideră nedreaptă denigrarea la care este supus în spațiul public ca urmare a unei declarații neinspirate”.
Ei spun că rezultatele pe care le are la conducerea MADR îl recomandă din plin și îl califică pentru continuarea activității, producătorii de Telemea de Sibiu fiind o mică parte din categoria fermierilor care beneficiază din plin de implicarea directă a oficialului guvernamental în promovarea și protejarea produselor românești prin fapte concrete.
Conducerea DSVSA Satu Mare confirmă: cinci focare de pestă porcină africană (PPA) în gospodării și nouă la mistreți
Potrivit lui Nicolae Dumuţa, șeful DSVSA Satu Mare, declarații făcute joi, 26 iulie 2018, în cadrul Colegiului Prefectural, până în prezent au fost descoperite cinci focare de PPA în gospodării şi nouă la mistreţi, în condițiile în care circa 60 de probe sunt recoltate zilnic de către inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare pentru depistarea virsului.
„Avem cinci focare la porcul domestic în gospodăriile populaţiei. Patru sunt la Micula, iar unul în Sudurău, la Tăşnad. Măsurile au fost luate, deocamdată nu avem suspiciuni, monitorizăm, sunt foarte-foarte multe probe, colegii mei veterinari zilnic monitorizează, 24 de ore. Din păcate, cazurile la mistreţ confirmate au ajuns la nouă, unul la Noroieni, celelalte în sudul judeţului, la Săcăşeni, Cehal, Pir. Am avut 19 cadavre de mistreţ pentru analize la noi, din care nouă au fost pozitive. Continuăm monitorizarea, lupta cu această boală este foarte imprevizibilă, greu de stăpânit, există un risc extraordinar de pătrundere a virusului în gospodăriile populaţiei. Monitorizăm, avem undeva la 58 de probe zilnic, deocamdată nu avem suspiciuni, dar riscul există”, a punctat Dumuţa.
Conform spuselor acestuia, pe întregul judeţ există interdicţia de mişcare a animalelor.
Dumuța a explicat că problema cea mai mare o ridică fermele comerciale, unde trebuie sacrificat tot efectivul de porci, dacă este descoperit virusul.
Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină africană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.
În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.
Exterminarea porcilor din Tulcea continuă. Genocidul animal, demarat de autoritățile competente și la un depozitar tulcean
Într-o declarație publică, acordată recent presei mainstream, Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a menționat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină qfricană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.
În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a peste 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.
„Din nefericire, PPA a mai fost confirmată într-o nouă exploataţie din Tulcea, un depozitar cu 17.000 de capete porcine, la care au început deja procedurile de sacrificare. Sunt șapte judeţe afectate, respectiv Satu Mare, unde a debutat primul focar de pestă porcină africană, în care sunt cinci focare la gospodăriile populaţiei şi opt cazuri la porci mistreţi. 440 de focare sunt la porcul domestic, iar la mistreţ sunt 16 cazuri pe teritoriul României. În Bihor, sunt 17 focare în gospodării şi un caz la porc mistreţ, în Sălaj, un caz la mistreţ, în Tulcea, 397 de focare la populaţie, două în exploataţii comerciale şi șase cazuri la porci mistreţ, în Brăila, șapte focare toate, la gospodăriile populaţiei, în Constanţa - șapte focare şi în Ialomiţa - cinci, tot la gospodării ale populaţiei. Este bine să precizez că prin focar de pestă porcină africană se înţelege evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unu sau mai mulţi porci, la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane”, a explicat preşedintele ANSVSA.
Încă din 2017, focarele de PPA activează în România, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au început eutanasierea a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea.
Potrivit vocilor autorizate ale autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.
PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.
O altă mare fermă de creștere a porcilor din România, suspectată de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană! Șeful APCPR a fost sunat de Petre Daea, pentru lămuriri
Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în direct de postul Antena 3, marți, 24 iulie 2018, un mare complex de creștere a porcilor, altul decât Carniprod, s-ar afla pe lista fermelor suspecte de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană (PPA), informația fiind confirmată indirect inclusiv de Ioan Ladoși, șeful APCPR, ca urmare a unei discuții telefonice pe care reporterul Revista Fermierului a avut-o cu acesta din urmă.
Concret, Ladoși a fost sunat de șeful MADR pentru a discuta în detaliu asupra situației de la ferma de porci, însă Daea nu a vrut să deconspire numele exploatației posibil deținătoare a unor suine purtătoare a temutului virus, atunci când a fost întrebat de președintele APCPR.
„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă că virusul ar fi și în alt complex, care înseamnă undeva la 17.000 – 18.000 de capete. De ce spun 17.000 – 18.000 de capete, pentru că acolo efectivele de animale, în condițiile în care nu cresc, când a ajuns porcul să aibă pe copită 110 kilograme, el trebuie să iasă la abatorizare. În partea cealaltă ai maternitatea. Maternitatea ce înseamnă? Că acolo ai materialul de reproducție care este însămânțat artificial, în pântecele acestor scroafe există purcei, după trei luni, trei săptămâni și trei zile, atunci trebuie să ai spațiu liber că acolo este un flux continuu. Pe fiecare boxă în parte ai o anumită vârstă, ai o anumită tehnologie, ai o anumită conduită tehnologică; nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente care să ușureze boala”, a afirmat Daea la televizor. „Porcii aceștia se incinerează. (...) Este o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz, domnule. (...) Medicii veterinari sunt la limita rezistenței psihice, pentru că să stai cu 2.000 – 3.000 de porci pe zi, să-i omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut. Și astăzi am avut discuții și cu președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), și cu domnul (n.r. - Raed) Arafat, și cu conducerea Jandarmeriei, și cu conducerea Poliției – sunt 11 instituții ale statului în echipaj de lucru. Non-stop, de dimineața până seara, în trei schimburi lucrează săracii cu substanțe, unii omoară etc. M-am dus la orele 1 noaptea în Tulcea. Noaptea i-am chemat pe cei de la Direcțiile Agricole pentru că erau depășiți de situație medicii veterinari, pentru că nu sunt atâtea efective. La orele 8 fix au fost toți la datorie, din Ialomița, din Vrancea, din Buzău ș.a.m.d.”.
Reamintim că aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, ministrul Agriculturii a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE), astfel încât să se poată acoperi pagubele produse fermierilor români de PPA.
Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de pestă porcină africană face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.
„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, preciza Petre Daea.
Ministrul de resort a mai adăugat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA, au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.
MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.
Grâul românesc a fost recoltat în proporție de 91 la sută. Petre Daea confirmă datele. Cum stăm la orz și orzoaica de toamnă?
Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.
El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.
În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.
„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.
Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.
Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.
Ministrul Daea reconfirmă sprijinul solicitat de la Uniunea Europeană în ceea ce privește efectele pestei porcine africane
Aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE) în vederea acoperirii pagubelor produse fermierilor români de pesta porcină africană (PPA).
Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de PPA face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.
„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, a precizat Daea.
Șeful de la Agricultură a precizat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.
MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.
Redăm mai jos intervenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Consiliul UE, cu privire la situația PPA în România:
„Doamnă președinte,
Domnule comisar,
Dragi colegi,
România, de-a lungul istoriei, a dovedit și poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar, din nefericire, a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 km la granița de răsărit a Uniunii Europene.
Nu am fost, nu suntem și nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situația capitulării în fața acestui virus, cum, de altfel, nu am fost în fața altor evenimente, dar principiul solidarității europene trebuie să funcționeze în orice situație.
De aceea, salut gestul elegant și responsabil al președintelui Consiliului, îți mulțumesc Juliane, că ai dat ocazia discutării acestei probleme, punând-o pe ordinea de zi, cum trebuie să vă mulțumesc, dumneavoastră, dragi colegi, că aveți răbdarea de a asculta în câteva cuvinte cu ce se confruntă la această dată Uniunea Europeană, în țara membră România, pe care o reprezint.
Vă rog să îngăduiți să prezint câteva elemente concrete privind evoluția bolii în zonă.
Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1.400 km, din care 274 km frontieră terestră, mai mult de 1.000 km frontieră fluvială și aproximativ 32 km frontieră maritimă, a fost amenințată de pesta porcină africană din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.
După cum bine știți, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina.
De la începutul anului 2017, virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina și Republica Moldova, la distanțe mai mici de 30 km de granița națională.
Știindu-se pericolul iminent prin prezența virusului în apropierea granițelor, instituțiile statului român au luat măsurile de prevenție stabilite și au pus în stare de funcțiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în țară a acestuia.
S-au aprobat acte normative cu putere de lege în Guvern și în Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri în acest sens.
Cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, am avut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.
S-a aplicat cu strictețe planul de contingență privind prevenirea și eradicarea bolii. Deși au mai apărut focare, boala a fost menținută în aceeași zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experții UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulțumesc pentru sprijinul acordat.
Au fost numeroase întâlniri între specialiști, unde România a fost prezentă, participând activ și conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-și resursele interne și făcând față acestei prime încercări în luptă cu boala.
La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeași zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ținut în continuare sub control.
După un an de la confirmarea primului focar, mai precis în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat și în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, și anume în Delta Dunării, zonă aflată sub protecția mediului ca rezervație naturală.
Apariția a fost explozivă și deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare și contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată.
Apariția virusului în această zonă a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.
Practic, zona este sub control strict și se acționează pe baza planului de contingență.
Zilnic, se fac analize, interpretări și acțiuni concrete specifice fiecărei situații. La această dată, în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: județul Satu Mare, în nord-vestul țării, și județul Tulcea, în sud-estul țării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acționăm pentru menținerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia.
În acest context al situației date, în care complexitatea acțiunilor și specificitatea zonei, precum și modul atipic cu care ne confruntăm au putut fi constatate și de experții Comisiei, care au fost prezenți în România.
Iată un film scurt al evoluției pestei porcine africane la frontiera de est a Uniunii Europene, unde România acționează în interes propriu și în interesul Uniunii Europene, pentru izolarea zonei și eradicarea virusului.
Sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar, cât și social, cu efecte imediate pe termen mediu și lung, afectând și încrederea consumatorilor.
Băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă. Vor fi probleme și în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.
România a intrat în această suferință făcând tot ce poate și este în stare să facă.
Am socotit necesar, stimați colegi, să vă informez și să mă folosesc de această întâlnire și să solicit în numele țării mele ajutor.
De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil și lui Vytenis, o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercați de prezența acestui virus și de măsurile radicale de intervenție necesare a fi luate.
România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 și a Regulamentului nr. 1308 din 2013.
În acest context, solicităm sprijinul pentru instituirea de măsuri excepționale care vor include compensații pentru: - animalele ucise sau distruse din focare și din exploatațiile-contact; - pierderile suferite ca urmare a încetării producției de carne de porc pe o perioadă determinată; - produsele de origine animală distruse; - pierderile fermierilor generate de scăderea prețurilor pentru porcii din zonele afectate trimiși la abator.
De asemenea, ajutoarele vor viza costurile operaționale legate de curățire, dezinfecție, transportul și distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.
Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!”.
Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor s-a majorat simțitor în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 de suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au demarat procesul de eutanasiere a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea și care aparține Carniprod.
Conform autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.
PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.
ANSVSA reconfirmă absența bacteriei Listeria monocytogenes în diferite loturi de produse congelate comercializate în România
Investigațiile de laborator au infirmat prezenţa bacteriei Listeria monocytogenes în diferite loturi de produse congelate comercializate pe piaţa din România, a anunțat luni, 23 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
„Pentru o altă serie de probe prelevate din diferite loturi de produse congelate (care au făcut obiectul retragerii preventive în Uniunea Europeană) analizele de laborator au infirmat prezenţa Listeriei monocytogenes în următoarele tipuri de produse congelate: amestec mexican de legume, fasole verde păstăi tăiată, spanac frunze tăiat, amestec mexican Gradena şi căpşuni congelate rapid Felco”, menționează voci autorizate dim cadrul instituţiei.
Notificările actualizate, primite prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, nu includ buletine de analiză care să indice prezenţa Listeria monocytogenes în produsele congelate de pe piaţa românească, iar probele prelevate din alte produse congelate sunt în curs de analizare în laborator.
La jumătatea acestei luni, ANSVSA a fost notificată oficial cu privire la includerea României pe lista de distribuţie a produselor congelate aparţinând companiei „Greenyard” din Ungaria, pentru care s-a iniţiat deja retragerea preventivă în toate statele membre.
Anterior, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat că porumbul congelat şi posibil şi alte legume congelate sunt sursa probabilă a contaminării cu bacteria Listeria Monocytogenes care afectează Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.
Până în data de 8 iunie 2018 au fost raportate 47 de cazuri, inclusiv nouă decese, informează EFSA.
Aceleaşi tulpini de Listeria Monocytogenes au fost detectate în legumele congelate produse de aceeaşi companie din Ungaria în 2016, 2017 şi 2018, ceea ce sugerează că tulpinile au persistat în fabrica de procesare în pofida procedurilor de curăţare şi dezinfecţie efectuate.
Informaţiile disponibile confirmă contaminarea de la fabrica din Ungaria. Cu toate acestea, sunt necesare investigaţii amănunţite pentru a identifica punctele exacte ale contaminării la fabrica din Ungaria, precizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.
La data de 29 iunie 2018, Oficiul pentru Siguranţa Alimentară din Ungaria a interzis comercializarea tuturor legumelor congelate şi a produselor congelate mixte produse de fabrica afectată în perioada august 2016 - iunie 2018, solicitând retragerea lor imediată şi aducerea produselor în fabrică, pentru a se reduce riscul infectării.
Chiar și așa este posibil să apară noi cazuri din cauza perioadei lungi de incubaţie a liseriozei (de până la 70 de zile). În vederea diminuării riscului infecţiei, consumatorii trebuie să gătească complet legumele congelate, chiar dacă acestea sunt consumate în mod obişnuit fără a fi gătite (de exemplu în salate sau smoothies). Aceste sfaturi se aplică în special consumatorilor cu cel mai ridicat risc de a contracta listerioza, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi adulţii care au un sistem imunitar slăbit, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.
„Medicamentele din grădină” ajung în comerțul modern prin proiectul „Cultivat în România, specific românesc”
Lidl, inițiatorul proiectului „Cultivat în România, specific românesc”, singurul de acest gen menit să revitalizeze soiurile românești de legume, „dă roade” și anul acesta, anunță retailerul prin intermediul unui comunicat de presă.
Mai exact, Lidl extinde oferta adăugând ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL, după ce anul trecut pe rafturile magazinelor Lidl s-au aflat roșia Buzău 1600 și ceapa roșie de Buzău. Toate cele patru soiuri sunt revitalizate în cadrul proiectului „Cultivat în România, specific românesc” și sunt disponibile în comerțul modern, doar în magazinele Lidl.
Soiurile revitalizate de Lidl sunt foarte apreciate pentru calitățile lor nutriționale. De exemplu, roșia de Buzău 1600 are un raport echilibrat de glucide și de vitamina C, dar și o cantitate mare de licopen și carotinoizi, substanțe benefice sănătății. De asemenea, ardeiul JOVIAL, un soi de tip iute Cayenne, are o concentrație ridicată de capsaicină și este recunoscut pentru proprietățile sale benefice în reducerea durerii.
Inițiativa de revitalizare a soiurilor românești de legume este unică pe piața locală de retail și face parte din parteneriatul strategic „Cultivat în România, specific românesc”, derulat împreună cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă din Buzău.
„«Cultivat în România, specific românesc» este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. Prin această inițiativă, retailerul dezvoltă constant acțiuni care vin în sprijinul producătorilor: oferă gratuit consultanță de specialitate, sesiuni de audit și sprijin în rezolvarea problemelor tehnice cu care producătorii se confruntă. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile”, se mai menționează în documentul de presă.
Roșia Buzău1600 alături de ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL vor fi disponibile în magazinele Lidl din întreaga țară, de la sfârșitul lunii iulie, iar ceapa roșie de Buzău va intra în ofertă la sfârșitul lunii august. Soiurile de legume au fost dezvoltate la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău.
Atenție, crescători de porci din România – să aveți programele de biosecuritate actualizate și înregistrate la DSVSA!
APCPR (Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România), AMVS (Asociația Medicilor Veterinari din Sectorul Suin), ANFNC (Asociația Națională a Fabricanților de Nutrețuri Combinate) și AFISS (Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin) recomandă tuturor crescătorilor de suine să aibă programele de biosecuritate actualizate și înregistrate la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), astfel încât să demonstreze respectarea prevederilor din program, se precizează într-un comunicat de presă comun remis la redacție nu demult.
În plus, mai spun reprezentanții asociațiilor, până la stabilizarea evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA), se impune aplicarea tuturor soluțiilor care să evite contactul suinelor din ferme cu oameni, animale, insecte sau alte elemente ce ar putea fi purtătoare de virus.
„Este nevoie să existe un dialog continuu cu medicul veterinar teritorial, iar exploatațiile să beneficieze de asistență veterinară, conform prevederilor legale”, se mai menționează în documentul de presă.
Concret, crescătorii de porci au responsabilitatea de a identifica, în cel mai scurt timp, animalele bolnave. Împreună cu medicii veterinari și autoritățile de resort, aceștia vor lua toate măsurile care se impun pentru a preveni răspândirea bolii, conform manualului operațional pentru intervenția în focarele de pestă porcină africană, disponibil pe site-ul ANSVSA.
În cazul fermelor comerciale, principalele măsuri care se impun în vederea prevenției sunt respectarea cu strictețe a programului de biosecuritate propriu, conform legislației specifice, cât și stabilirea măsurilor de biosecuritate, astfel încât să prevină contactul animalelor din fermă cu mediul gospodăresc sau silvatic, direct sau indirect, respectiv efectuarea strictă a acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.
„În gospodăriile populației se vor aplica reguli minime de biosecuritate care nu implică costuri suplimentare”, se precizează totodată în comunicat. Mai exact, porcii domestici se vor ține la îngrășat în adăposturi împrejmuite astfel încât să prevină intrarea păsărilor în contact cu animalele (acoperirea cu plasă împotriva păsărilor este o soluție ieftină și eficientă), iar porcii nu se vor hrăni cu resturi alimentare de origine animală sau cu furaje aduse din zone în care există porci mistreți (iarbă, trifoi, etc.). Mai mult, intrarea în zona de creștere a porcilor se va face în haine și încălțăminte special prevăzute în acest sens, folosite doar în interiorul curții și se va limita accesul altor persoane sau vehicule în zona de creștere a porcilor, mai ales dacă este cunoscut că acestea vin în contact cu porci din alte crescătorii.
Pe de altă parte, principalele măsuri care se impun în vederea limitării răspândirii bolii sunt: examinarea zilnică a efectivelor de animale, informarea imediată a medicul veterinar cu privire la orice suspiciune de boală, respectiv nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt în contact cu acestea.
„În cazul în care nu vor fi luate măsuri imediate pentru a limita răspândirea bolii, efectele economice pot fi semnificative și vor afecta sectorul creșterii porcului din România pe termen lung”, se mai precizează în comunicat. Din acest motiv, mai afirmă reprezentanții asociațiilor de profil, este nevoie de implementare a unor acțiuni comune de prevenire, alături de autoritățile statului.
„Doar printr-o acțiune comună, constantă și o vigilență crescută a crescătorilor de animale, a medicilor veterinari și a autorităților din domeniu, se poate preveni extinderea epidemiei de pestă porcină africană în România”, a declarat Dr. Adrian Balaban, Președintele AMVS.
Pesta porcină africană (PPA) este o boală infecțioasă virală, extrem de contagioasă, care afectează porcul domestic din sectorul gospodăresc sau industrial și porcul mistreț. Deoarece nu există niciun tratament sau vaccin care să prevină apariția, singura metodă eficientă de prevenție este menținerea unui nivel înalt de biosecuritate în fermele comerciale și în gospodăriile populației. Identificarea timpurie, controlul și stingerea posibilelor focare de boală sunt esențiale în limitarea transmiterii virusului.
Pesta porcină africană (PPA) nu poate afecta starea de sănătate a omului, chiar și în cazul contactului direct cu animalele bolnave. În schimb, omul poate fi un important vector pentru răspândirea bolii de la o gospodărie la alta sau chiar în fermele comerciale, dacă nu respectă regulile de biosecuritate.
Modalitatea de răspândire a PPA
Principalele surse de îmbolnăvire a porcilor sunt contactul direct sau indirect (prin intermediul materialelor sau a furajelor contaminate) cu porcii bolnavi (fie că aceștia sunt mistreți sau domestici); hrănirea porcilor cu resturi alimentare ce conțin carne provenită de la porci bolnavi; hainele, materialele, vehiculele, etc. contaminate care vin în contact cu animale sănătoase; păsările și insectele, după ce au fost în contact cu animalele bolnave.
Cum se manifestă PPA?
De regulă, animalele afectate vor prezenta următoarele simptome: piele înroșită (urechi, cap, burtă, picioare), deplasare dificilă, apatie, refuzul mâncării, febră peste 40 grade Celsius, excreții cu sânge și, în final, decesul animalului bolnav. Stabilirea diagnosticului trebuie făcută prin teste de laborator.
Despăgubiri pentru gospodăriile și fermierii afectați de PPA
În cazul în care fermierii vor conlucra cu medicii veterinari și cu autoritățile de resort pentru prevenirea și limitarea focarelor de infecție cu PPA, aceștia pot fi despăgubiți pentru pierderile suferite conform HG 1214/2009, cu modificările ulterioare.
Se acordă despăgubiri și în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile a animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implică eutanasierea acestora. Excepție este în cazul recuperării sumelor prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.
Pesta porcină africană a fost introdusă în Europa în anul 2007 prin deșeurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care ulterior au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici, boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului și în Federația Rusă, iar din 2014 era deja înregistrată în țările baltice, Polonia și Ucraina. În 2017, s-au confirmat primele cazuri ale apariției bolii în Republica Moldova și Cehia, iar din 2018 și în România.
Citeşte mai mult ...
Secretul unei producții de aproape șase tone la hectarul însămânțat cu rapiță
Mulțumită toleranței la scuturare a geneticii DEKALB, ferma Trei Movile, din comuna Șiclău, Arad, a reușit performanța de a obține 5.974 de kilograme de rapiță la hectar, la o umiditate de 6,8%, cu ajutorul hibridului DK Expression, în cadrul concursului DEKALB „Generația 6 tone”, ediția 2018 al Monsanto România.
În concurs au fost înscriși aproape 30 de fermieri, dintre care 21 au rămas în competiție până la momentul recoltării.
„DEKALB a demonstrat și în acest an că are o genetică superioară, motiv pentru care de 11 ani suntem numarul 1 și în topul vânzărilor din România. Chiar dacă acest sezon a fost unul plin de provocări din punct de vedere al precipitațiilor și temperaturilor din primavară, în special în zona de sud, fermierii DEKALB au reușit performanțe notabile. Vârful de producție pe care am reușit să îl înregistrăm în acest an, chiar și video în cadrul unei recoltări publice, s-a obținut în zona de vest în județul Arad cu o producție de 5.974 kg. Ne-am continuat ascensiunea în piața românească prin lansarea în această vară a trei noi produse cu performanțe de producție de 6 tone: DK Expansion, DK Extime și DK Implement. Este de menționat și faptul că toleranța la scuturare a geneticii DEKALB a fost foarte vizibilă în acest sezon și fermierii au reușit să își salveze producția de intemperiile care le-au lovit fermele. Încă o dovadă că genetica DEKALB reprezintă alegerea sigură în orice fermă din România”, a declarat Daniel Stanciu, director de Marketing Monsanto România.
„Fermierii cu cele mai bune producții la rapița DEKALB vor primi din partea Monsanto saci cu hibrizii DK Exception sau DK Expression”, se menționează într-un comunicat de presă.
Câștigătorii premiilor concursului DEKALB „Generația 6t” sunt: Locul 1 - 40 saci cu semințe de rapiță - 5.974 kg/ha, Ferma SA Trei Movile, Arad; Locul 2 - 30 saci cu semințe de rapiță - 5.736 kg/ha, Ferma SC Pietro Prodcom, Bihor, respectiv Locul 3 - 20 saci cu semințe de rapiță – 5.500 kg/ha, Ferma SC BCDE Comimpex, Teleorman.
Pentru a se înscrie în concursul DEKALB „Generația 6 tone”, fermierii au semănat cel puțin 25 de hectare cu hibrizii de rapiță DEKALB, dintr-o varietate de 11 produse pe care Monsanto le comercializează: DK Excellium, DK Exception, DK Exodus, DK Expression, DK Exprit, DK Exstorm, DK Imido CL, DK Imminent CL, DK Impression CL, DK Imaret și DK Expansion.
Anul trecut, premiul concursului „Generația 6t” a mers la SC ALVALEX SRL, jud. Teleorman, care au reușit performața de a depăși șase tone, cu o producție de 6.040 kg realizată din semințele de rapiță DEKALB Exception.
În Caraș-Severin sunt probleme mari la recoltatul grâului
Aproximativ 62 de procente din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu, adică mai bine de 11.000 hectare, încă nu au fost recoltate, iar cu fiecare zi care trece se pierde atât din producţie, cât şi din calitatea materiei prime, mărturisesc voci autorizate ale DAJ Caraș-Severin, citate de presa centrală.
În cazul grâului, până duminică, 15 iulie 2018, au fost recoltate doar 6.600 de hectare, ceea ce reprezintă circa 38% din totalul suprafeţei cultivate, au declarat pentru mass-media reprezentanți din Direcția Agricolă. Potrivit acestora, producţia medie obținută este de aproximativ 4.600 kg la hectar, faţă de 5.000 kg, cât fusese prognozat.
În prezent, suprafețele însămânțate cu grâu se află în faza de răscoacere, fapt care face ca plantele să devină fragile, spicele se înconvoaie, să scadă greutatea hectolitrică a boabelor, ceea ce duce la o pierdere cantitativă de recoltă. În lanurile cu grâu au început să se dezvolte iarbă şi buruieni, acestea urmând să genereze o umiditate de împrumut boabelor, la recoltare. Acest lucru duce la o activitate de recoltare care se va desfăşura tot mai greu, întrucât se va intra tot mai târziu în lan. Lanul răscopt se va închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă tot felul de agenţi patogeni, care strică calitatea recoltei. Mai mult, cea mai mare problemă la cultura grâului este dată de încolţirea în spic, pentru că boabele încolţite îşi pierd calităţile de panificaţie, iar acest lucru face ca preţul grâului să fie foarte mic. Iar acestea sunt doar câteva neajunsuri mari care ar trebui să-i determine pe agricultori să folosească fiecare moment bun de lucru în câmp şi să urgenteze recoltatul.
Tot în Caraș-Severin, treieratul orzului este pe sfârşit, însă mai există circa 80 de hectare de recoltat. Din cauza vremii neprielnice, perioada de recoltare a fost deosebit de lungă, cu repercusiuni şi asupra nivelului de producţie, dar şi asupra calităţii producţiei. Agricultorii merg cu un nivel de recoltă de 4.180 kg la hectar, deşi au prognozat că realizează cel puţin 4.220 kg de orz pe hectar. Rapiţa este recoltată în proporţie de 93%. Mai sunt circa 470 de hectare de recoltat. Nici aici, producţia realizată nu este cea scontată. La ora actuală, agricultorii merg cu 2.400 kg la hectar, faţă de 2.750 kg la hectar, cât era prognozat.
Fermierii olteni aproape au terminat de recoltat grâul
Producătorii agricoli din judeţul Olt au reuşit să recolteze grâul de pe o suprafaţă de 105.200 de hectare (85% din suprafaţă), iar producţia medie la hectar este de 4,9 tone, au anunțat voci autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).
Fermierii din judeţ au obţinut o recoltă bună din punct de vedere calitativ, grâul putând fi valorificat pentru panificaţie, iar cantitativ producţia este uşor mai scăzută faţă de anul trecut.
La finele acestei săptămâni, întreaga suprafață va fi recoltată, potrivit estimărilor șefiei DAJ Olt, pentru că, din suprafaţa totală de aproape 129.000 hectare cu grâu, s-a recoltat deja materia primă de pe 105.200 de hectare.
Fermierii au încheiat deja recoltatul orzului, producţia medie fiind de cinci tone pe hectar, urmând a se finaliza şi recoltarea rapiţei, în câteva zile. La rapiţă producţia medie a fost de 2,38 de tone pe hectar, mai mică faţă de anul precedent, în contextul ploilor abundente din ultimele două luni, care au afectat în special rapiţa şi mazărea.
Deşi au afectat producţia la rapiţă şi mazăre, mai spun cei din DAJ Olt, acestea au fost benefice pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb.
Și gazetarii români „au prins rădăcini” la Congresul Mondial al IFAJ, din Regatul Țărilor de Jos. Am urmat drumul laptelui și am (re)descoperit inovarea
Mulțumită Ambasadei Regatului Țărilor de Jos din România, patru jurnaliști reprezentând Revista Fermierului, TVR și Revista Ferma, precum și un comunicator al TMT PR au avut ocazia să se (re)conecteze cu colegi din tagma gazetarilor agrarieni și a facilitatorilor transferului de informație de pe întreg mapamondul, motiv în plus să-și poată „înrădăcina” și mai mult cunoștințele despre sectorul agrozootehnic cu ajutorul informațiilor dobândite în vizitele efectuate în Olanda în perioada 11-15 iulie 2018.
Printre strângeri de mână și salutări calde cu colegi din toată lumea, delegații români au luat „în piept” încă din prima zi Congresul Mondial al IFAJ, eveniment care a coincis cu sărbătorirea a 100 de ani de existență a Universității din Wageningen.
Evenimentul a fost deschis prin discursul organizatorilor și a fost continuat de cel al reprezentantului Municipalității Ede, consilierul pe probleme alimentare și adjunct al primarului, Leon Meijer, absolvent al Universității din Wageningen.
Abordarea consilierului s-a bucurat de aplauzele auditorului, în condițiile în care acesta a expus problema educației alimentare încă din școli și inovațiile din sector.
Am aflat cu această ocazie că olandezii au o Vale a Alimentelor (chiar dacă nu au munți) și chiar și o Politică Alimentară Integrată, la nivel regional. Toate acestea, în vederea dezvoltării unei populații sănătoase.
„Food Valley este compusă din opt municipalități, sate și orașe care conlucrează atât pentru creșterea economică, dar mai ales pentru dezvoltarea agriculturii și alimentației. Și asta pentru că, în urmă cu ani, am constatat că 82 la sută din cercetarea și dezvoltarea celor două sectoare au loc în regiunea noastră. În orașul nostru, în Ede, în urmă cu 4-5 ani, am pus bazele unei Politici Alimentare Integrate. La acea vreme, eram primul consilier alimentar din Olanda. Am avut alegeri în martie 2018 și avem, iată, alți colegi cu funcții similare. Și alte localități au consilieri alimentari”, a afirmat olandezul. „Am început să ne gândim în municipalitatea noastră că dacă vrem să fim un oraș sănătos și înfloritor, de ce anume avem nevoie? Avem nevoie de oameni sănătoși, ca se simt așa, care se comportă așa și care iau decizii în această manieră. Ca oraș, avem răspunderi în domeniile educație, sport, spații publice, aer. Ce se află sub toate aceste zone de politici publice? Alimentele. Poate știi să calculezi, poate știi gramatică, dar dacă nu știi să alegi ceea ce mănânci, ai o problemă în viață. Dacă ai o viață sportivă, joci fotbal, spre exemplu, dar la final te umfli cu bere și cartofi prăjiți, atunci poate mai bine este să nu mai ajungi la terenul de sport”.
El a mai precizat că în centrul noii abordări stau tinerii, motivați încă de pe băncile școlii și valorizați prin susținerea producției și consumului propriilor legume. Nici cei circa 800 de fermieri nu au fost uitați.
„Dacă îi putem ajuta pe tineri să ia decizii sănătoase în viață, atunci poate îi putem împiedica să cadă în capcanele cotidianului, ale proastelor obiceiuri ale vieții. Dacă dezvoltăm politici alimentare sănătoase, atunci am putea avea un oraș cu cetățeni veseli și sănătoși. Anul trecut, în Olanda, orașul nostru a fost declarat ca fiind cel mai sănătos din țară.
Nu trebuie să vorbim însă de o dietă sustenabilă, ci și de o agricultură sustenabilă. În municipalitatea Ede, încă avem 800 de fermieri activi, cu aproximație. Însă previziunile sunt că, în 10-15 ani, numărul lor se va micșora până la nivelul a 200 de producători agricoli. Mulți fermieri renunță la afaceri, iar alții își consolidează businessul. Cum îi putem ajuta să facă agricultură într-un mod sustenabil? În primul rând, trebuie să ajungem la copiii mici, la școlile primare. Ce am făcut concret în acest sens? Le-am construit grădini în instituțiile de învățământ. I-am ajutat să cultive legume. În martie, plantează răsadurile, iar în iunie, încep să culeagă rodul muncii lor. Vrem să le arătăm valoarea cultivării propriilor legume, dar și efectele risipei alimentare; toate acestea ajută. Uneori, legumele nu cresc, din diferite motive, însă ajungem chiar să le și înlocuim peste noapte cu plante viabile, cu legume crescute. Vrem să le insuflăm ideea de succes: mi-am cultivat propriile căpșune, propriile ridichi și le-am mâncat. Apoi, le oferim și lecții în școală despre alimente, despre gustul acestora, despre proveniență, cât i-a luat laptelui să ajungă de la vacă în frigiderul propriu și ce mănâncă acea vacă. Vrem ca aceștia să valorizeze alimentul. Trebuie să refacem legătura dintre aliment și om”, a conchis Leon Meijer, absolvent al Universității din Wageningen, consilier pentru alimentație (adjunctul primarului), Municipalitatea Ede, Olanda.
Ne-am strâns mâinile cu prieteni mai vechi (salutări calde prietenului nostru din Turcia, Ismail Ugural) și ne-am ales fiecare primele tururi la care aveam să participăm.
Ne-am îmbarcat în autocare și...
Ne-am oprit în vizită în Parcul Gustului (SmaakPark)
Acolo am dat de un tânăr chef Christian Weij de la agenția de design alimentar Puur-e. El și Petra Busser împart aceeași pasiune pentru alimente sănătoase, gustoase și... oneste. Weij este și autorul volumului Verrot Lekker (Putrefacție delicioasă), o carte de bucate bazată pe rețete de alimente fermentate.
Parcul Gustului este localizat lângă o veche sală de sport, pe locul unei foste baze militare din Ede. Parcul tematic se va transforma în perioada următoare în festival alimentar permanent pentru oricine vrea să mănânce o hrană gustoasă, sănătoasă și obținută într-un mod responsabil.
Deocamdată, Parcul Gustului constă dintr-un studio de gătit și dintr-o zonă pentru servit cina.
Imediat ce ne-am așezat la masa din studioul de gătit, Weij ne-a explicat cum designerii alimentari olandezi se orientează mai nou către conceptul 80-20. Mai exact, bucătarii din Municipalitatea Ede, printre care și Christian Weij, chef, specialist în produse fermentate, consideră că trebuie să prepare alimente pe baza proporției 80 la sută legume și 20 la sută carne și pește de calitate, 80% alimente produse local și 20 de procente importuri, respectiv 80 la sută hrană obținută sustenabil și doar 20% cu o amprentă mare de carbon.
"Este plăcut să observi că sunt din ce în ce mai mulți chefi care abordează acest sistem. Avem, mai nou, și un brand - Dutch Cuisine. Uimitor, dar avem și noi bucătăria noastră, însă nu o promovăm atât de agresiv cum o fac alții. Deja, Agenția Națională de Turism, Guvernul și alți chefi susțin acest brand", a afirmat el.
Cheful a adăugat că prin intermediul parcului tematic se dorește instruirea consumatorilor, astfel încât să-și vadă cu alți ochi alimentele pe care le consumă.
„Ne unim forțele cu producătorii locali, centrele de resurse, autoritățile locale, școlile și micii antreprenori din sectorul alimentar al FoodValley, o inițiativă regională formată din opt orașe. Este loc pentru oricine lucrează cu alimente sănătoase și sustenabile: să gândești un nou produs, să-l obții, să-l porționezi și să-l vinzi”, a mai precizat Weij.
Am gustat câteva din ideile sale inovatoare și ne-am îndreptat către alte două conferințe, una privitoare la proiectul grandios World Food Center (aflat, deocamdată, la stadiul de proiect), la Bionext și sectorul produselor bio, dar și la Food Inspiration, un proiect media strâns legat de proiectul World Food Center.
Și prima zi de congres avea să se încheie cu o cină festivă și cu o festivitate de premiere a celor mai bune materiale de presă la nivel mondial. M-a încercat, sincer, tristețea, în condițiile în care nu am avut nicio nominalizare la premii, în condițiile în care APAR, ghilda jurnaliștilor specializați din România, este doar parte din ENAJ, nu și din IFAJ.
LA DRUM PRIN ȚARA LACTATELOR
300.000 de euro, cotă de fosfați plătită de un fermier olandez
Prima oprire a zilei de 13 iulie 2014 a fost la ferma Stokman. Acolo am aflat un detaliu important, și anume că fermierii olandezi au o „cotă de lapte ascunsă” de respectat.
Mai în detaliu spus, mulți producători din sectorul laptelui și al lactatelor din Olanda văd actuala perioadă ca una deosebit de dificilă, turbulentă. Poate cel mai important lucru de înțeles este cota de referință privind fosfații. Atunci când UE a abolit cota de lapte la 1 aprilie 2015, fermierii au produs imediat mai mult lapte. Ei au mărit șeptelul, fapt care a generat o și mai mare cantitate de fosfați. Există o lipsă de fosfat la nivel global, însă în Olanda este prea mult. De aceea, guvernul federal laolaltă cu organizațiile de fermieri au încheiat un acord de plafonare a fosfaților. În 2015, executivul olandez a luat decizia de a stopa supraproducția de lapte. Fiecărei ferme i s-au alocat drepturi de fosfați, iar acele drepturi au fost acordate în funcție de numărul vacilor cu lapte și al tineretul bovin aflat în ferme la data de referință 2 iulie 2015. Oficial, sistemul a debutat la 1 ianuarie 2018, la un an mai târziu decât se stabilise inițial.
Dacă Guvernul federal al Regatului Țărilor de Jos nu ar fi stopat creșterea șeptelului și, implicit, a producției de lapte, Olanda ar fi pierdut dreptul la derogare din partea UE. Vorbim de o derogare care reglementează păstrarea unui nivel de UVM (unitate vită mare pe hectar) generatoare a 250 kilograme de fosfați, față de limita europeană de 170 kg N.
„Avem această derogare deoarece solul este mult mai fertil aici față de alte regiuni ale Uniunii Europene. Astfel, menținem un număr mai mare de vaci la hectar, dar recoltăm și mai mult în raport cu aceeași unitate de măsură. Iată cum și-a făcut apariția sistemul de cote de fosfați. Drepturile pot fi cumpărate cu sume care depășesc 9.000 de euro pe cap de vacă!”, afirmă specialiștii danezi într-o luare de poziție scrisă și transmisă jurnaliștilor prezenți la congres.
Mai pe scurt, dacă la data de referință dețineau 300 de capete bovine și ai vrut să-ți majorezi efectivul, pe fiecare cap de vacă trebuia să plătești această sumă enormă.
Este și cazul fermei Stokman, unul dintre producătorii de lapte, membri ai FrieslandCampina din Workum, Olanda.
Cu o țintă de reformă de circa 25 la sută anual, marjă care variază însă mult, la un moment dat, pentru 30 de capete, Anton Stokman a trebuit să plătească... 300.000 euro cotă de fosfați. Din cauza acestor sume, tineretul părăsește ferma la vârsta de două săptămâni și se întorc la vârsta de două luni, fiind astfel integrat la o vârstă optimă.
Anton (62), Tiny (59) and Arjan (24) conduc o fermă în sistem free-choice. Acolo, bovinele aleg singure dacă să iasă sau nu la păscut, dacă să utilizeze sau nu „jacuzzi-ul” bovin de afară sau să stea în grajd, astfel încât să ofere un „lapte fericit”.
De menționat este că Arjan este absolvent de studii superioare de specialitate la Universitatea din Wageningen, iar tatăl spune că succesul unei ferme se cântărește în educație.
Familia Stockman primește 1,5 eurocenți la kilogramul de lapte pentru sistemul free grazing, precum și alți 1,5 eurocenți pentru lapte fără urme de organisme modificate genetic.
Deținătorii exploatației sunt preocupați în mod deosebit de reducerea emisiilor de amoniac și de producția de energie, drept pentru care vor investi în producția de biogaz.
Bovinele pasc pe 40 ha de pășune, iar laptele produs în fermă ajunge inclusiv la Mc. Donald's.
Din suprafața totală de 155 de hectare pe care familia Stokman o lucrează, 110 hectare se află în proprietate, 20 ha sunt arendate în altă provincie, iar 25 de hectare sunt suprafețe cu productivitate mică.
Cei din ferma Stokman și-au propus să abordeze sustenabil producția de lapte, acolo unde mediul, bunăstarea animală, productivitatea și energia conlucrează.
„Fermierii care își depășesc limitele pentru a contribui la o nevoie socială ar trebui să primească o recunoaștere și mai mare și o mai mare susținere financiară”, spun deținătorii fermei Stokman.
Industria de brânză și unt FrieslandCampina. Fabrica de gust din Workum
Următoarea vizită a zilei de 13 iulie 2018 a fost chiar la o fabrică de brânză a FrieslandCampina. Despre cooperativa care deține Royal FrieslandCampina NV s-a scris mult. Vorbim de una dintre cele mai mari cooperative europene din sectorul lactatelor. Vizita la una dintre fabricile lor de brânză care produce anual aproximativ 120 de milioane de kilograme de produs va fi subiectul unui material viitor, unul în care președintele cooperativei, Frans Keurentjes, fermier și el, va vorbi în primul rând despre plecările unui număr relativ mic de fermieri din forma asociativă (47 la număr și care au primit chiar și cinci eurocenți pe litrul de lapte pentru acest lucru), dar și mesajul pe care acesta l-a transmis producătorilor de lapte români în ceea ce privește asocierea.
Plecarea fermierilor olandezi din FrieslandCampina s-a petrecut ca urmare a planului cooperativei de a scădea nivelul cantității de lapte vândut în plus de membrii săi, începând cu anul 2019. Pe scurt, în concordanță cu perioada de referință stabilită cu producătorul, cantitatea de lapte livrată în plus ar urma să fie penalizată pe litru cu 10 eurocenți. Planurile au generat discuții enorme între producătorii de lapte și boardul FrieslandCampina, motiv pentru care vom aborda acest subiect, separat.
Boer Bart, ferma care vinde lapte organic și oferă șanse imigranților sirieni
Tot în aceeași zi, în periplul nostru prin Regatul Țărilor de Jos, după vizita de la fabrica de brânză, am ajuns în ferma de vaci a tânărului Bartele Holtrop de 31 de ani și a soției sale Rianne de 31 de ani.
Și Bartele a afirmat unele lucruri care vor face subiectul unui articol separat, în special cele care privesc viziunea sa asupra subvențiilor, una potrivit căreia plățile pe suprafață nu ar mai trebui să existe. Asta în condițiile în care el primește 380 euro pe hectar.
Revenind, vacile sale Jersey, 93 la număr, produc 4.200 de litri de lapte pe lactație, cu un nivel al proteinei de 4,1 și unul de grăsime de 5,68. Laptele său este vândut către un procesator care îi oferă 0,63 eurocenți pe litru. CZ Rouveen procesează laptele sub brandul De Tjonger, brânză comercializată apoi tot de procesator.
În cazul fermei Boer Bart nu este vorba însă numai de carne de vită (taurii care nu corespund viziunii tânărului fermer sunt date la un abator turcesc), iaurt, brânză și lapte organic (pe viitor bio-dinamic, provenit de la vaci care nu au fost ecornate și care pasc liber mult mai mult). Bartele, soția sa Rianne, socrii tânărului, dar și un imigrant sirian pun umărul la creșterea în sistem free-grazing a 500 de păsări pe ciclu care produc 400 de ouă zilnic, ouă contractate deja de diverși comercianți. Tânărul sirian are și el propriile păsări pe care le vinde pe bază de voucher, iar alte femei tot din Siria au primit o bucată de teren pentru a-și crea propria grădină de legume.
„Viziunea noastră este de a dezvolta un sistem agricol care cooperează în integralitatea sa cu natura. O fermă care produce alimente de calitate înaltă, are o perspectivă economică și lucrează într-un mod sustenabil în ceea ce privește mediul înconjurător. Totul trebuie să fie prietenos cu animalele, iar noi nu ne dorim să utilizăm chimicale în majorarea producției. Acest sistem agricol trebuie să fie capabil să reziste pentru o mie de ani”, a conchis Holtrop.
Prima zi de turneu prin Olanda avea să se sfârșească undeva seara, târziu.
Un tânăr fermier investește în inovație - mai puțină muncă, mai mult profit
Ultima zi de turneu prin lumea olandeză a lactatelor avea să ofere și mai multe surprize. Prima oprire a fost în ferma lui Piet De Jong din localitatea Scharnegoutum. Potrivit spuselor sale, acesta nu a stat prea mult pe gânduri atunci când compania Easy Silage l-a ofertat și i-a propus construcția unui siloz pentru furaje. Și nu unul ieftin. Doar elementele de plastic cu inserții tubulare pentru circulația apei cu o concentrație de sare de 22 la sută a costat 25.000 euro, iar instalația în sine (părțile în mișcare, metalice, electrice etc.) alte 45.000 euro. Apa din tuburi formează un sistem de contragreutăți care permite uniformizarea silozului de dedesubt. De ce 22 la sută sare? Simplu - lichidul din tuburi nu îngheață iarna, la minus 22 de grade Celsius.
Apoi, construcția din beton Bosch și paviment asfaltic au costat împreună 130.000 de euro. Una peste alta, toată această instalație inovatoare de însilozat, inclusiv pompa de apă, l-au costat pe tânărul De Jong circa 215.000 euro. Și urmează să mai cumpere una.
Fermierul olandez a mai investit într-un uscător de bălegar alte 30.000 de euro, aparat care formează prin uscare/presare un pat pentru animale, în timp ce lichidul rezultat este transformat în fertilizant și aruncat pe pășune. Și această investiție urmează să se amortizeze în 5-6 ani.
Dar treaba sa nu se oprește aici. Piet și familia sa, alături de un mulgător angajat, obțin de la văcuțe 3,2 milioane de litri de lapte pe an, la o medie de proteină de 3,6 și 4,35 la sută grăsime. El comercializează materia primă către cooperativa FrieslandCampina cu 0,34 eurocenți litrul în medie, în timp ce costul de producție este de 0,25-0,30 eurocenți.
Cele 430 de văcuțe sunt mulse de un localnic pe 15 euro/oră, 30 de ore pe săptămână, și sunt crescute în sistem închis. Tineretul bovin din ferma sa numără 100 de capete, iar fermierul și familia sa lucrează 135 ha în total, 70 aflate în proprietate și 65 în arendă.
Crescătorul ale cărui vaci au fost învățate de bovinele vecinului să pască liber în mai 2018, "citește" pășunea cu senzori australieni
Un alt tânăr cu viziune aveam să întâlnim cu ocazia celei de-a doua vizite din ziua II. Este vorba de Piet Jan Thibaudier, de 31 de ani. Pentru prima dată în ultimii 10 ani, vacile familiei sale ies la păscut, bineînțeles pentru bonusul de 1,5 eurocenți pe litru, adăugați la cei 0,34 oferiți de cooperativa FrieslandCampina. Tatăl lui Piet obișnuia să scoată vacile la păscut, însă dorința de obținere rapidă a profitului a făcut ca, până în mai 2018, animalele să fie hrănite în grajduri. Și să nu ne închipuim că free-grazing a fost ușor pentru văcuțele crescute în grajduri cu acoperișuri din plăci ondulate de azbest (da, azbest). A fost nevoie, spune fermierul nostru, ca vacile vecinului tânărului olandez să le "învețe" pe suratele aparținând lui Piet să pască iarba din pășune, 150 de zile pe an. Astfel, costurile cu furajarea au scăzut cu doi eurocenți.
Și pentru că și el este pasionat de inovație, iar văcuțele au început să pască liber, Piet avea nevoie de informații detaliate despre pășunile sale (calitatea ierbii, înălțime etc.).
„Am căutat informații pe Google și am găsit o soluție în Australia - cititorul de iarbă”, a mărturisit tânărul fermier.
Cu doar 5.000 de euro, Piet a dezvoltat un sistem de senzori pe cositoarea tractată (când nu sunt vacile la păscut) pentru a citi câtă iarba este pe cele 30 ha de pășune, care sunt cele mai bune padocuri cu iarbă, care sunt cele mai slabe locuri și unde trebuie fertilizat.
„Avem inclusiv informații despre PH și umiditate”, a adăugat el.
Sistemul de „citire” este unul ultrasonic, montat pe carcasa cositorii din fața tractorului. Pentru că i-a plăcut atât de mult sistemul, Piet a devenit distribuitor de astfel de aparatură care costă circa 5.000 de euro.
„Am deja cinci clienți”, se laudă crescătorul de vaci cu lapte.
Cât ține de grajd, acesta este acoperit cu placi din azbest, însă are la dispoziție până în anul 2024 să înlocuiască acoperișul. Nu o va face de unul singur pentru că va fi amendat de autorități. El va primi însă o subvenție de 8 euro pe metrul pătrat de azbest dat jos.
Și pentru că este și amator de chilipiruri, Piet și-a cumpărat din Danemarca o stație de muls cu 26 de posturi, la mâna a II-a, veche de doar doi ani, la preț de "fier vechi".
„A trebuit să înlocuiesc doar elementele de cauciuc. Totul era aproape nou. Fermierul danez optase deja pentru roboți de muls”, a mai afirmat Piet.
Este de menționat că are un efectiv de rasă pură și hibrizi de bovine, amintind aici Roșia Daneză, Holstein, Bruna Elvețiană, Momeliard etc.
Nu în ultimul rând, el recunoaște că nu are nevoie decât de un angajat zilier pe care îl plătește cu 27,5 euro pe oră, 20 de ore pe săptămână.
Am plecat de la ferma lui Piet către ultimul obiectiv din lista vizitelor, și anume către Portul din Rotterdam.
Cei din Rotterdam ar putea consuma lactate produse de la vacile care trăiesc... în port. Ferma Plutitoare, un proiect îndrăzneț din ce în ce mai aproape de realitate
Nici cu privire la acest proiect... cel puțin îndrăzneț nu vom insista prea mult. La nivel mondial, presa a vuit cu privire la ferma plutitoare din portul Rotterdam, o soluție la dispariția solurilor fertile la nivel global. Da, într-a din danele îndepărtate ale portului Rotterdam, pe o platformă plutitoare, vor paște vacile. Bovinele aparținând proiectului vizionarilor Albert Boersen (fermier), Carel de Vries (specialist agricultură și zootehnie), Johan Bosman (specialist în agricultură urbană și zootehnie) și Peter van Wingerden (de la compania Beladon) vor mânca lintiță produsă la nivelul inferior al fermei plutitoare, vor da lapte pentru iaurtul cu legume vândut locuitorilor orașului, iar bălegarul va fi colectat rapid și transformat în îngrășământ pentru parcurile din Rotterdam în vederea diminuării masive a emisiilor de amoniac. Grajdurile vor avea dușumele din cauciuc care permit o colectare rapidă a bălegarului, acestea fiind într-un proces continuu de autocurățare. De asemenea, cele 40 de vaci vor putea consuma resturile din producția de bere a orașului, cât și alt tip de biomasă.
„Vorbim de un sistem de agricultură circulară. Resturile de la fabricile de bere, de la morile de cereale etc. vor deveni biomasă oferită drept hrană vacilor din ferma plutitoare”, a declarat Peter van Wingerden.
El a precizat că în proiectul cu biomasa a fost cooptat gigantul Cargill, iar cu ajutorul Microsoft se vor procesa datele rezultate de activitatea din ferma plutitoare.
Ideea Fermei Plutitoare a apărut din nevoia de a avea noi modalități de a obține hrană în oraș. Hrana produsă în oraș apropie și mai mult consumatorul de producător. Fondatorii denumesc această abordare TransFarmation.
Investiția a costat 2,5 milioane euro, suprafața pe care vor paște animalele va avea o suprafață utilă de 24 pe 24 de metri, la nivelul apei vor fi grajdurile, iar sub apă (la circa un metru) va fi zona de producție a lintiței, o zonă de cercetare, după cum au afirmat managerii proiectului.
Felicitări organizatorilor ediției de anul acesta a Congresului IFAJ, succes nord-americanilor pentru ediția din 2019 (steagul a fost predat către ghilda jurnaliștilor agrarieni din SUA)
Fundația Dutch Roots, organizatoarea Congresului Mondial IFAJ 2018 și compusă din voluntari ai, The Nederlandse Vereniging voor Land – en tuinbouwjournalistiek (NVLJ) - ghilda olandeză a jurnaliștilor agrarieni și horticoli, a ales drept motto și temă a evenimentului din acest an conceptul „Dutch Roots: Small country big ideas” - Rădăcini olandeze – o țară mică, idei mari.
De-a lungul celor două zile de vizite, la care majoritatea jurnaliștilor și comunicatorilor au fost invitați, olandezii s-au chinuit să acopere toate zonele de interes din sectoarele agrozootehnic și horticol, dar și cele geografice.
În data de 13 iulie 2018, în nordul țării au fost organizate trei tipuri de tururi: „Dutch Dairy Diversity” sau diversitatea sectorului lactatelor din Olanda, „Sustainable Cropping Systems” sau sustenabilitatea sectorului culturilor agricole, respectiv „Veal Calves, Beef Cattle and Sheep” - Viței, bovine și ovine pentru carne”, iar în sudul țării „Sustainable Urban Dairy” - un sector urban sustenabil al lactatelor, „Flowering the World” - înflorind lumea, „From Candy to Eggs” - de la dulciuri, la ouă, respectiv „Smart and Silt” - inovare în managementului solului aluvionar.
În ziua de 14 iulie 2018, vizitatorii din nordul țării au participat la tururile „Dutch Dairy Diversity” sau diversitatea sectorului lactatelor din Olanda, „Seeds of Success” - semințele succesului, respectiv „Much more than Agriculture” - mai mult decât agricultura. În schimb, în sud, organizatorii au pregătit tururile „Produce from Field to Fork” - producând de la fermă la furculiță, „Circular Way of Farming” - modalitatea de a face agricultură circulară, precum și „Feeding the City” - hrănind orașul.
Cei patru jurnaliști și un comunicator din România au vizitat, în mare parte, fermele din sectorul lactatelor.
Motto-ul congresului se referă la multitudinea de modalități în care expertiza olandeză în agricultură și horticultură sunt răspândite pe întreg mapamondul. Cum Regatul Țărilor de Jos a fost pentru mult timp o nație de comercianți, trimișii săi au colindat de-a lungul și de-a latul lumii. Olandezii – printre care și mulți fermieri – și-au întins aripile și s-au stabilit în cele mai îndepărtate locuri. În ultimii 100 de ani, produsele olandeze, cunoștințele, tehnicile și materialul genetic și-au găsit drumul către multiple destinații din cele mai diverse țări de pe glob.
Olanda este o țară mică, cu aproape 18 milioane de locuitori, cu un șeptel de 150 de milioane de animale, două miliarde de lalele și opt miliarde de kilograme de cartofi. Regatul Țărilor de Jos este cel de-al doilea cel mai mare de produse agroalimentare din lume, după SUA, care sunt de 237 de ori mai mare decât Olanda. Regatul are aproape aceeași suprafață ca orașul New York, însă cu 16 la sută acoperit de ape.
The Nederlandse Vereniging voor Land – en tuinbouwjournalistiek (NVLJ) reprezintă ghilda olandeză a jurnaliștilor agrarieni și horticoli, precum și comunicatori. Asociația de presă specializată are 180 de membri. NVLJ este membră a Federației Internaționale a Jurnaliștilor Agrarieni (IFAJ). Membrii IFAJ se adună anual la congres, eveniment organizat de diferitele țări membre. După edițiile precedente organizate în Germania (2016) și Africa de Sud (2017), conferința de anul acesta a avut loc în Olanda, în perioada 11-14 iulie 2018.
Universitatea din Wageningen este o instituție de învățământ superior, respectiv cercetare și inovare, de renume mondial care se concentrează pe sectorul „sănătății alimentare și mediului de trai”. Anul acesta WUR celebrează 100 de ani de existență.
„Educăm studenții astfel încât să devină profesioniști academici care pot contribui la dezvoltarea unor soluții sustenabile care să adreseze probleme complexe ale prezentului și viitorului în domeniile sănătății alimentare și mediului de trai de pe întreg mapamondul și care își iau în serios responsabilitățile sociale, personale și etice”, spune conducerea WUR.
În 2017, numărul de ferme din Olanda era de 54.840, iar suprafața agricolă de 1.789.990 hectare. Din acest total, terenul arabil reprezintă 509.150 ha. De asemenea, Regatul Țărilor de Jos are 1.178.240 hectare cu pășuni și fânețe, 93520 ha dedicate horticulturii în câmp și 9.080 ha cu sere. Persoanele olandeze ocupate cu agricultura numără 170.413.
Olandezii au un șeptel de 4.096.110 de capete bovine, 1.693.800 de vaci cu lapte, 12.400.700 de porci, 105.184.400 de păsări, 798.800 de capete ovine și 376.420 de capre. Impactul agriculturii asupra PIB-ului a fost de 1,8 la sută în 2017.
Publicitate
Revista
