Viziunea unui erudit asupra educației la sate: „Îl țin la școală pe ȚĂRĂNUȘ, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin”
Vestitul matematician și scriitor de science-fiction, Alexandru Mironov, a declarat marți, 19 iunie 2018, în cadrul FoodIntelForum, că în liceele cu profil agricol din România, pe lângă reintroducerea serelor, a grădinilor de legume și a fermelor experimentale de creștere a animalelor, ar trebui oferită masa de prânz, iar copiii de la sate – „țărănușii”, cum i-a plăcut acestuia să-i alinte – care urmează cursurile acestor forme de învățământ să aibă activitate extracurriculară sub forma rezolvării temelor, vizionării de filme documentare și chiar și de cercetare.
„Hai să introducem masa de prânz a elevului român, măcar în aceste licee agricole (...). Dintr-odată, devenim importanți pentru familia țărănească; îmi trimit copilul unde sunt sigur de ceea ce se întâmplă. Va fi și o tehnologie educațională bună, pentru că după masa de prânz pe care i-o ofer de la cantina școlii (o reînființez cu vreo 30.000 de locuri de muncă, am făcut eu socoteala, dacă se dezvoltă mai departe), cu ferma de animale (...), îl țin la școală pe țărănuș, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin. A face mica experiență în lotul școlii este deja o chestie pe care se poate intra”, a afirmat cunoscutul om de televiziune.
El a făcut și o previziune cu această ocazie, și anume aceea potrivit căreia mediul rural românesc va fi „high tech” abia în 2050, în condițiile în care, în prezent, în Vaslui, încă se lucrează terenul în sistem sclavagist.
„Eu fac o prognoză – «România Rurală High Tech 2050». Atunci voi vinde cireșele cu de 30 de ori prețul, nu de pe suprafețe gigantice, în care trimit roboții. Experiența din Vaslui ne arată că suprafețele mari aduc bani mulți, dar lucrătorii pe ele devin sclavi. Se lucrează în sclavagism pe unele suprafețe de acolo”, a adăugat Mironov.
Tot el și-a imaginat o fabrică de procesare a producției agricole excedentare pe roți, capabilă să se deplaseze din județ în județ.
Nu în ultimul rând, el i-a atacat direct pe importatorii români de alimente, catalogându-i drept fanarioți în fața cărora trebuie să se stea cu mitraliera în mână.
„Imaginați-vă, apropo de programul Tomata, un fel de fabrică pe roți, care nu trebuie să fie foarte mare, dar care trece prin județul Argeș și culege merele, spre exemplu. Am văzut cu ochii mei grămezi de mere lăsate în putrefacție în livezi”, a afirmat Alexandru Mironov. „Dacă ne ocupăm și de fanarioții ăștia care importă alimente... Aici trebuie să stăm cu mitraliera în mână, să vedem cum, să găsim mijloacele și, atunci, putem dezvolta agricultura”.
În 1997, la noi în țară existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, însă nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice. În fine, în 2015 numărul lor scăzuse la circa 30.
În urmă cu șase ani, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.
Am ajuns și în 2018 și parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea Educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar. Practic, începând cu 1 ianuarie anul acesta, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.
De neînțeles încă, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate de cele două instituții.
În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.
În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.
Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.
Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii.
Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton.
În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conforme, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.
Eurodeputata care a pus pe masa lui Juncker contradicția dintre propunerea privind digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare, respectiv plafonare
Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a avut săptămâna trecută o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI), eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care au fost abordate și problematica Politicii Agricole Comune (PAC), și noile propuneri pentru modernizarea acesteia din urmă, gândite în sprijinul fermerilor.
Potrivit informării sosite din partea vicepreședintei COMAGRI, aceasta a discutat cu președintele Juncker despre ultima propunere a Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.
În acest context, Zoană i-a prezentat lui Juncker o contradicție, și anume aceea că pe de o parte se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum a comunicat, de altfel, și Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură, iar pe de altă parte CE insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri
„În primul rând, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, dar și în calitate de europarlamentar român, am apreciat intenția Comisiei de a acorda fonduri și oportunități de finanțare suplimentare fermelor mici și mijlocii, mai ales pentru că în România cei mai mulți fermieri fac parte din această categorie, iar fondurile europene îi ajută să se mențină la un anumit nivel de dezvoltare sau chiar să progreseze din punct de vedere economic.
În al doilea rând, am sesizat o contradicție - pe de o parte, se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum ne comunică Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură, pe de altă parte Comisia insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri între 60.000 de euro la 100.000 de euro sau 120.000 de euro, așa cum a declarat la ultima întâlnire a Comisiei AGRI. Această situație va afecta marii fermieri, dar și pe cei mijlocii. Este o situație care aduce nemulțumiri mai multor state membre și i-am cerut președintelui Juncker, în cazul în care votul majoritar va decide plafonarea, să ia în considerare plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocarea acestor plăți directe. Un alt subiect important referitor la agricultură a fost acela al egalizării cuantumului subvenției primite de fermierul român cu subvenția primită de orice alt fermier dintr-un alt stat membru. I-am explicat președintelui Juncker că rațiunea care a stat la baza acordării subvenției în cuantum diferit între fermierii din statele membre și anume costul de producție mai mic în est decât în vest, nu mai există. Acum plătim în toată Europa același preț pentru petrol, pesticide și celelalte cheltuieli aferente”, a declarat Gabriela Zoană.
În 2018, țara noastră a primit rambursări de la Uniunea Europeană de 1,847 de miliarde de euro, iar alte 400 de milioane de euro urmează să vină în urma solicitărilor depuse, anunța miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.
Acesta a mai precizat că, la aceeași dată din 2017, România plătise 1,950 miliarde de euro, iar anul acesta 2,667 miliarde euro.
Potrivit datelor MADR, anul acesta, APIA a autorizat la plată o sumă mai mare decât în aceeaşi perioadă din campania trecută, astfel că în perioada 16 octombie 2016 - 15 mai 2017 a plătit 1.950 milioane de euro, iar în perioada similară din aceste an 2.667 milioane de euro.
Europarlamentarul Gabriela Zoană a avut, săptămâna trecută, la Strasbourg, o întrevedere oficială cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme care țin de cooperarea dintre Comisia Europeană și România.
Tulcea, suine în pericol. Boală depistată și în căpușe!
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea urmărește cu atenție situaţia din cinci localităţi şi dintr-o gospodărie situată la patru kilometri distanţă de municipiul reşedinţă unde evoluează focare de pestă porcină africană (PPA).
În acest demers, începând de luni, 18 iunie 2016, specialiştilor din judeţ li s-au alăturat colegi din Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Vrancea, toate suspiciunile de focare de PPA apărute în Ceatalchioi, Sălceni, Partizani, Parcheş, Somova şi la patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea fiind confirmate de analizele de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA).
Potrivit spuselor șefului DSVSA, în Tulcea a fost identificat virusul PPA inclusiv într-o căpuşă, iar insecta a fost trimisă pentru noi analize la IDSA. Aceasta este o insectă hematofagă care trebuie evitată atât în preajma animalelor, cât şi a omului, fapt pentru care se impune efectuarea dezinsecţiilor riguroase, cu substanţe adecvate.
Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea în urmă cu circa două săptămâni, după ce, în ultimii doi ani, zeci de asemenea focare au fost confirmate în Ucraina şi în Republica Moldova, în apropierea graniţei cu România.
Încă de la acel moment, specialiştii DSVSA au derulat campanii de informare a populaţiei cu privire la modul de prevenire a difuzării virusului şi au început recoltarea de extracţie a mistreţilor din mediul sălbatic pentru identificarea PPA.
Pentru prevenirea răspândirii virusului, DSVSA a decis instalarea unor covoare dezinfectante în apropierea localităţilor în care au apărut suspiciunile de PPA, precum şi la pasagerele care transportă călători în Delta Dunării. De asemenea, au fost instituite filtre, astfel încât niciun porc viu sau produs din carne de porc să nu mai poată fi transportat dintr-o zonă afectată.
Fermierii din Transilvania vor fi premiaţi la Cluj-Napoca, la conferinţa PRIA Agriculture
Fermierii români din Transilvania vor fi premiaţi în cadrul conferinţei PRIA Agriculture, care va avea loc la Cluj-Napoca în data de 14 iunie 2018.
Conferinţa PRIA Agriculture şi PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania sunt evenimente importante pentru agricultură şi reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorităţi şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în acest sector.
În cadrul acestei conferinţe, organizată de PRIAevents, vor fi recunoscute eforturile şi contribuţia fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse şi experienţa lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menţinerea agriculturii României pe un loc bun în UE.
„Au investit cunoştinţe şi energie pentru agricultura românească - motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaşte meritele cercetătorilor şi al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră. Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare şi o atenţie deosebită acestui sector. De aceea, Politica Agricolă Comună (PAC) consolidează competitivitatea şi sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăţi directe fermierilor, prin măsuri de piaţă şi finanţează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 şi despre cum ne poziţionăm noi în noua PAC”, spun cei de la PRIAevents.
Potrivit organizatorilor, în conferinţă vor fi discutate subiecte de o deosebită importanţă pentru fermieri şi pentru agricultura României.
„Fermierii acordă importanţă maximă acestei teme pentru că este important să contribuim şi noi la viitoarele prevederi, deoarece agricultura are un rol important în România. Astfel, Ministerul Agriculturii, împreună cu fermierii, ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România şi să obţinem astfel rezultate mai bune şi simplificarea aplicării PAC, poate creşterea subvenţiilor pentru fermierii români şi mai multe fonduri europene”, apreciază aceştia.
Mega Image va fi prezentă la eveniment
În cadrul evenimentului, va fi prezent lanțul Mega Image cu proiectul Gusturi Românești, care continuă, pentru al șaselea an consecutiv, programul „Gusturi Românești de la gospodari”, prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.
Programul „Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenți, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 100 de fermieri. Cei 100 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image șase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveți cornișon, ardei kapia și vinete.
„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu în ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultura, până la livrare. (...)
Ne bucurăm că de la un an la altul strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, declara Diana Dobre, Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor în Agricultură care a avut loc la București în 22 martie 2018.
Aproape 20 de miliarde de euro urmează să fie investite în agricultura românească, precum şi în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum şi absorbţia fondurilor europene.
La eveniment au fost invitaţi Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Istvan Valentin Vakar, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Valeriu Tabără, preşedinte ASAS şi fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Floricel Dima, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Felix Arion, director general Agro Transilvania Cluster, Sorin Ciplea, vicepreşedinte Cooperativa Agricolă Lunca Someşului Mic, Nicolae Tritean, director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Turda, Adrian Zaharia, director executiv la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj şi Ştefan Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.
Conferinţele PRIA aduc în atenţie cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu şi reunesc un număr mare de participanţi.
PRIA Agriculture va reuni 200 participanţi - fermieri, asociaţii, clustere, cooperative şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, companii care activează in agricultură şi în domenii conexe.
Embargoul rusesc impus fructelor europene ne bagă bani în buzunar
Un sprijin financiar european pentru retragerea de pe piaţă a 2.000 de tone de fructe ar urma să fie încasat de organizaţiile şi de producătorii individuali din sectorul de profil din România, în urma interdicţiei impuse de Rusia la importul de fructe din statele Uniunii Europene (UE), a transmis, miercuri, 13 iunie 2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„În Şedinţa Guvernului din 13 iunie 2018, a fost aprobată o hotărâre prin care se stabileşte valoarea maximă a sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizaţiile de producători recunoscute din sectorul legume-fructe şi producătorii individuali din sectorul fructe”, precizează instituția guvernamentală printr-un comunicat de presă.
Instituţia a explicat faptul că interdicţia Rusiei privind importul de fructe din România şi din celelalte state membre ale UE a dus la perturbarea pieţei prin scăderea semnificativă a preţurilor la aceste produse, ca urmare a faptului că o importantă piaţă de export a devenit indisponibilă.
În acest sens, Comisia Europeană (CE) a adoptat Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al CE de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii de anumite fructe. Conform art. 2 alin. (1) din acest Regulament, României i s-a alocat o cantitate de 2.000 tone.
„Situaţia creată a avut implicaţii majore şi asupra producătorilor de fructe din România, din cauza faptului că pentru cantităţi însemnate de fructe nu a existat posibilitatea valorificării imediate şi nici de depozitare corespunzătoare, România dispunând de o capacitate redusă de stocare. În urma consultărilor cu reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM din sectorul legume-fructe, a reieşit că producătorii de fructe au optat pentru măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite, şi au notificat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), specificând produsele (mere) şi cantităţile”, se menţionează în comunicat.
Astfel, APIA a notificat la Comisia Europeană produsele, cantităţile şi sumele pentru măsura de retragere de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite, totodată fiind aprobată metodologia specifică de efectuare a plăţilor către beneficiarii acestui sprijin financiar de către APIA prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 243/ 2017 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe.
Resursele financiare maxime sunt de 200.000 lei şi se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile către producătorii de fructe care au aplicat măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite până la data de 30 septembrie 2018, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165 /2017 al Comisiei.
Schimb de generații în sectorul laptelui și produselor lactate. „Misiunea mea... nu spun că s-a sfârșit...
Vădit emoționat, deținătorul uneia dintre cele mai mari ferme de creștere a vacilor cu lapte, patronul Agroserv Măriuța, Nicușor Șerban, a anunțat că predă proaspăta facilitate de procesare a laptelui - „Lăptăria cu Caimac” - fiicei sale și ginerelui său, Mădălina și Adrian Cocan, zona de producție a cerealelor și cea de lapte urmând să rămână apanajul vestitului crescător de bovine.
„Misiunea mea, în mare parte, nu spun că s-a sfârșit, dar de aici încolo, pentru procesarea laptelui și pentru tot ceea ce înseamnă acest nou business al societății noastre îl încredințez de astăzi Mădălinei Cocan (n.r. - fiica lui Nicușor Șerban) și lui Adrian Cocan (n.r. - ginerele său). Le urez succes, le urez noroc, cel puțin atât cât am avut eu”, a precizat Șerban, marți, 12 iunie 2018, cu ocazia lansării noului brand. „Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”.
În plus, într-o declarație exclusivă pentru Revista Fermierului, el a adăugat că fiecare om ar trebui să aibă un simț al măsurii, mai exact, să determine în mod clar limitele lucrurilor bine și foarte bine făcute.
„Teoria aceasta în care putem face de toate și știm de toate este o teorie, din punctul meu de vedere, greșită și falită. Or, eu merg pe principiul că trebuie să facă fiecare ce știe mai bine și pentru ce este pregătit. Eu, sincer, nu sunt pregătit să vând și să promovez laptele. Asta trebuie s-o facă cei care sunt pregătiți pe treaba asta. Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”, a mai afirmat Șerban.
Invitat de onoare al evenimentului de la Drăgoești, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că a asistat la un dublu eveniment, și anume la inaugurarea unei noi unități de prelucrare a laptelui, precum și la un schimb de generații între fermieri.
„Pentru cele două evenimente, primiți salutul de respect”, a spus Daea.
În ceea ce privește noua administrație a „Lăptăriei cu Caimac”, Mădălina Cocan, unul dintre proprietari, a precizat că noul brand este felul său și al soțului de a continua cu succes afacerea familiei.
„Este un brand de suflet pentru noi. Pentru mine și pentru Adrian, acest brand este felul nostru de a continua cu succes afacerea familiei. Ceea ce părinții noștri au început acum 24 de ani vrem să continuăm cu succes. Nu suntem ingineri-agronomi, nu suntem zootehniști. De aceea, a trebuit să facem ceva, să aducem ferma în zona noastră de competențe, de marketing și de business”, a punctat Cocan. „Întreaga idee a acestui brand și a acestor produse pivotează în jurul publicului către care ne adresăm, un public din ce în ce mai critic și mai exigent. Produsele pe care le facem aici sunt declarația noastră că și în România se poate, că putem să facem produse la nivel internațional, la standarde europene de calitate de top, de care să fim mândri”.
La rândul său, Adrian Cocan a menționat că își dorește foarte tare să realizeze, alături de soția sa, produse menite să-i facă mândri că sunt români, iar atunci când acestea vor fi găsite pe rafturile supermarketurilor din străinătate, cumpărătorii să-și amintească cu bucurie de România.
Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.
Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.
Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.
Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.
Un vestit crescător de vaci și familia sa se gândesc să intre în Programul pentru școli al României
Exact în ziua în care fiica și ginerele său lansau oficial pe piața autohtonă un nou brand de produse lactate – „Lăptăria cu Caimac” –, întrebat fiind dacă se gândește să intre în Programul pentru școli al României și să livreze copiilor lapte și produse lactate calitativ superioare, Nicușor Șerban, proprietarul Agroserv Măriuța, a precizat că va studia legislația, iar apoi va decide cu siguranță intrarea în sistem.
„Până în prezent, nefiind pe zona de procesare a laptelui, nu ne-a preocupat subiectul lapte și produse lactate în școli. Probabil că, de acum, intrând în industrie, vom vedea care este legislația, cum putem să ajungem cu produse de foarte bună calitate și în școli, chiar și în grădinițe”, a declarat, pentru Revista Fermierului, șeful Agroserv. „Sigur! Ne gândim să furnizăm lapte tuturor celor care vor să mănânce lapte de calitate”.
Prezent la evenimentul de lansare a unității de procesare a laptelui, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menționat că este normal ca furnizorii de lapte și de produse lactate să poate duce în școală cel mai bun produs.
„Iată, avem de unde – de aici –, cu siguranță avem și din altă parte, pentru că am fost și în alte locuri din țară, unde se realizează lucruri foarte bune, nu la dimensiunea aceasta, dar produse sănătoase care pot fi puse pe masa românilor și, cu atât mai mult, pe masa copiilor, ca să le poată mânca fără niciun fel de risc și, evident, să ne putem bucura toți, laolaltă, de ceea ce avem și realizăm împreună”, a precizat, la rândul său, guvernantul român.
Un mesaj clar, în sensul în care produsele Lăptăriei cu Caimac se adresează copiilor, a fost dat de cei doi soți, administratorii noii facilități de procesare a laptelui.
„Ne-am dorit să punem în piață produse pe care să le dăm copiilor noștri”, a afirmat Adrian Cocan, în timp ce soția sa a adăugat: „Am gândit acest brand pentru consumatori, plecând de la principiul de transparență, de a ne trata consumatorii așa cum noi ne dorim să fim tratați și să facem produse pentru noi și pentru copiii noștri”.
„Lăptăria cu Caimac” și gustul adevărat al laptelui de la vacă
Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.
Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.
Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.
Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.
Planurile de dezvoltare prevăd un total de șase linii de producție funcționale până la finalul anului 2018, iar în curând, alături de sticlele de lapte cu caimac, la rafturi vor ajunge și alte produse ale noii unități, precum iaurtul natural, cașul proaspăt de vacă și cașul zvântat.
În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.
Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.
Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii conform art. 17 alin. (3) şi (4).
Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton, conform Anexei nr. 1.
În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conform art. 9 alin. (4), porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.
Cât s-a recoltat până la această oră?
Dacă este să ținem cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), mai bine de 22.500 de hectare cu orz şi orzoaică au fost recoltate până la data de 10 iunie a.c.
Concret, în 15 judeţe (Arad, Bihor, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Tulcea) s-a recoltat orz de pe o suprafaţă totală de 19.000 ha. În ceea ce priveşte orzoaica de toamnă, aceasta a fost recoltată de pe o suprafaţă de 3.500 ha în 5 judeţe, respectiv Arad, Bihor, Mehedinţi, Teleorman şi Timiş.
Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a deplasat vineri, 8 iunie 2018, în comuna Vânători din judeţul Teleorman, pentru a vedea prima recoltă de cereale din acest an.
Suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare, culturi care au clasat România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al producţiilor obţinute în anul 2017.
Porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane de hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane de hectare. De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară - 83.140 de hectare (100,96%), soia - 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii - 193.688 de hectare (93,55%), cartofi de toamnă - 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr - 27.624 (86%) şi mazăre boabe - 108.922 (109,39% din program).
Datele MADR arată că în toamna anului trecut au mai fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă.
Ratăm sau nu șansa de la UE? Aceasta-i întrebarea
În perioada asta, toată lumea își dă cu părerea. Comisia Europeană și statele membre UE poartă discuții aprinse asupra PAC post-2020. Sunt multe declarații și la fel de multe zvonuri, în special legate de bani, care, sigur, vor fi mai puțini decât până acum, având în vedere ieșirea Marii Britanii din UE.
Plafonarea subvențiilor este subiectul cel mai fierbinte, abordat și de Revista Fermierului în această ediție.
Încă nu se știe câți bani va aloca Uniunea Europeană pentru una dintre cele mai importante politici ale sale după 2020, dar, cert, vor urma schimbări. Excluderea fermelor mari de la subvenții ori plafonarea plăților pentru acestea ar fi o inechitate cu urmări grave pentru economia unei țări. Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive, iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și de standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, ale căror produse vor intra în competiție directă cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați. Fără o compensare a pierderilor generate de respectarea standardelor impuse în interiorul UE, fermierii europeni vor fi perdanții acestei competiții inechitabile.
Banii sunt necesari și practica a demonstrat că nu e ușor de intrat în posesia lor. Destinatarii fondurilor europene continuă să ceară simplificarea Politicii Agricole Comune, așa încât fermierii să facă ceea ce știu mai bine, să producă hrană și nu să stea ancorați într-o birocrație excesivă. Fermierii se așteaptă la măsuri realiste, ușor de realizat. Sunt sătui de birocrație.
Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat recent despre PAC 2021-2027: „Va rămâne o politică agricolă comună, cu obiective clare, stabilite și agreate la nivelul UE. În același timp, este adevărat că vrem să dăm mai multă flexibilitate statelor membre în privința modalității prin care acestea aleg să atingă acele obiective”.
Comisia Europeană intenționează să lase statelor membre puterea de a-și face politicile în funcție de propriile nevoi, ceea ce ar simplifica politica agricolă. Așadar, țările Uniunii ar putea aloca fondurile potrivit propriilor nevoi. Pentru aceasta, statele membre ar trebui să-și croiască propriile strategii pentru rezolvarea situațiilor naționale. Și, aici, ne-a prins! România e învățată să ia de-a gata de la Bruxelles. După aproape 30 de ani de democrație, nu avem strategii pe niciun domeniu, iar legislația națională ne-o armonizăm cu cea europeană printr-un simplu „copy-paste”, la care atașăm o traducere mot à mot. După care, ne trezim cu termeni despre care nu știm nimic, nu-i înțelegem și ne chinuim să-i folosim într-o engleză de Dâmbovița.
Apoi, banala virgulă din cauza căreia sunt întoarse multe proiecte europene și beneficiarii puși pe drumuri: vor putea funcționarii să uite de ea?!
Observ că liderii fermierilor noștri își pun mari speranțe în faptul că țara noastră va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în perioada ianuarie-iunie 2019. Așteptările sunt mari, toți au impresia că oficialii români vor rezolva în șase luni ce n-au rezolvat în 10-12 ani de stat prin diversele instituții ale Uniunii Europene. Pe scurt, în cadrul Consiliului Uniunii Europene se reunesc miniștrii din fiecare țară, pe domenii, și discută, negociază, Consiliul având atribuții în adoptarea legilor și a bugetului anual al UE.
Îmi amintesc anul 2011. Era noiembrie și Cioloș, comisar european atunci, lansa propunerile pentru PAC 2014-2020, în Parlamentul European și în prezența tuturor miniștrilor din țările membre. Am fost acolo. În timp ce miniștrii Agriculturii din Germania, Franța, Spania, Bulgaria, Polonia îl certau pe comisar pentru plafonarea plăților directe, al nostru, Tabără, ridica problema cotelor de zahăr din sfeclă. De parcă această cultură e răspândită în toată România.
La vremea aceea, aveam reprezentanți și în Comisia de Agricultură a PE, de altfel vicepreședintele Comisiei, român, a și prezidat o parte din ședință. Actualul premier făcea, de asemenea, parte din Comisia de agricultură a Parlamentului European, însă atunci, pe 7 noiembrie 2011, am remarcat absența doamnei eurodeputat de la „o dezbatere istorică pentru Europa”, așa cum s-a scris în presa internațională.
Personal, sunt sceptică în ceea ce-i privește pe cei care ne reprezintă aici sau dincolo de granițele României. Mi-ar plăcea să mă contrazică și să-i văd bătându-se pentru realitățile noastre, făcând jocul țării.
„Capul plecat, sabia nu-l taie”. Să îndrăznim, totuși, să ridicăm capul!
Agricultura inteligentă înseamnă profit
În prezent, agricultura traversează un moment revoluționar, fiind astăzi condusă de date și de IT datorită soluțiilor ag-tech. Inovația tehnologică este motorul din spatele agriculturii de precizie, astăzi fermierii căutând constant instrumente mai eficiente pentru munca lor și folosind din ce în ce mai mult IT-ul pentru a spori producția și a-și maximiza resursele. Dezvoltarea dronelor și a tehnologiei imagistice avansate, a roboticii, a senzorilor și a programelor software aduce schimbări majore în agricultură. Cu soluțiile ag-tech, fermierii pot primi în timp real date despre problemele din câmp. „Folosind tehnologia, tot ceea ce un fermier are de făcut e să trimită o dronă sau să facă o poză printr-un satelit și să adauge senzori să vadă dacă recolta are nevoie de apă sau de fertilizator, apoi primește o avertizare în cazul în care există pericolul unor dăunători. Companiile de protecția plantelor care vor să își păstreze avantajul competitiv nu au cum să ignore acest trend și e important să fie proactive, să profite de oportunitățile oferite de tehnologie. Pentru a ține pasul, ele trebuie să fie capabile să furnizeze o ofertă cât mai cuprinzătoare, care să confere o importanță și mai însemnată fermierilor și să răspundă dorinței lor de a spori recolta folosind resursele necesare la maximum”, ne-a spus Dimitris Drisis, CEO Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova. Pe plan mondial, în ultimii ani, investițiile în agricultura de precizie, în biotehnologii, automatizare, robotizare au depășit zece miliarde USD.
Soluțiile ag-tech, siguranța fermelor
Reporter: Din ce în ce mai mult, astăzi, vorbim de agricultură inteligentă, agricultură de precizie. Cum se vede, în momentul de față, agricultura mondială?
Dimitris Drisis: În agricultura globală, este un trend foarte puternic de a o mecaniza. Este un nivel foarte mare de investiții care se concentrează la această oră în ag‑tech, această agricultură condusă de date şi de IT. Poate este o exprimare prea futuristă, dar adevărată, mergem către un viitor al farming-ului fără fermieri. Ne îndreptăm spre un viitor în care o fermă situată în Noua Zeelandă va putea fi coordonată din România.
Trei elemente au catalizat în ultimii ani investiții de peste 10 miliarde USD. Primul este agricultura condusă de date, de IT, al cărei principal scop este de a produce mai mult, cu input-uri mai puține. Principalul vector al acestei situații este lipsa mâinii de lucru. A fi fermier, a face agricultură fără prea multă mână de lucru angajată, aplicarea input-urilor şi a soluțiilor de protecție a plantelor numai atunci când este necesar, la momentul oportun, şi aplicarea fertilizanților în mod personalizat, bazat pe fertilitatea specifică fiecărei porțiuni de sol, așa se vede agricultura în anii următori.
Al doilea factor este determinat de atenția autorităților cu privire la produsele fitosanitare, în special în Uniunea Europeană, unde regulile sunt din ce în ce mai stricte și orice investiții care determină fie reducerea dozei de substanțe de protecția plantelor, fie creșterea eficienței lor la o calitate constantă sunt căutate, iar companiile investesc puternic în aceste tehnologii noi.
A treia dimensiune este o oarecare ineficienţă a lanţului de distribuţie, nu neapărat în Europa, pentru că agricultura produce materie primă, şi de la producerea materiei prime până la transformarea ei şi consumarea ei în alimente trebuie să se gândească cineva la lanţul logistic, iar o mare parte a producției, datorită neoptimizării lanţului logistic, este pierdută la mijloc. Cu cât te uiți mai spre vestul continentului sau al lumii, cu atât mai mult aceste pierderi se produc la raftul magazinului, 20-30% din hrana produsă, iar când te uiți spre est, în lumea în curs de dezvoltare, Asia, Africa, aici pierderile majore se petrec între fermă şi punctul de consum în familie, în general, din cauza capacităţilor slabe de a produce, poate că nu neapărat de a produce, cât de a conserva hrana.
Reporter: Forța de muncă este o problemă în întreaga lume, se pare. Spuneți că lipsa forței de muncă duce spre tehnologizare, mecanizare, spre agricultura inteligentă. Aveți vechime în agricultura românească, din poziția de manager al unei companii furnizoare de produse pentru protecția plantelor. Sunt pregătiți fermierii români pentru o astfel de agricultură, dominată de IT, drone, GPS?
Dimitris Drisis: Experiența mea arată că sunt trei tipologii de agricultori în România. Una foarte profesională, în care fermele se pot compara și pot fi competitoarele celor mai bune ferme din vestul Europei sau din Statele Unite. Apoi, la polul opus, sunt fermele de subzistență, foarte multe în centrul țării, în care fermierii, pentru a reuși să supraviețuiască, combină atât cultivarea terenurilor, cât și creșterea animalelor, sunt exploatații de mici dimensiuni. Mai există o agricultură, care este undeva la mijloc și unde, practic, cei care dețin fermele se ocupă și de alte activități fără legătură cu agricultura. Dar această agricultură care este la mijloc, probabil, o să dispară în următorii ani, cred eu că se va consolida cu fermele mari din prima categorie.
România are o infrastructură IT şi de telecomunicații foarte dezvoltată, avem unul dintre cele mai rapide interneturi din lume, deci se așteaptă ca fermierii, cei profesioniști, să adopte noile tehnologii într-un ritm alert şi se spune că în lume poți să promovezi, poți să implementezi agricultura, noua agricultură, noua paradigmă, dacă există un retur pe investiție de 1 la 3. În momentul când vorbești cu fermierii profesioniști şi le explici foarte clar că fiecare euro investit le aduce trei profit, atunci șansele sunt clare şi mari de a vedea acești fermieri profesioniști adoptând noile tehnologii. Am văzut în toate domeniile această rată accelerată de adoptare pe toate categoriile de input-uri, pe semințe, pe protecția plantelor, am văzut-o pe agricultura de precizie, dar va lua un anumit timp până când ea se va difuza până la ultimul fermier. Însă... este în curs.
Fermierii mici, care combină vegetalul cu zootehnia, în special cei din Transilvania, poate că nu vor fi „atinși” de noua tehnologie prea curând şi probabil că vor rămâne cumva cantonați într-un mod „mai tradițional” de a produce, în conotație cu specificul românesc.
O să fac un comentariu un pic sensibil. Agricultura, teoretic şi practic, este o activitate economică care ar trebui să se autosusțină. Ideal, ea nu ar avea nevoie de subvenții și, practic, planul pe care trebuie să ni-l facem sau modul în care am gândi agricultura românească, care este una totuși performantă, ar fi cumva în afara paradigmei subvențiilor. Subvențiile ar trebui doar să canalizeze ce să facă fermierii, ce culturi să adopte şi probabil că subvențiile nu mai au vocația de a păstra oamenii, de a fixa oamenii în zona rurală, așa cum, probabil, o făceau în anii ’80 sau ’90 la început. În acest context, dacă aș fi eu fermier, m-aș gândi în primul rând cum mi-aș putea face operațiunile, activitatea cât mai competitivă, pentru a face față și contextului european, dar și contextului mondial. Și cunosc exemple clare de țări în Uniunea Europeană care, pentru faptul că agricultorii s-au focalizat la sfârșitul anului pe primirea acestor subvenții, practic țesutul agricol a fost destructurat. A luat, probabil, 10 – 20 de ani ca să mutăm fermierii într-o mentalitate de agricultură subvenționată şi s-ar putea să ne ia mai mult de o generație în acest caz pentru a ieși din această mentalitate.
Asocierea, pentru a controla prețul de vânzare al producției și nu pentru input-uri mai ieftine
Reporter: În toate țările Uniunii Europene, fermierii sunt organizați în cooperative. Fermierul român, într-un viitor nu prea îndepărtat, credeți că mai poate rezista pe o piață competitivă, comună, singur, fără a face parte dintr-o formă de asociere?
Dimitris Drisis: Asocierea este viitorul, însă nu văd în asociere simplul fapt că acei fermieri se vor uni și vor negocia la comun achiziționarea input-urilor. Adevăratul interes al asocierii trebuie să fie vânzarea producției și la ce preț o vor vinde. Input-urile sunt, probabil, pentru agricultor, 10-20% din total costuri. Dar spre ce culturi ne orientăm cu predilecție în ferme? Și, practic, trebuie să ne și specializăm, să vedem ce cultură funcționează mai bine într-o anumită fermă, în funcție de situația solului, de condiţiile pedoclimatice și, nu în ultimul rând, odată ce avem producția, să putem s-o negociem la vânzare ca agricultori, optimizându-ne veniturile. Avem exemple în alte țări occidentale, Franţa, Germania, în care cooperativele sunt structuri cu mii de salariați. Lucrează sute de mii sau milioane de hectare de cultură mare, au fabrici de lapte, au zeci de mii de animale, au și branduri puternice, pe care le valorizează la raft în supermarket, atunci când nu-și vând ei, spre exemplu, laptele. Putem oare compara fermierul care-și mulge vaca și vinde laptele oricum, cuiva care e dispus să-l cumpere, cu fermierii care sunt împreună şi care-şi administrează împreună un brand de lapte puternic pe care-l impun la raftul magazinelor? Cum credeți că este mai bine?
Adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem în asociere este ce se întâmplă cu output-ul, ce se întâmplă cu producția, nu ceea ce se întâmplă cu input-urile, cu ceea ce generează costuri. Dacă aș fi fermier, parcă nu m-aș concentra neapărat pe asocieri, pe cooperative, pentru a-mi optimiza costurile la input-uri, dar aș fi, în mod cert, incitat și interesat să mă asociez pentru a-mi controla prețul de vânzare al producției şi pentru a fi mai profitabil.
Adama, pregătită pentru reglementările UE privind PPP
Reporter: Referitor la protecția plantelor, domeniul în care activați este afectat de faptul că Uniunea Europeană impune tot felul de măsuri restrictive, interzicând în ultima vreme folosirea multora dintre substanțele active cunoscute și utilizate de agricultori de-a lungul timpului?
Dimitris Drisis: Cu toții în Europa suntem afectați de aceste rigori şi vom continua să fim. Suntem, asta e realitatea, o industrie cu reglementări foarte puternice și trebuie să urmărim aceste normative internaționale, comunitare, pentru că asta e legea. Aceste reguli protejează interesul consumatorului, iar noi, ca industrie, trebuie să răspundem acelorași imperative.
Uitându-ne însă la viitor, voi folosi exemple din alte industrii. Au existat sau sunt companii care vând petrol și sunt industrii care au ieșit din businessul de petrol, dar au rămas în energie investind în domenii conexe: în gaz, în energia eoliană, în energia solară, iar aceste schimbări în aceste companii au fost determinate și de legislația internațională, dar și de cererile consumatorului care are grijă de cum și ce consumă. Se așteaptă ca și industria de protecția plantelor să fie în aceeași paradigmă. Probabil că se vor substitui substanțe active care necesită doze mai mari pe hectar cu alte substanțe active cu doze mai moderate, vom folosi noi metode care ne vor determina să reducem substanța, cantitatea de produs utilizată la hectar. Agricultura de precizie ne ajută, ne dă metode în acest sens și, probabil, vor apărea și alte metode complementare chimiei convenționale. Vorbim de substanțele biologice, de măsuri paleative, precum utilizarea pe scară mai largă a biostimulatorilor, care îmbunătățesc sistemul imunitar al plantei și, deci, oferă o protecție mai bună stării fiziologice a plantei. Putem să luăm un exemplu din familiile noastre, în care o mamă, în loc să dea o aspirină copilului răcit, preferă să-i dea o doză de vitamina C înainte să răcească. Iar această nouă situație, acest nou context, probabil că va crea premisele unor noi principii ale modului în care noi gestionăm protecția plantelor. Ca industrie, ne vom schimba, bineînțeles, dar asta va schimba și modul de a fi fermier, de a face agricultură.
Reporter: Adama, compania pe care o conduceți, este pregătită pentru aceste noi reglementări ale Uniunii Europene?
Dimitris Drisis: Cele mai multe companii de dimensiunea noastră, ca și Adama, s-au pregătit pentru aceste schimbări cu mult timp înainte ca ele să intervină și continuă să se pregătească. În fiecare an, noi ne pregătim cu o proiecție de cinci ani, iar când se anunță o inovație, în portofoliu o proiectăm pe 10-15 ani înainte. Iar astăzi deja ne pregătim și vedem cum va fi situația în 2022 sau 2023. Rolul departamentelor noastre de omologare nu este numai de a apăra produsele care sunt deja înregistrate în piață, ci și pentru a asigura produsele din portofoliul companiei în anii care urmează. Iarăși voi folosi o paralelă cu alte industrii. Era o discuție amuzantă acum câțiva ani, când evocam posibilitatea de a avea camioane fără șofer. Iar la această oră am trecut de la glumă la lucruri serioase, s-a anunțat că în Statele Unite, în perioada următoare, sunt puse în pericol peste două milioane de locuri de muncă din breasla conducătorilor de autocamioane, pentru că aceste tehnologii apar, pentru că, iată, un tractor fără șofer a început să fie o realitate. Același lucru, și cu surse alternative de energie. Gazul natural, energia eoliană, energia solară vor înlocui clar dieselul și toate firmele care promovează sau care au promovat tehnologia diesel acum se uită la aceste tehnologii, pentru că ele pregătesc viitorul. Ca o companie responsabilă, și Adama va face la fel.
Reporter: Adama face parte dintr-o asociaţie dedicată industriei în care activați, AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.
Dimitris Drisis: Suntem membri activi. Suntem foarte mândri de reușita proiectului SCAPA, care a fost generat în cadrul asociației. Acest proiect a cunoscut un real succes în România. Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM este un mecanism de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Implementarea SCAPA este organizată și susținută financiar în mod integral de companiile membre AIPROM și de companiile participante la sistem.
Reporter: Suntem în anul 2018 și totuși încă avem probleme cu produsele contrafăcute.
Dimitris Drisis: E ceva ce foarte greu se va opri sau, poate, niciodată. Am venit în România în anul 2009, pentru prima oară, și am văzut acest fenomen. După criza financiară, o criză generalizată care a afectat mai multe domenii, nu numai agricultura, după 2008, foarte mulți fermieri și foarte mulți distribuitori de input-uri au avut probleme financiare, am văzut o recrudescență mare a produselor contrafăcute în acea perioadă. Și la vreo 9-10 ani după aceea, cu progresele macroeconomice pe care le-a realizat România, cu inițiativele conjugate ale AIPROM cu firmele membre, și a fost și un suport din partea statului, poliția s-a implicat destul de mult, am sentimentul că aceste probleme s-au redus în mod semnificativ, nu mai sunt așa de pregnante ca atunci.
Din nefericire, în viața de zi cu zi ne întâlnim și noi foarte des cu produse false, fake-uri, care pot apărea oriunde: în cosmetice, în produsele de uz curent, în electronice. Privind totuși industria noastră, ne-am dat seama că nu este cea mai vitregită și că s-au făcut niște progrese mari în a stopa acest fenomen. Iar fermierii nu mai sunt aceiași nici ei, au evoluat. Și când văd ceva suspicios, și ei se activează: sună industria, sună poliția, sună presa... nu pun „batista pe țambal”. Acum zece ani, și cu anumite suspiciuni privind veridicitatea unui produs, tot îl foloseau. Acum, se uită să vadă: să fie dintr-un circuit fiscalizat, cine l-a distribuit, ce s-a întâmplat cu el, ca să fie sigur că au rezultat. Fermierii nu mai sunt aceiași chilipirgii care existau înainte, ne mai sună și pe noi: „Uite, am primit produsul ăsta cu un preț foarte mic, cu o etichetă care nu mi se pare în regulă, ce părere aveți? Puteți să-mi confirmați lotul?”. Și așa mai departe. Acum nouă ani, nu era așa o situație, iar fermierii au evoluat de atunci. Nu se mai întâmplă așa.
„Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca o afacere adevărată”
Reporter: Se tot vorbește de schimbările climatice. Din nou, agricultura s-a confruntat cu o vreme atipică. Cum s-au comportat culturile care au beneficiat de produsele companiei Adama?
Dimitris Drisis: Încă a rămas un semn de impredictibilitate asupra vremii în agricultură. Însă, ca o companie responsabilă, trebuie să fim acolo, să fim pregătiți când vremea se schimbă. Am fost avertizați, am știut că, de exemplu, primul tratament cu fungicide la cereale ar fi putut fi pierdut anul acesta, din cauza condițiilor climatice. Am încercat ca în aceste condiţii extreme să ne pregătim cu soluții de protecția plantelor care să ajute fermierii în locul acestei verigi pierdute din cauza vremii. Vremea niciodată nu va fi constantă, nu există un an la fel ca altul. Vremea se schimbă, iar noi trebuie să ne adaptăm. Ceea ce trebuie să facem, responsabilitatea noastră de furnizor de produse de protecție, este să ne pregătim cu soluții adecvate și să le comunicăm în timp util fermierilor.
Reporter: Despre rezultatele companiei în anul trecut și despre portofoliul de produse, ce ne puteți spune?
Dimitris Drisis: 2017 a fost un an de mare succes, Adama România impunându-se printre cele mai profitabile companii, printre cele mai performante din cadrul grupului. Am realizat o cifră de afaceri cu circa 17% mai mare decât în 2016, obținând peste 200 de milioane de euro, anul trecut.
La nivel global, în 2017, din cauza constrângerilor impuse de legislația europeană privind libera concurență, după ce ChemChina a cumpărat Syngenta, compania noastră mamă fiind ChemChina, a trebuit să renunțăm la o bună parte din produsele din portofoliul nostru. Partea bună a situației a fost că Adama a trebuit să renunțe la produse din portofoliu, însă am fost compensați cu produse care veneau din portofoliul companiei Syngenta, pentru această pierdere datorată contextului normativ. De aceea, businessul nostru continuă să fie foarte consistent, substanțial, pozitiv în primele două trimestre ale anului 2018. Așteptăm multe produse noi în anii următori, 2019-2020.
Reporter: În final, ce sfaturi aveți pentru fermierul român?
Dimitris Drisis: Mereu le spun fermierilor români că sunt norocoși pentru că fac agricultură într-o țară foarte competitivă. România este o mare țară agricolă în Europa. Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca pe o afacere adevărată. Ăsta este următorul nivel pentru fermieri. Să ai niște rezultate financiare, o contabilitate în regulă, să ai specialiști, profesioniști în fermă, oameni pe care să te poți baza. Să calibrezi contul de profit și pierdere, să-ți calibrezi costurile, să-ți calibrezi profiturile. Pentru că acest comportament serios, asumat, va deschide calea finanțărilor de anvergură pentru ferme.
Acum patru ani, fermierii aveau mari dificultăți în a obține un credit de orice natură. Acum, creditul a început să curgă către ferme și, astfel, având acces la bani, pot fi mult mai competitivi și pot da o șansă în plus afacerii lor. Însă pentru a primi acești bani, ei trebuie să convingă finanțatorii, băncile, IFN-urile că ferma lor este o afacere solidă. Prin urmare, pe agricultorii români îi sfătuiesc să trateze ferma ca pe un adevărat business, cu nimic diferit faţă de orice alt business. Așa cum și noi tratăm, în Adama, businessul, totul e foarte serios. Exact la fel.
Citeşte mai mult ...
Există legătură între definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) și plata subvențiilor după 2020?
Dacă ar fi să ne luăm după opiniile exprimate în cadrul celei de-a şasea ediţii a Forumului Eurosfat de către Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), dar și de către Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) nu este o condiționalitate la plata subvențiilor după 2020.
Dumitru a dat exemplul unor țări care nu au deloc cadastrul definitivat, însă au un LPIS (sistem de identificare a parcelelor) funcțional, dar și al unor țări membre ale Uniunii Europene (UE) care au și LPIS, și un cadastru național definitivat, acestea din urmă fiind cei mai eficienți în viziunea sa.
„Nu este de competența Comisiei Europene dacă Programul Național de Cadastru din România va continua sau nu. Sistemul de cadastru este foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat pentru că este un sistem bun pentru gestiunea resurselor. Noi avem în cadrul Politicii Agricole Comune un sistem de identificare a parcelelor. Este dovedit că acolo unde există un cadastru, sistemul de identificare a parcelelor este mult mai exact și duce la mult mai puține erori în gestiune. În UE, există state care au cadastru foarte bine pus la punct și au și un sistem de identificare a parcelelor care se bazează pe acesta; probabil că sunt cei mai eficienți în gestionarea PAC. Sunt și țări membre care nu au deloc cadastru și tot au un sistem de identificare a parcelelor, sistem de gestiune obligatoriu prin reglementarea PAC. În România există anumite particularități legate și de procesul de restituire a terenurilor, cum s-au făcut și de exactitatea informațiilor geografice și cadastrale. De aici am avut foarte multe probleme legate de nivelul erorilor în gestiunea PAC, a plăților pe hectar. Dacă omul a declarat mai mult, atunci, au apărut erori care fie au fost sancționate sau corectate ș.a.m.d. Eu cred că este foarte important dacă Guvernul României decide să continue programul de cadastru, dar nu este o condiționalitate”, a declarat Dumitru în cadrul conferinței Eurosfat de vineri, 9 iunie 2018.
La rândul său, secretarul de stat MADR a întărit afirmațiile lui Dumitru și a plusat pe faptul că țara noastră ar trebui să aibă un LPIS foarte eficient.
„Este o întrebare des vehiculată, dacă vom mai avea subvenții dacă nu se termină cadastrarea – fals! Aceasta este o chestiune povestită. Realitatea este următoarea – trebuie să avem un sistem de control foarte eficient și ne străduim să-l avem la un nivel cât mai performant, dar nu există o legătură directă între existența sau inexistența cadastrului și plata subvențiilor. Plata subvențiilor se face în condițiile în care există un sistem integrat de control al suprafețelor pentru care se fac plățile directe”, a adăugat oficialul guvernamental.
Nici jumătate din terenurile agricole, cadastrate
Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, preciza, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.
„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.
Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.
Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.
„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a conchis Daea.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, se declara neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România ar urma să treacă la plata pe fermă și considera la începutul lunii martie 2018 că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.
Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.
În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.
De la polo pe apă, la cultura de lavandă
Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.
Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.
Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.
„Nu pot sta departe de bazin”
Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.
„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.
Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.
Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.
„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.
Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”
Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.
„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”
Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.
„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.
Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.
„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.
„Nu băltește niciodată”
Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.
„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.
Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.
„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.
„Ador să stau acolo, la țară”
La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.
„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.
El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.
„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.
În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.
„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.
Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă
Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.
Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.
Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.
În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.
După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.
Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.
Creștere explozivă a exportului alimentelor românești de la un an la altul! „Am solicitat în mod repetat sprijinul Ambasadei României!”, oficial român
Anul trecut, o societate comercială de la noi din țară a reușit să exporte produse de origine animală către Republica Populară Chineză (R.P.C.) în cantitate totală de 108.480 de tone, în condițiile în care, cu doar un an în urmă, același producător român comercializa peste graniță, către aceeași destinație, doar 10.609 tone, a afirmat Robert Chioveanu, șef serviciu în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu ocazia expo-conferinței „100 de ani de România | 100 de ani de tradiție | 100 de gusturi alese”, care a avut loc miercuri, 7 iunie 2018, la București.
În ceea ce privește susținerea exporturilor unor produse agroalimentare românești către state terțe, cum este și RPC, autoritățile competente de la București au solicitat în mod repetat sprijinul Ambasadei României la Beijing în vederea finalizării procedurilor de export la carnea de pasăre și ovine, produse din carne, lapte și produse lactate, respectiv produse din pescuit și miere.
Concret, în momentul de față, pe relația cu China, potrivit afirmațiilor lui Chioveanu, exportăm doar carne de porc congelată, o singură companie fiind abilitată și agreată de autoritățile statului (n.r. - AQSIQ) pentru a efectua export de astfel de produs.
Conform spuselor oficialului ANSVSA, responsabil cu siguranța alimentelor de origine animală, pe lângă majorarea semnificativă a cantității de carne de porc livrată către China, s-au constatat majorări ale cantităților la export și către alte țări terțe în ceea ce privește carnea de ovine și de caprine, dar și pe zona de carne de bovine.
„În 2017, în Bosnia-Herțegovina am exportat peste 799 de tone, comparativ cu 203 tone în anul 2016 (...). În Libia, dacă în 2016 am exportat 345 de tone de carne de bovină, în 2017 am exportat 804 tone”, a precizat Robert Chioveanu. „La carnea de porc, au crescut toate cantitățile pe toate relațiile, semnificativ. În comparație anul 2016 cu 2017 (...) mari cantități de carne de porc au fost exportate către China. Dacă în anul 2016 s-au exportat 10.609 tone, în anul 2017 s-au exportat 108.480 de tone. În Muntenegru, în 2016, s-au exportat 772 de tone, iar în 2017 o cantitate de 1.074 tone. În Moldova am comercializat 583 de tone, iar în 2017 – 808 tone. La carnea de ovine-caprine, exportul a crescut, de asemenea, semnificativ. Astfel, în Iordania s-au exportat în 2016 1.104 tone, iar în 2017 - 2.121 tone”.
El a adăugat că au apărut și alte noi țări terțe destinatare, în acest context oficialitățile din Hong-Kong solicitând omoloagelor lor de la București un chestionar bogat informativ, cu foarte multe detalii, de la condiții de sănătate animală, până la regiuni și indicații geografice. Ca urmare, a adăugat angajatul ANSVSA, s-a reușit ca, anul trecut, țara noastră să poată exporta carne de ovine în Hong-Kong în cantitate de 168 de tone.
Avem însă și reversul medaliei. Țara noastră a înregistrat și mici diminuări ale cantităților exportate pe diferite relații cu state extracomunitare. Concret, pe produse din carne, cantitatea exportată a scăzut pe relația cu Serbia, dar și cu Emiratele Arabe Unite (UAE).
„Dacă în 2016 exportam 121 de tone, în 2017 am exportat doar 61 de tone, iar pe Dubai, dacă în 2016 am exportat 529 de tone, în 2017 am exportat 0,57 tone”, a punctat reprezentantul ANSVSA.
Din punctul său de vedere, activând în cadrul direcției de siguranță a alimentelor de origine animală, Chioveanu consideră că tot ceea ce înseamnă produs din carne și carcasă reprezintă plusvaloare față de exportul de animale vii.
„De aceea, mai ales în ultimii ani, am acordat prioritate legăturilor și am făcut presiuni inclusiv pe ambasadele noastre și pe autoritățile din celelalte state pentru a agrea cât mai multe certificate pe tipuri de produse, pentru a se desfășura activitatea de export și pentru a se aduce plusvaloare în țară”, a afirmat angajatul autorității de profil.
„Niciun transport refuzat la graniță”
Același Robert Chioveanu a precizat în cadrul conferinței de joi că unul dintre rezultatele vizibile ale muncii autorităților sanitare-veterinare române este și acela că, în toți acești ani de când au fost impuse noi reguli și o nouă conduită, nu a existat niciun transport cu carne și produse din carne care să fie refuzat la graniță și să fie reîntors în România pentru că nu îndeplinea anumite condiții sau nu respecta anumiți parametri.
În acest context, el a explicat că au fost stabilite proceduri clare de export cu Republica Coreea, Japonia, Vietnam, Hong Kong și Arabia Saudită.
„Solicitând mai multe informații despre modalitatea cum operatorii din România sunt controlați (și sunt niște etape procedurale care implică efectuarea analizelor de risc și evaluarea chestionarelor privind sistemele de control oficial), autoritățile din aceste țări ne cer în mod constant o cantitate importantă de informații pe care noi trebuie să le punem la dispoziție, ca autoritate competentă, iar apoi să agreăm cu acestea un model de certificat, astfel încât producătorii și procesatorii să-l folosească și să se poată desfășura activități economice și de export”, a adăugat oficialul ANSVSA.
Pentru a comercializa produse alimentare într-o țară terță, un operator din România trebuie să fie în primul rând autorizat sanitar-veterinar de către ANSVSA. Robert Chioveanu a explicat că producătorul în cauză este în primă instanță listat și apoi postat pe site-ul autorității, iar această listă este publicată în toată Europa.
„În momentul în care el este autorizat, acesta poate efectua schimburi extracomunitare și export de produse de origine animală în toate țările terțe. Și pentru că el este supus controlului sanitar-veterinar și că își desfășoară activitatea într-o țară europeană, el poate exporta oricând și poate efectua schimburi intracomunitare”, a mărturisit reprezentantul ANSVSA.
El a vorbit și despre cei care sunt înregistrați la nivel local pentru a comercializa produse care sunt obținute cu caracteristici tradiționale din România și care și-au exprimat dorința de a le comercializa pe piețe din interiorul UE, dar și din afară.
„Pentru cei care sunt înregistrați la nivel local, cei care dețin un document de înregistrare sanitară-veterinară, știu că s-a pus de multe ori întrebarea la nivelul autorității dacă pot merge cu produsele lor în Italia, în Spania, în Anglia (...) și să comercializeze produsele care sunt obținute cu caracteristici tradiționale în România sau au un atestat tradițional – nu. Toți aceia care sunt înregistrați sanitar-veterinar (n.r. - în aceste condiții) nu pot comercializa produsele acolo, mai exact nu pot face obiectul schimburilor intracomunitare sau nu pot fi comercializate în țări terțe”, a conchis acesta.
În momentul de față, în România există 173 de abatoare autorizate sanitar-veterinar. Din toate aceste unități, unele sunt de capacitate mică, astfel încât animalele să poată fi sacrificate la nivelul fermei, iar carnea rezultată să fie pusă în consum doar local – măcelării, carmangerii, restaurante, pensiuni. În plus, în țara noastră funcționează și acele abatoare de capacitate mare care sunt undeva la 35-40 ca număr și care, în prezent, lucrează la o capacitate de 35-40 la sută.
Noi demersuri ale ANSVSA pentru facilitarea exporturilor de produse agroalimentare românești în RPC
Preşedintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a „Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.
Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ), a anunțat instituția citată miercuri, 6 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.
Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.
La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.
Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne.
Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.
Luna mai 2018, luna amenzilor. S-au încasat sute de mii de lei și s-au confiscat sute de tone de produse
Ca urmare a unor controale efectuate pe parcursul lunii mai în unităţi cu activitate în mai multe domenii, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti au aplicat 45 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.445 lei şi au retras de la comercializare peste 182.000 de kilograme de produse de origine animală, respectiv 2.130 de ouă, anunță instituţia citată.
Concret, în perioada 1 - 31 mai 2018, inspectorii au efectuat un număr de 1.747 de controale în unităţi cu activitate în sectorul alimentar, cel de sănătate şi de bunăstare animală, de nutriţie animală, cât și în unităţi din domeniul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, respectiv în exploatații non-profesionale de animale.
În urma verificărilor efectuate în această perioadă au fost aplicate 45 de sancţiuni contravenţionale, conform HG 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 109.445 lei, precum şi nouă avertismente, conform OUG 2/2001.
Totodată, în urma controlului documentar şi a expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, au fost retrase/confiscate de la comercializare cantitatea de 182.072,49 kilograme de produse de origine animală (SNCU) şi 2.130 de ouă, acestea fiind dirijate către unităţi specializate pentru neutralizare.
Complementar, pentru deficienţele constatate s-au dispus interzicerea desfăşurării activităţii în cazul a trei operatori economici prin emiterea de ordonanţe de interzicere a activităţii (OIA) şi suspendarea temporară a activităţii pentru 14 operatori economici, fiind emise în acest sens ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).
Au fost evaluate în vederea autorizării/înregistrării conform prevederilor Ordinului ANSVSA 57/2010 şi Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, 219 unităţi şi 120 de mijloace de transport produse de origine animală şi non-animală, iar pentru 90 de mijloace de transport s-a acordat viza anuală.
În plus, pentru prevenirea unor situaţii cu implicaţii deosebite, au fost verificate săptămânal locaţiile în care s-au organizat târguri pentru comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, de către producători particulari.
„Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate de către inspectorii DSVSA Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de recepţie, producere, depozitare, comercializare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind marcarea, etichetarea, ambalarea şi manipularea produselor alimentare, depozitarea deşeurilor de origine animală în afara locurilor special amenajate, comercializarea produselor veterinare fără prescripţie, nerespectarea prevederilor privind ambalarea şi etichetarea produselor medicinale veterinare, existenţa la controlul documentelor a unor neconcordanţe între situaţia existentă şi atestările din certificatele sanitare veterinare de transport”, se menţionează într-un comunicat al DSVSA.
În plus, DSVSA Bucureşti a monitorizat în această perioadă activitatea de import produse alimentare de origine non-animală provenite din ţări terţe, în acest sens fiind verificate 160 de transporturi (legume, fructe, dulciuri etc.), fiind prelevate 43 de probe, în vederea efectuării testelor de laborator.
Publicitate
Revista
