Accesul fermierilor la apă pentru irigații, o prioritate de siguranță națională
Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.
Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.
„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.
„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.
Dimensiunea economică a secetei
Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.
Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.
Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.
Situația din România se încadrează într-un tablou european
Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.
Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.
Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.
Poziția Clubului Fermierilor Români
Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).
„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Strugurii, între cercetare și experiența senzorială
Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.
Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.
„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.
Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Nicoleta Cerșanu, noul CEO Lebosol® România
Lebosol® România anunță oficial numirea Nicoletei Cerșanu în funcția de director general/CEO, poziție pe care aceasta o ocupă începând cu 1 mai 2026. Nicoleta Cerșanu își propune consolidarea parteneriatelor cu distribuția și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale fermierilor români.
Lebosol®, companie germană producătoare de fertilizanți foliari, este prezentă în peste 55 de țări și are o gamă completă de produse bio și convenționale destinate nutriției de precizie a culturilor. Filiala românească activează pe piața locală din 2011, cu sediul în Afumați, județul Ilfov.
Cu 20 de ani de experiență în agribusiness, noul CEO, Nicoleta Cerșanu va conduce următoarea etapă de dezvoltare a companiei pe piața din România, cu focus pe consolidarea parteneriatelor cu distribuitorii, apropierea de fermieri și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale pieței locale.
Experiență construită în agricultura românească
În cei 20 de ani de activitate în agribusiness, Nicoleta Cerșanu a acumulat experiență în vânzări, distribuție, strategie de portofoliu, dezvoltarea echipelor și management operațional.
Timp de 12 ani a activat în cadrul Timac Agro România, iar în ultimii doi ani a ocupat poziția de director general adjunct, rol din care a fost implicată direct în managementul operațional și în procesele de decizie ale companiei.
Legătura sa cu agricultura precede însă cariera profesională. Nicoleta Cerșanu provine dintr-o familie de legumicultori, iar în prezent deține propria plantație de bujori. Aceste experiențe i-au păstrat contactul direct cu realitatea producției agricole și cu responsabilitatea din spatele fiecărei decizii luate pentru o cultură.
„Vin în acest rol cu 20 de ani de experiență în agricultură, dintre care o parte importantă în fertilizanți și nutriția plantelor. Dar mai aduc ceva: o înțelegere a agriculturii care vine dinaintea carierei. Părinții mei au lucrat în producția de legume. Astăzi am propria mea plantație de bujori. Știu ce înseamnă să îngrijești o cultură și să aștepți rezultatul”, subliniază Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol® România.
Decizia de a prelua conducerea Lebosol® România a venit după vizitarea unităților de producție ale companiei din Germania și evaluarea directă a standardelor de producție și calitate.
„Am acceptat această provocare pentru că am văzut-o mai întâi cu ochii mei. Am vizitat unitățile de producție Lebosol® din Germania - standardele de calitate, procesele, filozofia companiei - și am știut că este un partener serios, cu care merită să construiești pe termen lung”, arată Nicoleta Cerșanu.
Pentru noul CEO, această experiență definește și unul dintre principiile pe care dorește să construiască dezvoltarea companiei în România: încrederea susținută de ceea ce produsul și compania pot demonstra concret, de la modul de producție până la rezultatele obținute în teren.
Human to Human: oamenii din spatele businessului
Una dintre direcțiile pe care Nicoleta Cerșanu le aduce în filosofia de business a Lebosol® România este abordarea H2H - Human to Human.
Într-un sector în care relația dintre producător, distribuitor și fermier este esențială, H2H pornește de la o premisă simplă: dincolo de contracte, produse și companii, fiecare decizie este luată de un om care gestionează un business, un buget și obiective concrete.
„La Lebosol® România cred într-un singur model de lucru: H2H - Human to Human. În spatele fiecărei decizii stă un om, cu o fermă reală, un buget real și obiective concrete”, declară Nicoleta Cerșanu.
Pentru Lebosol® România, această abordare înseamnă înțelegerea nevoii înaintea ofertei, soluții adaptate contextului fiecărui partener și construirea unor relații comerciale pe termen lung, nu exclusiv tranzacționale. Este o direcție cu atât mai relevantă într-o piață în care fermierii și distribuitorii operează sub presiunea costurilor, a riscurilor climatice și a nevoii permanente de eficiență.
De la un portofoliu de produse la soluții pentru nevoi concrete
Extinderea și restructurarea portofoliului Lebosol® pentru piața din România reprezintă una dintre prioritățile noului management. Direcția urmărită este organizarea portofoliului pornind de la nevoile agronomice reale ale culturilor și de la diversitatea fermelor din România, de la nutriția în fazele critice de vegetație și corectarea deficiențelor specifice până la susținerea culturilor în condiții de stres.
„Îmi propun să lărgesc portofoliul și să-l structurez pe nevoi reale, astfel încât orice fermier să știe că la noi găsește soluția potrivită pentru cultura lui și pentru bugetul lui”, punctează Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol® România.
Compania dispune de un portofoliu pentru agricultura convențională și ecologică, inclusiv 13 produse certificate bio, urmărind să construiască o ofertă relevantă pentru tipologii diferite de ferme și nevoi agronomice.
O nouă etapă pentru Lebosol® România
Sub conducerea Nicoletei Cerșanu, compania își propune să accelereze dezvoltarea pe piața locală prin consolidarea relației cu distribuția, apropierea de fermieri, dezvoltarea portofoliului și creșterea relevanței Lebosol® în segmentul nutriției plantelor.
Noua etapă va urmări, în același timp, valorificarea experienței internaționale a producătorului german și adaptarea acesteia la specificul agriculturii și al canalelor de distribuție din România. „Pot spune că sunt abia la început. Dar cu direcție clară. Și cu surprize în pregătire”, conchide Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol® România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Protecție pentru fertilizanți, solicitarea fermierilor către eurodeputații români
Marți, 15 septembrie 2026, Parlamentul European votează modificarea Regulamentului privind Mecanismul de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon (CBAM). Înaintea acestui vot, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită eurodeputaților români sprijinul în susținerea unei soluții concrete pentru agricultură: posibilitatea suspendării temporare a aplicării CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză.
Agricultura europeană trece deja printr-o perioadă dificilă. Costurile de producție au crescut, prețurile la energie, carburanți și fertilizanți pun presiune tot mai mare pe ferme, iar marjele fermierilor sunt tot mai reduse.
În acest context, fertilizanții reprezintă o problemă majoră. Aceștia pot ajunge să reprezinte între 15% și 35% din costurile de producție ale fermierilor, iar aproximativ 30% din îngrășămintele azotate utilizate în Uniunea Europeană sunt importate. Orice creștere suplimentară a prețului se transmite direct în costurile agriculturii.
Fermierii din România și din Uniunea Europeană nu își pot permite ca, în perioade de criză, aceste costuri să crească și mai mult. Mai mult, problema nu se oprește la fermă. Fertilizanții mai scumpi înseamnă costuri de producție mai mari, presiune asupra prețurilor alimentelor și, în final, un risc suplimentar pentru securitatea alimentară europeană.
„Considerăm esențial ca Uniunea Europeană să aibă un mecanism prin care CBAM să poată fi suspendat temporar pentru fertilizanți atunci când situația o impune. Aceasta este rațiunea pentru care susținem amendamentul 86, prin care se urmărește menținerea articolului 27a în forma agreată în interesul fermierilor. În același timp, atragem atenția asupra amendamentului 70, reprezentând textul Comisiei Europene, care nu oferă aceeași soluție clară pentru situațiile de criză și lasă fermierii într-o zonă de incertitudine. Pentru un fermier care trebuie să decidă astăzi ce cantitate de fertilizant cumpără, ce cultură înființează și dacă își poate finanța următorul ciclu de producție, incertitudinea legislativă înseamnă un risc real. De aceea, apelul nostru către eurodeputații României este clar: solicităm să votați mâine pentru amendamentul 86 și pentru menținerea articolului 27a în forma care permite suspendarea temporară a CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză, respectiv: „Comisia va monitoriza în mod continuu situația la nivelul Uniunii, în vederea urmăririi impactului CBAM asupra pieței interne a Uniunii. În cazul în care Comisia, ținând seama de dovezile relevante, consideră că includerea unui produs în anexa I cauzează un prejudiciu grav pieței interne a Uniunii din cauza unor circumstanțe grave și imprevizibile legate de impactul asupra prețurilor mărfurilor, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a elimina temporar acest produs din anexa I până la încetarea respectivelor circumstanțe grave și imprevizibile; În cazul în care un produs este eliminat temporar din anexa I în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, Comisia se asigură, în conformitate cu normele financiare aplicabile ale Uniunii și sub rezerva disponibilității creditelor, că se pune la dispoziția operatorilor din toate sectoarele productive din cadrul Uniunii afectate direct de circumstanțele grave și neprevăzute menționate la alineatul (1) un sprijin financiar adecvat, inclusiv operatorilor care produc produsul în cauză sau care utilizează produsul respectiv în procesul lor de producție. Acest sprijin este finanțat, după caz, din veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM și este proporțional cu prejudiciul suferit, fără a conduce la o supracompensare.” Vă solicităm, de asemenea, să susțineți această poziție în dialogul cu colegii dumneavoastră din Parlamentul European din celelalte state și să îi convingeți, indiferent de grupul politic din care fac parte, că agricultura europeană are nevoie de acest mecanism de protecție. Nu solicităm renunțarea la obiectivele europene privind reducerea emisiilor de carbon. Solicităm ca politicile europene să țină cont de realitatea din ferme și să existe instrumente de intervenție atunci când apar situații de criză care pot afecta capacitatea fermierilor de a produce. Securitatea alimentară nu poate fi protejată dacă fermierii nu își mai pot permite să producă”, transmite AAC.
Votul de mâine este important pentru agricultura europeană, susține Alianța, fiind momentul ca Parlamentul European să ofere fermierilor un minim mecanism de protecție pentru situațiile în care costurile fertilizanților cresc puternic ca urmare a unor crize.
„Fermierii din România au nevoie de predictibilitate. Agricultura europeană are nevoie de competitivitate. În perioade de criză, ambele au nevoie de protecție”, conchide Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din următoarele organizații profesionale Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultură educată, decizii mai bune
Fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze afacerea. Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, lansează Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, dedicat fermierilor și antreprenorilor din agricultură.
Inițiativa pornește de la un obiectiv comun: dezvoltarea fermierilor dincolo de zona de producție, prin creșterea nivelului de cunoaștere și competență în domenii conexe esențiale pentru administrarea unui business agricol – finanțare, piață, managementul riscului și investiții.
Agricultura de astăzi nu mai înseamnă doar producție. Volatilitatea piețelor, costul capitalului, deciziile comerciale, investițiile și gestionarea riscului influențează direct performanța și stabilitatea unei ferme.
Sub conceptul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, Roadshow-ul va aduce împreună educația financiară, informația de piață, managementul riscului și tehnologia agricolă, într-un format practic, cu sesiuni dedicate și workshop-uri interactive, pentru că fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Ci, trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze businessul.
Roadshow-ul se desfășoară în trei orașe: Iași - 26 noiembrie 2026; Constanța - 10 decembrie 2026 și Timișoara - 14 ianuarie 2027. Fiecare etapă va reuni fermieri, specialiști și parteneri din ecosistemul agribusiness, conectând într-un singur format cunoașterea, finanțarea, piața, managementul riscului și tehnologia.
Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.” este o inițiativă Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, organizată de Pactul Agro Pontic și MC RISEWAY.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine, aprobat de Comisia Europeană
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aprobarea Comisiei Europene se referă la schema instituită prin Legea nr. 176/2026, al cărei buget total este de 277.184.320 de lei (52 milioane de euro).
Sprijinul acordat fermierilor este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Valoarea totală care poate fi acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. Crescătorii pot depune deja cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a beneficia de subvenția de 68 de euro pe cap de animal.
Măsura a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026, respectând condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.
„Aprobarea Comisiei Europene reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, adoptată de Parlament și finanțată din bugetul de stat. Încă de la promulgarea legii, am solicitat imediat alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, cerând avizul Ministerului Finanțelor și aprobarea Guvernului pentru hotărârile de guvern inițiate de Ministerul Agriculturii. Este important să putem face plățile cât mai repede, pentru a oferi un sprijin concret fermierilor care resimt direct presiunea creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
Reamintim că schema urmărește compensarea parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii și se aplică activității desfășurate de crescătorii de bovine în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gabriel Petrișor, director general al IPSO România
Gabriel Petrișor a fost numit director general al IPSO România, iar în noua sa funcție va coordona activitatea companiei IPSO în țara noastră. În același timp, Arnaud Van Strien își continuă rolul de CEO al IPSO Ag Division, asigurând coordonarea strategică a operațiunilor din România, Croația, Turcia și Germania.
Noua structură IPSO reflectă maturizarea organizației și susține dezvoltarea în continuare a activităților companiei la nivel european.
„După 23 de ani petrecuți în IPSO, preiau această responsabilitate cu încredere și respect pentru echipele, fermierii și partenerii care au contribuit la dezvoltarea companiei. Agricultura de astăzi presupune decizii tot mai complexe, iar eficiența și controlul sunt esențiale pentru performanța fermelor. Obiectivul nostru este să rămânem alături de fermieri cu soluții integrate care conectează tehnologia, serviciile și expertiza IPSO într-un mod simplu și relevant pentru activitatea lor. Experiența acumulată în România, împreună cu colaborarea dintre echipele IPSO din piețele în care suntem prezenți, reprezintă o bază solidă pentru următoarea etapă de dezvoltare”, a declarat Gabriel Petrișor, director general IPSO România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gabriela Rizescu, consilier pe probleme de protecția plantelor în cadrul LAPAR
Gabriela Rizescu se alătură Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în calitate de consilier pe probleme de protecția plantelor.
Cu aproape trei decenii de experiență în agribusiness-ul românesc și o bogată experiență profesională în domeniu, Gabriela Rizescu aduce în echipa LAPAR o cunoaștere aprofundată a realităților din agricultură, o perspectivă solidă asupra problemelor cu care se confruntă fermierii și, mai ales, o legătură autentică cu sectorul agricol românesc.
„Venirea sa reprezintă un pas important în consolidarea expertizei tehnice a LAPAR și în demersurile noastre de a reprezenta cât mai bine interesele fermierilor. Îi urăm bun venit în echipa LAPAR și îi dorim mult succes! Suntem convinși că experiența și expertiza sa vor aduce plusvaloare activității organizației și, în cele din urmă, fermierilor din România”, transmite LAPAR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dăm Click pe România 2026: Calculatoare recondiționate pentru școli, ONG-uri și instituții sociale
Pe 14 septembrie 2026, Ateliere Fără Frontiere lansează primul apel din programul național „Dăm Click pe România 2026”, în cadrul căruia, peste 2.500 de calculatoare recondiționate, vor fi donate școlilor, ONG-urilor și instituțiilor sociale din țară, care se confruntă cu piedici în accesarea tehnologiei.
Pentru ca școlile, ONG-urile și instituțiile sociale să fie luate în calcul în cadrul programului, acestea trebuie să se înscrie prin completarea următorului formular: https://redeee.ro/formular-inscriere-donatii-calculatoare/. Înscrierile sunt deschise în perioada 14 septembrie – 4 octombrie 2026. Formularul presupune prezentarea nevoii identificate în cadrul instituției, ONG-ului sau școlii și al impactului pe care calculatoarele ar urma să-l producă. Cei care se înscriu pot solicita 5, 10, 15 sau 20 de calculatoare recondiționate.
„Fiecare calculator donat prin Dăm Click pe România înseamnă, de fapt, trei rezultate în același timp: un echipament electronic care primește o nouă viață, un loc de muncă real pentru o persoană aflată în programul de integrare socioprofesională, și accesul la tehnologie pentru un elev sau o instituție care altfel nu și-ar fi permis-o. Programul funcționează de mai bine de jumătate de deceniu datorită sprijinului constant al OMV Petrom și Kaufland România, iar anul acesta ni se alătură și ENGIE România, o dovadă că tot mai multe companii înțeleg valoarea reală a investiției în educație digitală și incluziune socială. Lansăm această ediție cu obiectivul de a ajunge, ca și până acum, în special în comunitățile unde nevoia este cea mai mare”, spune Cristina Bîcîilă, director general Ateliere Fără Frontiere.
Laureații programului vor fi aleși în urma unui proces de jurizare care va lua în calcul relevanța proiectului prezentat, impactul, sustenabilitatea și fezabilitatea. Aceștia vor fi anunțați pe data de 12 octombrie pe site-ul redeee.ro și pe paginile de social media ale Ateliere Fără Frontiere.
Structurile eligibile pentru a intra în program sunt: organizațiile nonguvernamentale (asociații, fundații, federații), instituțiile de învățământ de stat (școli, licee, grădinițe, facultăți, universități, biblioteci, cluburi ale copiilor, centre sociale etc.), bibliotecile publice, instituțiile sociale de stat și centrele de zi pentru refugiați.
Regulamentul complet al programului poate fi consultat aici: https://redeee.ro/wp-content/uploads/2026/09/Regulament-Dam-Click-pe-Romania-2026-3.pdf
În ediția din 2026 a Dăm Click pe România, Ateliere Fără Frontiere își propune să doneze peste 4.000 de echipamente IT către școlile, bibliotecile, ONG-urile și instituțiile sociale din țară, în cele două apeluri ale programului.
3 din 10 școli au calculatoare donate prin Dăm Click pe România
Dăm Click pe România este un program care există în cadrul atelierului reDEEE al asociației Ateliere Fără Frontiere de peste 12 ani, timp în care au fost recondiționate și donate peste 38.000 de echipamente IT care au ajuns la peste 700.000 de beneficiari din țară, majoritatea elevi și profesori din mediul rural și urbanul mic.
Aceste cifre sunt rezultatul unor parteneriate solide cu mediul privat. OMV Petrom și Kaufland România susțin programul Dăm Click pe România de jumătate de deceniu, iar din această ediție li se alătură și ENGIE Romania, extinzând astfel baza de parteneri care fac posibilă continuarea programului.
Situația digitalizării rămâne una dintre cele mai dificile din Uniunea Europeană. Potrivit Digital Economy and Society Index (DESI) 2025, doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, față de o medie europeană de 54%. Ținta stabilită de România pentru 2030, prin planul național pentru Deceniul Digital, este de 50%, sub media actuală a UE și mult sub obiectivul european de 80%. Decalajul este și mai pronunțat în mediul rural, unde doar una din cinci persoane are competențe digitale de bază, fiind și zona în care ajunge cea mai mare parte a echipamentelor donate prin Dăm Click pe România. Programul a pornit de la dorința de a elimina decalajul digital dintre diferitele zone ale țării și a crea șanse egale pentru elevi, profesori și adulți din zone ale țării cu acces limitat la tehnologie.
Ateliere Fără Frontiere, prin intermediul atelierului lor specializat reDEEE, este operator autorizat pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și singurul operator din România certificat WEEELABEX atât pentru tratarea DEEE, conform standardului european EN 50625, cât și pentru pregătirea echipamentelor pentru reutilizare, conform SR EN 50614:2020, standardul care garantează că fiecare echipament recondiționat trece printr-un proces documentat de verificare, testare și reparare înainte de a redeveni produs funcțional, cu trasabilitate completă. Asociația preia, în această calitate, echipamente IT uzate de la companii și organizații, care sunt apoi recondiționate de angajați aflați în programul de integrare socioprofesională, iar echipamentele rezultate sunt donate școlilor din zone vulnerabile ale țării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Coborâtul Oilor” la Loman, un eveniment care dă valoare sectorului ovin românesc
Duminică, 13 septembrie 2026, în județul Alba, la Loman, a avut loc „Coborâtul Oilor”, un eveniment tradițional, foarte important pentru crescători deoarece anunță coborârea turmelor de la munte, la sfârșitul sezonului de pășunat, și pregătirea animalelor pentru iarnă.
„Coborâtul Oilor” la Loman arată ce înseamnă o comunitate în care oieritul nu este doar o ocupație, ci tradiție, identitate și continuitate. „În spatele unui asemenea eveniment sunt crescători de ovine, familii și oameni care urcă an de an cu turmele la munte, dar și o organizație profesională care a înțeles că rolul unei asociații nu este doar să existe formal, ci să fie prezentă permanent lângă fermieri”, spune Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România, prezent la festivalul crescătorilor de oi din județul Alba.
În prezent, sectorul ovin traversează o perioadă dificilă. Restricțiile sanitar-veterinare, problemele de comercializare și export, costurile în creștere și incertitudinea ultimelor luni au pus o mare presiune pe crescători. „Aceste probleme sunt reale și trebuie depășite prin unitate, dialog și soluții aplicabile. Tocmai în asemenea momente, un eveniment precum Coborâtul Oilor ne amintește pentru ce luptăm și ne dă puterea să mergem mai departe. Când vezi crescători, animale, tradiție și o comunitate întreagă adunată în jurul oieritului, înțelegi că acest sector are rădăcini puternice și un viitor pentru care merită să luptăm. Într-o perioadă dificilă pentru sectorul ovin, avem nevoie să vorbim și despre lucrurile care funcționează. Avem nevoie de asociații puternice, fermieri uniți și oameni implicați, care construiesc în propria comunitate și demonstrează, prin rezultate, că asocierea poate produce continuitate și dezvoltare. Loman și Săsciori demonstrează că se poate”, subliniază Maniu Vonica.
Asociația Crescătorilor de Ovine Săsciori reprezintă un model de bună practică privind implicarea unei asociații în comunitatea pe care o reprezintă. Organizarea și continuitatea unui asemenea eveniment, promovarea crescătorilor, a animalelor și a produselor locale, precum și păstrarea tradiției pastorale presupun muncă, perseverență și responsabilitate. „În acest context, apreciem implicarea constantă a dr. Dan Nicolae, medic veterinar și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori, unul dintre oamenii care au contribuit, prin perseverență, organizare și consecvență, la consolidarea acestei comunități de crescători. La fel de important este faptul că această comunitate a înțeles că păstrarea tradiției trebuie să meargă împreună cu adaptarea la cerințele actuale ale agriculturii. Fermierii s-au organizat nu doar într-o asociație profesională, ci și în structuri economice comune, prin cooperativele agricole „Miorița Oacheșă” și „Laz-Căpâlna”. Asocierea economică, valorificarea mai bună a producției, creșterea puterii de negociere și identificarea unor soluții comune sunt direcții necesare pentru viitorul sectorului. Tradiția trebuie păstrată, dar oieritul trebuie, în același timp, să evolueze, să se organizeze și să se adapteze unei piețe tot mai exigente. Meritul unui asemenea eveniment aparține, înainte de toate, fermierilor și membrilor Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori. Lor li se datorează faptul că această tradiție continuă și că oieritul autentic este dus mai departe de la o generație la alta”, transmite Asociația Uniunea Oierilor din România, care felicită fermierii și organizatorii pentru Coborâtul Oilor la Loman, un eveniment care pune în valoare oieritul românesc, pășunatul montan și tradiția pastorală.
„Tradițiile nu se păstrează singure. Sunt păstrate de oameni. Iar oamenii care fac acest lucru merită respectul nostru”, a conchis Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Foto: Asociația Uniunea Oierilor
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Agricultura românească, expusă în continuare presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare
La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.
Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.
Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.
Principalii indicatori de performanță
-
Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025
-
Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025
-
Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025
-
Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025
-
Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025
Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.
Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.
Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor
Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.
Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.
În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.
Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.
Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.
„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding
Agrifinance: creștere peste ritmul pieței
Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.
Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.
Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității
Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.
Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Brânza frământată de Teaca, recunoscută și înregistrată la nivel european
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat miercuri, 9 septembrie 2026, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei din 2 septembrie 2026 privind înregistrarea indicației geografice „Brânză frământată de Teaca” (IGP) în registrul Uniunii de Indicații geografice, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului.
Astfel, celor 17 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, li s-a alăturat cea de a 18-a denumire protejată – „Brânză frământată de Teaca” IGP.
Denumirea produsului „Brânză frământată de Teaca” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.
Brânza frământată de Teaca este un preparat alimentar obținut din lapte crud de vacă, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 - 2 kg. Forma și greutatea bucăților este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.
Brânză frământată de Teaca IGP are următoarele caracteristici organoleptice: aspect exterior - bucăți cu formă neregulată, ovală sau rotundă, cu suprafața curată, nelipicioasă, uscată, semilucioasă până la mată (pentru produsul ambalat în membrană simplă) și lucioasă (pentru produsul protejat cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi), iar în secțiune – compoziția este omogenă cu aspect rugos, bine legată, aderentă la membrană, iar la tăiere este ușor aderentă la cuțit. Consistența este moale, onctuoasă, legată, densă. Culoarea la exterior este de la nuanțe de crem la galben auriu, iar în secțiune cu nuanțe de la alb-lăptos la alb-gălbui. Gust de lapte de vacă, ușor sărat, dulceag, ușor acidulat. Miros lăptos și untos, acrișor, ușor înțepător, de produs sărat.
Caracteristici fizice și chimice: grăsime în substanța uscată min. 40% - max. 60%; grăsime min. 22% - max. 28%; substanțe proteice min. 18% - max. 25%; sare max. 3,5%.
Arealul geografic al produsului „Brânză frământată de Teaca IGP” este constituit din satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud.
Etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, filtrarea laptelui, pregătirea laptelui pentru închegare, închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, încălzirea a II - a în vederea obținerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul, formarea cașului bașchiu, pregătirea cașului bașchiu, obținerea brânzei frământate de Teaca, frământarea brânzei, umplerea și coaserea vezicilor de porc. Toate etapele fabricării produsului „Brânză frământată de Teaca” se desfășoară în aria geografică delimitată.
Cererea de înregistrare a denumirii „Brânză frământată de Teaca IGP” se bazează pe reputație și know-how-ul transmis din generație în generație în localitatea Teaca, care influențează caracteristicile organoleptice specifice ale produsului.
Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura și calitatea așteptate de consumatori.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezența acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menționată și în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius.
Istoria transmisă prin declarații ale bătrânilor satului și a satelor din vecinătate certifică existența brânzei frământate de Teaca în decursul timpului.
Experiența îndelungată în producerea brânzei frământate de Teaca, cu practici neschimbate de-a lungul mai multor generații, a creat o conexiune strânsă între produs, denumirea acestuia și aria geografică delimitată, consolidând în percepția consumatorului asocierea dintre nume pe de o parte, și gust, savoare, suculență, pe de altă parte.
Priceperea și iscusința oamenilor care prepară acest produs au un rol important în conservarea particularităților de realizare a acestuia. Acestea stau la baza faptului că brânza frământată de Teaca este recunoscută și se comercializează atât în zona de producere, cât și pe întreg teritoriul țării.
Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea „Brânză frământată de Teaca” a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.
Documentația este publică pe site-ul ministerului la link-ul: https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2026/caiete-de-sarcini-2024/Caiet--de--sarcini--Branza--Framantata--de--Teaca--editia-1---versiunea-0---19.01.2026.pdf.
Reamintim cele 17 produse care beneficiază de protecție europeană:
1. Magiun de prune de Topoloveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)
2. Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)
3. Novac afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (IGP)
4. Scrumbie afumată de Dunăre - Indicație Geografică Protejată (IGP)
5. Telemea de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)
6. Cârnați de Pleșcoi - Indicație Geografică Protejată (IGP)
7. Cașcaval de Săveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)
8. Salata cu icre de știucă de Tulcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)
9. Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (DOP)
10. Salată tradițională cu icre de crap - Specialitate Tradițională Garantată (STG)
11. Plăcintă dobrogeană - Indicație Geografică Protejată (IGP)
12. Pită de Pecica - Indicație Geografică Protejată (IGP)
13. Salinate de Turda - Indicație Geografică Protejată (IGP)
14. Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România - Specialitate Tradițională Garantată (STG)
15. Cârnați din topor din Vâlcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)
16. Batog de Sturion - Indicație Geografică Protejată (IGP)
17. Babic de Buzău - Indicație Geografică Protejată (IGP)
La acest moment, România are în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării 11 documentații, dintre care două pentru IGP și nouă pentru STG.
CITEȘTE ȘI: Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
PlantProtectLab: De la capcane lipicioase la primele rezultate științifice
Ce poate spune o insectă prinsă pe o capcană lipicioasă? La prima vedere, poate nu foarte mult. Dar dacă știm unde a fost amplasată capcana, când a fost montată, câte insecte au fost capturate, cum arată acestea și cum evoluează capturile în timp, simpla observație începe să se transforme în informație. Iar când observațiile sunt repetate, înregistrate, comparate și interpretate, începe să se contureze un experiment.
Pornind de la această idee a fost construit atelierul „PlantProtectLab: Capcane inteligente și soluții ecologice pentru protecția pomicolă”, desfășurat în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”.
PlantProtectLab a urmărit familiarizarea elevilor cu bolile și dăunătorii întâlniți la pomii fructiferi, cu metodele de monitorizare și cu principiile unei protecții cât mai responsabile a plantelor. Dincolo de această componentă, însă, ne-am dorit ca elevii să parcurgă, la scară adaptată nivelului lor, câteva dintre etapele reale ale cercetării: observație, experiment, colectare de date, interpretare și comunicarea rezultatelor.
Înainte de combatere vine monitorizarea
Atunci când vorbim despre protecția plantelor, gândul merge frecvent direct la combaterea bolilor și dăunătorilor. În practică, însă, o intervenție corectă începe mult mai devreme.
Mai întâi trebuie să știm ce organism este prezent, unde apare, în ce număr și cum evoluează populația acestuia.
În cadrul atelierului, elevii au fost familiarizați cu exemple de boli și dăunători ai pomilor fructiferi și au discutat despre modul în care simptomele sau prezența insectelor pot fi observate în teren. Materialele educative PlantProtectLab au inclus exemple precum rapănul și făinarea mărului, bășicarea frunzelor, afidele, viermele merelor și minerii frunzelor, alături de soluții prietenoase și metode de monitorizare.
Partea practică a fost construită în jurul capcanelor lipicioase, de culoare galbenă și albastră, utilizate ca instrumente de observare și monitorizare a insectelor.
Elevii au pregătit capcanele, le-au amplasat în pomii sau arborii regăsiți în spațiile verzi ale liceelor și au primit o fișă prin care să urmărească ceea ce se întâmplă după încheierea atelierului, precum și un protocol („rețeta”) experimentului.
Din acel moment, o activitate aparent simplă s-a transformat într-un mic experiment.
Când „am văzut” devine „am înregistrat”
Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le explicăm elevilor a fost diferența dintre observație și dată experimentală.
A spune că „pe capcană sunt multe insecte” reprezintă o observație. A nota data, amplasarea capcanei, numărul de insecte identificate și modificările apărute de la o observație la alta înseamnă deja să construiești un set de informații care poate fi analizat. Fișa de monitorizare a avut astfel rolul unui caiet experimental simplificat.
Elevii au trebuit să urmărească experimentul, să fotografieze capturile și să noteze rezultatele. În acest mod, au descoperit că cercetarea nu înseamnă numai laboratoare și echipamente sofisticate. Înseamnă și rigoare: să respecți metoda, să notezi corect, să compari și să nu modifici rezultatul doar pentru că nu este cel la care te-ai fi așteptat.
Mai departe apare întrebarea esențială: ce înseamnă ceea ce am observat? De ce au apărut mai multe insecte într-o anumită perioadă? De ce diferă capturile între amplasamente? Pot influența vegetația din jur sau condițiile de mediu rezultatele?
În această etapă elevul nu mai este doar cel care execută experimentul. Începe să îl interpreteze.
De la experiment la lucrare științifică
PlantProtectLab nu s-a oprit la realizarea și monitorizarea capcanelor. Elevii au primit o provocare suplimentară: să transforme observațiile și datele obținute într-o mini-lucrare științifică.
În timpul atelierului a fost prezentată structura unui articol științific: abstract, introducere, material și metodă, rezultate, discuții și concluzii, explicată într-o manieră adaptată elevilor.
Dincolo de terminologia academică, logica este simplă:
-
De ce am realizat experimentul?
-
Cum am lucrat?
-
Ce am găsit?
-
Cum putem explica rezultatele?
-
Ce putem concluziona?
Scopul nu a fost redactarea unor texte perfecte și nici folosirea unui limbaj complicat. Mai important a fost ca elevii să înțeleagă diferența dintre ceea ce cred și ceea ce pot susține prin date.
În momentul în care un elev începe să înlocuiască formularea „mi se pare că...” cu „rezultatele obținute indică...”, apare deja un exercițiu de gândire științifică.
PlantProtectLab în cele cinci licee partenere
Atelierul a fost desfășurat în toate cele cinci unități de învățământ partenere ale proiectului: Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” (București), Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” (București), Liceul Tehnologic Cezar Nicolau (Brănești - Ilfov), Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu” (Dragomirești-Vale, Ilfov) și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (București).
Metodologia a fost comună, însă condițiile locale, vegetația și amplasarea capcanelor au diferit de la un liceu la altul. Tocmai această diferență a făcut ca fiecare grup să lucreze cu propriile observații și propriul set de date.
Nu ne-am dorit cinci variante ale aceleiași lucrări, ci cinci experiențe în care elevii să folosească aceeași logică de cercetare pentru a interpreta ceea ce au observat în propriul liceu.
Caravana, sau când rezultatele sunt prezentate mai departe
Un experiment capătă cu adevărat sens atunci când rezultatele lui sunt comunicate. Astfel, în perioada 18-19 iunie 2026, elevii au participat la Caravana Ambasadorilor Științei, desfășurată în format online, unde și-au prezentat rezultatele obținute și experiențele acumulate în cadrul activităților proiectului.
Pentru participanții la PlantProtectLab, această etapă a închis firesc cercul început în timpul atelierului. Au realizat experimentul, au urmărit capcanele, au colectat și interpretat datele, au lucrat la materialele științifice și, în final, au trebuit să explice și altora ceea ce au făcut și ceea ce au înțeles.
În proiectul PomoSist 4Edu, Caravana a fost concepută tocmai ca o etapă în care elevii trec de la rolul de participanți la cel de comunicatori ai cercetării aplicate, prezentând rezultatele prin lucrări, postere, materiale vizuale și alte forme de diseminare.
Protecția pomilor a fost tema. Gândirea științifică a fost exercițiul
Privit în ansamblu, PlantProtectLab nu a însemnat numai identificarea unor boli sau montarea unor capcane. Elevii au observat, au experimentat, au colectat date, au încercat să le explice, au redactat și apoi și-au prezentat rezultatele. La nivelul lor, au parcurs astfel câteva dintre etapele fundamentale ale cercetării științifice.
Nu știm câți dintre participanți vor alege peste ani horticultura, protecția plantelor sau cercetarea ca profesie. Și nici acesta nu este singurul criteriu prin care trebuie evaluat un asemenea proiect. Dacă însă un elev rămâne cu reflexul de a se întreba „Pe ce date mă bazez?” înainte de a formula o concluzie, atunci experimentul și-a depășit deja rolul inițial.
Următorul pas: Ambasadorii Științei
Povestea PomoSist 4Edu nu se încheie odată cu atelierele și Caravana.
În data de 22 septembrie 2026 va avea loc evenimentul final al proiectului, dedicat prezentării și valorizării rezultatelor obținute pe parcursul tuturor etapelor. Conceptul evenimentului îi pune din nou pe elevi în centrul activității, unde implicarea lor va fi recunoscută prin momentul dedicat Ambasadorilor Juniori ai Științei.
Va fi, în același timp, momentul în care se vor întâlni toate componentele proiectului: prelegerile, experimentele, lucrările realizate de elevi, Caravana și experiențele acumulate împreună cu cercetătorii și profesorii.
Pentru PlantProtectLab, o capcană lipicioasă a reprezentat doar punctul de plecare. Mai important este ceea ce a urmat după ea: întrebările, observațiile, datele și curajul elevilor de a transforma ceea ce au văzut în propriile lor rezultate științifice și de a le prezenta mai departe.
Și unul dintre cele mai frumoase rezultate ale proiectului este că cercetarea nu le-a mai fost prezentată doar ca o profesie despre care pot auzi, ci ca un proces pe care au avut ocazia să îl experimenteze.
Activitate realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”, cod proiect PN-IV-P10-SS-SC-2024-0136.
Articol de: CS Drd. ing. MIHAELA OLARU & CS Drd. ing. AILIN MOLOȘAG, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – București
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
LAPAR - 25 de ani, o singură masă de dialog
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.
În noiembrie 2026, LAPAR împlinește 25 de ani de activitate, evenimentul fiind sărbătorit prin „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, pe 20 noiembrie. Cu acest prilej, la Hotel Pullman din București vor fi prezenți fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole. „Nu este doar o aniversare. Este un moment de dialog despre temele care contează pentru agricultura românească”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.
Jubileul LAPAR aduce împreună perspective care, de regulă, se întâlnesc în spații diferite: decizia europeană, administrația, antreprenoriatul și piața. „Este expresia unui parcurs de 25 de ani în care LAPAR a construit reprezentare și dialog - de la fermă până la Bruxelles. Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, a adăugat Matei Titianu.
Pentru evenimentul aniversar „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță primii vorbitori confirmați:
-
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European - politica agricolă europeană, viitorul buget european și locul agriculturii în prioritățile Uniunii Europene;
-
Adrian Chesnoiu, director general Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - finanțarea investițiilor și dezvoltarea agriculturii și infrastructurii rurale din România;
-
Florin Jianu, președinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) - dialogul dintre mediul antreprenorial, sectorul agricol și autoritățile publice;
-
univ. dr. Florin Stănică, președinte ASAS;
-
Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală – Senatul României;
-
Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR);
-
Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn - piețele de cereale și oleaginoase, dinamica regională și internațională și reperele care influențează deciziile comerciale.
„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, punctează Liliana Piron, director executiv LAPAR.
Astfel că, evenimentul beneficiază deja de susținerea unor companii importante din agribusiness, care au confirmat implicarea în Jubileul LAPAR – 25 ANI: Bayer, Syngenta, Corteva Agriscience, SEEFCO, Dekagro, Bunge, Belor, AISR, FMC.
„Prezența acestor parteneri confirmă relevanța evenimentului și încrederea acordată unei platforme care, de 25 de ani, susține reprezentarea, dialogul și dezvoltarea agriculturii românești. Alături de partenerii care au confirmat deja, LAPAR așteaptă în continuare noi companii și organizații care împărtășesc aceeași preocupare pentru viitorul agriculturii românești”, precizează Liliana Piron.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
