Agricultura și industria procesării alimentelor, principalele surse locale de biomasă - raport
Agricultura și silvicultura, alături de alte industrii, printre care și cea de procesare a alimentelor, pot produce cantități mari de deșeuri și de alte materiale neutilizate sau puțin utilizate, fiind disponibile ca materie primă pentru industrii de procesare a biomasei, potrivit unui raport al Bio-Based Industries Consortium (BIC), aceste sectoare putând juca un rol important în crearea unei noi industrii bazate pe utilizarea de biomasă ca materie primă și transformarea ei în produse cu valoare adăugată.
Raportul BIC a identificat și utilizatorii actuali și potențiali de biomasă din România: industria alimentară (produse din carne, produse lactate, produse din pește și de acvacultură, sectorul de fructe și legume, alimente pe bază de cereale, produse de panificație), industria lemnului, industria celulozei și hârtiei, industria chimică și cea petrochimică.
„Datorită tuturor acestor avantaje, România poate profita de sectorul chimic și agroalimentar puternic pentru a pune bazele unei noi industrii naționale bazate pe conceptul bio, prin creșterea treptată a utilizării surselor de biomasă”, se mai menționează în document.
BIC reprezintă sectorul privat în parteneriatul public-privat cu Comisia Europeană (CE) pentru dezvoltarea industriilor ce utilizează biomasa ca materie primă – Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU).
Eforturile actuale de stabilire a unei strategii naționale pentru bioeconomie ar trebui să ofere premisele pentru înființarea unor lanțuri de procesare bazate pe biomasă în toată țara. Propunându-și în egală măsură interconectarea sectoarelor industriale separate în prezent, strategia națională ar putea amplifica pe termen mediu activitățile de procesare a biomasei în România, se arată în raportul BIC.
Reprezentanții BIC vor ajunge în România în luna septembrie a acestui an, cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a uriașului potențial al țării și la stabilirea de conexiuni între actorii locali și inițiativele și rețelele privind industriile ce utilizează biomasa la nivel european.
Bio-Based Industries Consortium (BIC) este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles. Acesta reprezintă sectorul privat printr-un parteneriat public-privat (PPP) cu UE, Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU). În valoare de 3,7 miliarde de euro, parteneriatul permite mobilizarea investițiilor în facilități și procese inovatoare, care produc produse din resurse de biomasă de înaltă calitate, precum și în proiecte de cercetare în rafinare bio și în proiecte demonstrative.
BIC include multiple sectoare, inclusiv agricultură, sectorul agro-alimentar, silvicultură, celuloză și hârtie, produse chimice, energie și alte sectoare de producție.
Cu peste 200 de membri, inclusiv companii mari, IMM-uri, clustere pentru IMM-uri, companii de cercetare și tehnologie, universități, platforme tehnologice și asociații din întreaga Europă, BIC reunește un grup cu autoritate profesională recunoscută și expertiză intersectorială și multidisciplinară în industriile bazate pe biomasă.
Primele brute subscrise pe segmentul Property (inclusiv Agro) au fost de 209 milioane de lei, în creștere cu 8%, (Groupama Asigurări)
Rezultatele financiare sunt ȋn linie cu obiectivele strategice asumate pentru anul 2017, ȋnregistrând creşteri semnificative pe segmentele CASCO (+10%), Property, inclusiv Agro (+8%) şi Asigurări de viaţă (+8%), anunță compania de asigurări printr-un comunicat de presă.
„Groupama Asigurări a ȋncheiat un nou an atingând obiectivele strategice asumate, ceea ce reconfirmă faptul că valorile cărora le suntem fideli şi care ne ghidează activitatea – solidaritate, proximitate, responsabilitate și performanță – reprezintă o promisiune importantă și relevantă pentru clienţii noştri. Strategia noastră s-a dovedit a fi de succes, astfel că Groupama Asigurări rămâne un partener de ȋncredere care oferă servicii de calitate ȋnaltă la un preţ corect şi care este alături de clienți ȋn momentele neprevăzute, atunci când aceştia au cea mai mare nevoie, asigurându-le continuitatea planurilor personale și profesionale”, a declarat François Coste, CEO-ul companiei.
Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi la nivel global, pe parcursul acestui an, Groupama Asigurări se va concentra pe consolidarea poziţiei de asigurător de top, continuând strategia de diferenţiere prin produse inovative, flexibilitate şi servicii de ȋnaltă calitate la un preţ corect.
19 martie 2018: bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite, favorizate. Posibile reduceri de producție la grâu, orz și rapiță în unele zone din sud-est și est (ASAS)
Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.
La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.
În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).
Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.
Pomicultură
Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.
Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).
În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.
La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.
Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.
În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).
Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.
Viticultură
Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.
Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.
Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).
„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.
Culturi de câmp
În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.
În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.
La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.
Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.
Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.
„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.
În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.
Ioan Fetea: „Doar 5-10 la sută din mierea achiziționată de ACA este vândută în România. Suntem pregătiți să distribuim cantitatea de miere necesară”. La raft avem doar miere cupajată
Cei peste 20.000 de apicultori din Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) sunt pregătiți să redirecționeze cantitatea de materie primă prelucrată de cei circa 26 de procesatori de miere din România către retailul autohton, în condițiile în care, afirmă Ioan Fetea, președintele asociației, pe rafturile magazinelor nu se mai găsește decât miere amestec, bineînțeles în urma unor înțelegeri între cele două părți.
În plus, Fetea consideră că „produsul miere” existent în magazinele românești (amestec de miere românească, produs calitativ superior, cu materie primă importată din Ucraina sau China) ar trebui etichetat corespunzător, în condițiile în care, în prezent, acesta are specificația de produs UE sau non-UE.
El recunoaște totuși că este nevoie de importurile de miere din țările extracomunitare, în condițiile în care statele membre UE consumă cu 200.000 de tone în plus față de cât produc.
„Vreau să trag un mare semnal de alarmă: – România are, astăzi, o mare problemă privind desfacerea și vânzarea produsului miere. M-aș bucura să greșesc, dar toate semnalele care vin din hipermarketuri și din alte forme de distribuție (respectiv, unități de comercializare) arată că în România nu mai găsim astăzi (...) la raft decât miere UE și non-UE; miere amestec, din păcate. Trebuie să găsim oportunități de a stopa această introducere în România a unor produse care, de multe ori, nu au nimic de-a face cu produsul miere, dar care, amestecate cu mierea românească, le dau valoare. Atâta timp cât intră din Ucraina miere la 7,5 lei kilogramul sau din alte state extracomunitare – China ș.a.m.d... Aceste cantități trebuie să intre în Europa pentru că ea produce vreo 250.000 de tone, dar consumă 450.000 de tone. Amestecul acesta ar trebui stipulat cu țara de origine și, în același timp, cu procentul de participare în acel amestec. Dacă nu se poate, să se treacă individual țara, astfel încât consumatorul să hotărască el ce fel de miere să consume – China, Ucraina, România”, a afirmat șeful ACA în cadrul conferinței de presă din deschiderea Târgului Național al Mierii. „Din păcate, asociația pe care o reprezint, procentul de vânzare la intern, din tot ceea ce achiziționăm noi, este undeva la 5-10 la sută; restul merge la export. Va trebui, într-adevăr, să facem și noi, ca asociație, mai mult. Poate că nu ar fi rău, așa cum s-au făcut întâlniri cu acești retaileri și pentru alte sectoare, să se organizeze și pentru apicultură. Suntem pregătiți, astăzi, să distribuim cantitatea de miere necesară. Sunt vreo 26 de mari procesatori în România care fac și export și asigură pentru piața internă”.
Tot în ceea ce privește relația procesatorilor de miere români cu retailerii, Fetea a spus că mărcile proprii ale supermarketurilor au tras în jos volumele de vânzări ale apicultorilor.
„Am văzut că mulți retaileri și-au făcut deja marcă proprie. Mai exact, procesează dânșii miere, nu știu de unde, că scrie pe ea miere UE și non-UE, iar procesatorii români își pierd din acest punct de vedere influența pe care au avut-o. Mierea nu a avut aceste probleme. Apicultura nu avea probleme cu intrarea la raft după ce au apărut aceste hipermarketuri”, a mai precizat oficialul ACA.
Țara noastră produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015, un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot spre sfârşitul clasamentului, la nivel european.
Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.
Aproximativ 120 de apicultori din toată ţara participă la ediţia de primăvară a Târgului Naţional al Mierii, care a debutat vineri, 16 martie 2018, şi se încheie duminică, 18 martie a.c.
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează anual, pe platforma apicolă Băneasa din Bucureşti, două ediţii ale Târgului Naţional al Mierii.
Târgul Naţional al Mierii reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.
Șapte borcane cu miere pentru fiecare elev, într-un an școlar, începând cu 1 ianuarie 2019
Abia de la 1 ianuarie 2019, copiii preșcolari din grădinițele de stat și confesionale cu program normal de patru ore, precum și elevii din învățământul primar de stat și privat ar urma să primească până la șapte borcane cu miere, câte unul pentru fiecare lună dintr-un an școlar, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, cu ocazia deschiderii ediției de primăvară a Târgului Național al Mierii, vineri, 16 martie 2018.
„Eu cred că săptămâna viitoare va trece prin plenul Senatului (n.r. - mierea în școli). La Cameră (n.r. - Camera Deputaților), lucrurile sunt simplificate, pentru că am avut discuții anticipate cu dumnealor. Eu cred că începând cu 1 ianuarie 2019, când va fi și măsura bugetată consistent, copii vor începe să primească miere. Noi am cerut ca să fie câte un borcan (n.r. - borcan cu miere pentru fiecare copil) în fiecare lună. Sunt șapte luni de școală, am cerut șapte borcane pentru fiecare copil. Înainte, discuția era să fie un borcan la trei luni”, a precizat Botănoiu.
Potrivit proiectului de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006, Art. 1, alineatul 1 stipulează că „se acordă gratuit pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și confesionale cu program normal de 4 ore, precum și pentru elevii din învățământul primar de stat și privat miere polifloră, în limita unei cantități de 350 de grame de miere, lunar. În plus, Alineatul 3 al propunerii legislative precizează că, cităm: „Mierea polifloră destinată consumului pentru elevii din învățământul primar de stat și privat va fi ambalată în borcane de 250 mililitri, cu capac de culoare verde și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.
Inițial, pentru anul 2017 se stabilise un plafon financiar de 16,8 milioane de lei.
La Camera Deputaților, proiectul de act normativ a fost înregistrat sub următoarele coordonate: BP491/19.10.2017, în timp ce, la Senat, inițiativa legislativă poate fi găsită cu numărul de înregistrare L50/05.02.2018.
Alături de ADM, Cerealcom reușește să vândă din nou Egiptului grâu pentru panificație. În competiția cu rușii, am reușit să vindem mai scump cu aproape 0,7 USD tona metrică
În condițiile în care Rusia domină piața exporturilor de grâu către Egipt, România a reușit să „smulgă”, de această dată, 120.000 de tone din brațele competitorilor la licitația GASC de joi, 16 martie 2018, adică 50 la sută din partida contractată de cumpărător.
Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, autoritățile egiptene au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Aston la un preț de 216,97 dolari SUA (preț Free On Board - FOB), la care se adaugă un cost de 16,39 USD reprezentând transportul, adică un total de 233,36 dolari americani tona metrică.
De asemenea, alte 60.000 de tone de grâu de proveniență rusească au plecat către Egipt la un preț FOB de 217 USD (FOB) plus 16,39 dolari americani transportul, prețul final contractat fiind acela de 233,39 USD.
Pe de altă parte, românii au reușit să vândă egiptenilor, prin intermediul ADM, o cantitate de 60.000 de tone de grâu pentru morărit la un preț pe tonă de 218,79 USD, plus 15,25 USD transportul, adică 234,04 dolari SUA tona metrică.
Nu în ultimul rând, Cerealcom a vândut alte 60.000 de tone de grâu către Egipt la un preț de 218,79 USD, plus 15,25 dolari SUA transportul, costul final licitat fiind de 234,04 USD tona metrică.
Astfel, grâul românesc a reușit să câștige la tonă un plus de circa 0,70 USD față de ofertele rusești, pentru cele 120.000 de tone de grâu comercializate.
Lista cu pesticide recomandate de ANF în tratamentul semințoaselor și sâmburoaselor. Sunt vizate larvele hibernante ale păduchelui din San Jose, ouăle hibernante de afide, psylidae și acarienii
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ al semințoaselor și sâmburoaselor.
Concret pentru combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile semințoase (măr, păr, gutui, mosmon, etc) se recomandă utilizarea următoarelor produse pentru protecția plantelor: Juvinal 10 EC = 0,1 % (15 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (22,5 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (22,5 1/ha). Dozele la hectar sunt calculate la un volum de 1.500 litri apă.
În vederea combaterii larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic, etc) se recomandă utilizarea anumitor pesticide, după cum urmează: Juvinal 10 EC = 0,1 % (10 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (15 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (15 1/ha).
Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă efectuarea tratamentelor curative, dar și preventive, atât pentru reducerea surselor de infecție, cât și pentru diminuarea potențialelor pierderi de recoltă (calitative și cantitative).
Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza numai produse de protecţie a plantelor omologate în România, pentru cultură, agentul de dăunare și doza pentru care au fost omologate.
Potrivit acelorași recomandări ale specialiștilor ANF, intervențiile se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă culturală prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor. Mai mult, tratamentele fitosanitare se vor aplica în zilele însorite la temperaturi de peste 4 – 5 grade Celsius, fără vânt, chiciură sau polei.
Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PEST-EXPERT, care poate fi accesată la adresa: www.madr.ro, secțiunea „Fitosanitar”.
Secretul lui Viorel Nica: fidelizarea angajaților. El oferă copiilor acestora grădiniță, respectiv apă caldă și energie electrică în fostele blocuri de nefamiliști din apropierea fermei
Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.
În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.
Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.
Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.
Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.
Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.
Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?
Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.
Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.
R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?
V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.
R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?
V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.
R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?
V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.
R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?
V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.
R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?
V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.
R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?
V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.
R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?
V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.
Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.
R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?
V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.
R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?
V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.
R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?
V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.
Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.
R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?
V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.
Licitația de bovine de carne la care poate participa oricine
„Oricine poate participa” la licitația de bovine Angus din ziua de 21 aprilie 2018, iată îndemnul de participare la evenimentul din cadrul târgului Agraria, venit din partea asociației de profil de la noi din țară.
Fie că deja dețin o fermă pe care doresc să o extindă, fie că abia acum inițiază un proiect de acest gen, toate persoanele interesate sunt așteptate la licitație, anunță reprezentanții asociației printr-un comunicat. Și asta, în condițiile în care atât fermele cele mai cunoscute din domeniu, cât și cele cu efective restrânse vor fi prezente la acest eveniment, singurul de acest gen, din țară.
Numărul celor interesați de vânzarea animalelor în cadrul evenimentului (deja aflat la a doua ediție) a crescut considerabil, față de ediția precedentă, factor ce asigură participanților oportunitatea de a întâlni crescători de bovine Angus din toate mediile și zonele țării.
Concret, la licitația din 21 aprilie 2018, fermierii de bovine Angus vor avea acces direct la informații, într-un spațiu deschis întâlnirii, unde vor putea vedea unele dintre cele mai bune exemplare de pe teritoriul României.
„Este un prilej de cercetare a oportunităților pieței și de dezbatere a unor teme de interes, pe cazuri aplicate, alături de cei mai importanți dezvoltatori ai domeniului”, afirmă organizatorii.
Pe parcursul zilei, animalele selectate pe baza certificatelor de origine și a performanțelor vor fi aduse în ring pe categorii – vițele, juninci gestante și tauri. Acesta nu va fi însă primul contact al publicului cu animalele. Cu o zi înainte de achiziție, în ring va fi organizată o prezentare a bovinelor Angus.
Fermierii crescători de bovine Aberdeen Angus se pot înscrie prin completarea unei fișe disponibile pe site-ul www.aberdeenangus.ro.
Având o evoluție semnificativă și ca urmare a majorării cererii de carne de calitate superioară în România, disponibilitatea achiziției de animale din rasa Aberdeen Angus face ca tot mai mulți fermieri să aleagă acest drum.
Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Producției la bovinele de carne și, în același timp, singura asociație din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus. Asociația are în prezent peste 580 de membri din toate regiunile țării, care dețin peste 30.000 de bovine Aberdeen Angus, adică un total de peste 85% din capetele existente la momentul acesta în țară.
Liber la internship! Un „greu” al pieței de agribusiness selectează candidați
În parteneriat cu facultățile de profil, una dintre cele mai importante companii de agribusiness care activează și pe piața din România selectează cei mai buni candidați din țară, dornici să crească într-un mediu dinamic, unde pot evolua și își pot dezvolta aptitudinile, potrivit celei mai noi informări transmise presei de multinațională.
Concret, Monsanto România lansează un nou program de internship – Seamănă-ți succesul acum! – pentru studenții ce aprofundează cunoștințe legate de agricultură sau din domenii conexe acesteia.
„Programele noastre de internship de până acum au avut un real succes, dacă ne raportăm la numărul colegilor care au rămas în echipă și care au crescut alături de Monsanto. Compania noastră oferă o reală deschidere către piața de agribusiness din România și facilitează oportunități considerabile în ceea ce privește interacțiunea cu cei mai mari jucători din domeniu. Încurajăm toți studenții motivați de aceste lucruri să vină și să ne cunoască. Suntem siguri că asta îi va convinge să aplice la noul nostru program de internship”, ne împărtășește Mihaela Vasile, director de relații Ppublice al Monsanto România.
Internship-ul va dura un an calendaristic, astfel încât să permită valorificarea tuturor cunoștințelor academice asimilate până în prezent și asimilarea altora noi. Monsanto a încurajat întotdeauna inovația și a investit în cercetare, iar acest lucru se vede în produsele revoluționare din portofoliul companiei. În opinia specialiștilor din companie, acesta este mediul optim pentru dezvoltarea unei cariere în domeniu.
„Fiecare om nou-venit în echipă aduce plusvaloare companiei prin entuziasmul pe care îl manifestă, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un student aflat la început de drum. Ne bucurăm că avem ocazia să oferim această șansă unor tineri talentați și le mulțumim tuturor facultăților din domeniu care facilitează recrutarea. Îi așteptăm pe viitorii colegi cu un CV actualizat și cu voie bună. Mult succes tuturor candidaților!”, a declarat Octavian Chihaia, CEO al Monsanto România.
Monsanto este unul dintre liderii globali ce oferă soluții bazate pe tehnologie și produse agricole care îmbunătățesc productivitatea la nivel de fermă și calitatea hranei. Monsanto continuă să susțină atât fermierii mici, cât și pe cei mari pentru a produce mai mult, în timp ce se conservă mai mult resursele noastre naturale, cum ar fi apa și energia.
Citeşte mai mult ...
Soluția cea mai eficientă pentru combaterea buruienilor graminee din cultura cerealelor, inclusiv Coada vulpii și Vulpia spp. Atlantis Flex acționează prin frunze și sol
Atlantis Flex este cel mai nou remediu propus fermierilor români în demersurile lor de combatere a buruienilor, incluzând aici și Vulpia spp., respectiv Coada vulpii, potrivit reprezentantului departamentului de înregistrare și dezvoltare al companiei Bayer în România, Ion Mutafa, cu ocazia prezentării oficiale a celei mai recente inovații în controlul buruienilor graminee la cereale.
Atlantis Flex acționează atât prin frunze, cât și prin sol, prin intermediul propoxicarbazonului-sodiu, are o selectivitate foarte bună datorită tehnologiei safener (tehnologiei mefenpir-dietil), respectiv deține cea mai largă compatibilitate cu toți partenerii de amestecuri Bayer și nu are restricții în rotația culturilor (de trei ori mai puțină substanță activă propoxicarbazon-sodiu la hectar la doza maximă de aplicare, față de produsul Attribut 70 SG), a precizat Mutafa cu ocazia evenimentului de lansare care a avut loc la București, joi, 8 martie 2018.
„Produsul Atlantis Flex conține două substanțe active – mesosulfuron-metil 45 g/kg și propoxicarbazon-sodiu 67,5 g/kg, plus mefenpir-dietil (safener) 90 g/kg. Mesosulfuronul-metil este cea mai cunoscută și utilizată substanță activă în Europa de Vest pentru combaterea gramineelor din culturile de cereale păioase. Propoxicarbazonul-sodiu este cunoscut de cei care au utilizat produsul Attribut 70 SG, unul foarte eficient în combaterea buruienii Bromus sp. (obsiga). Nu în ultimul rând, mefenpirul-dietil este un safener care ajută la metabolizarea substanțelor active în planta de cultură. Formularea acestui produs este una granulată de tip WG. Modul de acțiune a celor două substanțe active – mesosulfuronul-metil: prin frunze și, într-o mai mică măsură, prin rădăcini. Dacă la propoxicarbazon-sodiu știam că are o acțiune mai mare prin sol, dacă ne referim la Attribut 70 SG, unde cantitatea de substanță activă este mai mare și cantitatea pe hectar, de asemenea, mai mare, aici acționează prin frunze și, parțial, prin rădăcini, datorită cantității mai mici pe care noi o avem recomandată la hectar (n.r. - 0,33 kg/ha în cazul grâului de toamnă, grâului durum și triticalelor pentru combaterea cozii vulpii, odos, obsiga secarei, raigrasului, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei, respectiv 0,2 kg/ha la aceleași culturi plus în cazul grâului de primăvară și al secarei în combaterea cozii vulpii, ierbii vântului, firuței, rapiței, mușețelului, punguliței, nemțișorului de câmp, traistei ciobanului și rocoinei). Mefenpirul-dietil are rol de metabolizare a substanțelor active în plantele de cultură și de a asigura o selectivitate foarte bună pentru plantele de cultură”, a declarat Mutafa în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 8 martie 2018, la București.
Conform informațiilor puse la dispoziția presei de către companie, portofoliul Bayer Crop Science destinat protecţiei plantelor include mai nou şi produsul Altantis Flex – un erbicid selectiv pentru combaterea ȋn post-emergenţă a unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale şi perene şi a unor dicotiledonate anuale din culturile de cereale.
La rândul său, Pascal Cassecuelle, director general Bayer pentru grupul de ţări România, Bulgaria şi Republica Moldova şi liderul diviziei Crop Science, a subliniat contribuţia extrem de importantă pe care România o poate aduce agriculturii europene şi mondiale.
Pentru a atinge însă aceste performanţe şi pentru a veni în întâmpinarea unei cereri de hrană tot mai mari la nivel global, sunt indispensabile investiţiile în domeniul agricol, o abordare sustenabilă, ce pune în centru inovaţia, dar şi dezvoltarea continuă de noi produse şi tehnologii care să vină în sprijinul fermierilor.
„Lumea are nevoie de România. România este a șasea mare putere agricolă din Europa și va fi a V-a după Brexit. Producţiile românești pentru grâu și porumb sunt cu 40% - 50% mai mici decât media europeană, dar România ar putea crește producția de cereale cu 50% și să exporte la fel de mult grâu ca Germania, devenind un exportator mai mare de porumb decât Franța”, susţine Pascal Cassecuelle.
Atlantis Flex este cea mai nouă combinație de sulfonilureice destinată utilizării în post-emergență în culturile de cereale (grâu de toamnă şi de primăvară, grâu durum, triticale şi secară) și cea mai recentă inovație în acest grup de erbicide. Acesta înglobează tehnologia safener Bayer, mefenpir dietil, care asigură cel mai înalt grad de selectivitate fără a compromite eficacitatea produsului asupra buruienilor și fără să afecteze cultura de cereale.
Bayer este o companie globală cu competenţe-cheie în domeniul „Ştiinţelor Vieţii”, respectiv sănătate şi agricultură. Produsele şi serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi în beneficiul oamenilor şi a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora. Totodată, Grupul îşi propune să creeze valoare prin inovaţie, o dezvoltare şi o profitabilitate ridicate. Bayer s-a angajat să respecte principiile dezvoltării sustenabile, precum şi responsabilităţile sale etice şi sociale, în calitate de cetăţean corporativ. În anul fiscal 2017, Grupul avea aproximativ 99.800 de angajaţi şi a înregistrat vânzări de 35 de miliarde de euro. Cheltuielile cu capitalul s-au ridicat la 2,4 miliarde de euro, iar cele cu cercetarea şi dezvoltarea, la 4,5 miliarde de euro.
Femeile din agricultură vor fi premiate, pentru al III-lea an consecutiv, în cadrul Galei PRIA Women in Agriculture în 22 martie 2018
PRIAevents organizează Conferinta PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Women in Agriculture în data de 22 martie 2018, la hotel Radisson Blu Bucuresti, începând cu orele 14:00.
Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Conferința va fi însoțită de gala PRIA - Women in Agriculture, în cadrul căreia vom recunoaște și premia eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. In cadrul evenimentului vom avea lectori-surpriză, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.
Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare. În continuare, vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești, dar și anumite probleme cu care ne confruntăm.
Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.
Participați la cel mai important eveniment agricol al primăverii, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și presă.
Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.
Printre temele abordat,e se numără:
• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020? PNDR și dezvoltarea agriculturii României. Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene? Cum pot ajuta băncile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE? Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune. Ce măsuri se vor deschide în acest an? Ce sume sunt alocate fiecăreia?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe producătorii și procesatorii pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole
• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole;
• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea prin folosirea eficientă a energiei
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2018?
• Arendarea terenurile agricole in vederea comasării;
• Norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
• Alocarea fondurilor suplimentare din partea Guvernului pentru plata subvențiilor și infrastructura de irigații.
Lectorii invitați sunt: Petre DAEA – Ministrul Agriculturii, Rovana PLUMB – Ministrul Fondurilor Europene, Valeriu TABĂRĂ – Președinte, ASAS, Doina SILISTRU – Președinte, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Senatul României, Alina VLĂDOIANU – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Alina Mihaela TOMA – Președinte, FGCR, Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), și Tudorel ANDREI – Președinte, INS, Irina FLOREA – Director Executiv, Mere de Itesti, Maricica VRABIE – Director General, Hort Altoi Focsani, Profira ONODE – Director Executiv, Asociatia Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Galați.
PRIA Agriculture reunește 250 de participanți, dintre care: reprezentanţi ai Guvernului României; reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; reprezentanți ai APIA și AFIR; reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă; membri Pro Agro, LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR; reprezentanți ai Camerelor de Comerț; reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice; reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor; reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare; consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.
Daniel Ciobanu, LAPAR: „Programul național de cadastru are rezultate foarte slabe”. Fermierul consideră că România trebuie să ceară o nouă derogare de la plata pe fermă
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.
Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.
În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.
Cu oficialul LAPAR, am aprofundat și problematica Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, precum și a volatilității prețurilor materiei prime de origine agricolă la nivel național și regional, precum și a situației recapitalizării fermierilor din nord-estul României, după seceta din 2015.
Revista Fermierului: Fermierii români ar putea rămâne fără subvenții agricole, ca urmare a lipsei cadastrului național (intabulării suprafețelor din extravilan). Cadastrul gratuit, în vederea intabulării, pentru terenurile din extravilan și intravilan, cu costuri acoperite de la bugetul de stat pentru toate lucrările de cadastrare, ar urma să fie definitivat prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”. Aici apare însă o contradicție: plata pe fermă, din 2018, versus definitivarea programului de cadastru până în 2023. Care ar trebui să fie viziunea României, din punctul de vedere al fermierilor LAPAR, de rezolvare a impasului care se conturează din ce în ce mai clar la orizont?
Daniel Ciobanu: Din câte știm, până în prezent, Programul național de cadastru si carte funciară prin care se efectuează cadastrul general, gratuit, are rezultate foarte slabe. Pe site-ul ANCPI, avem o prezentare de la 31 decembrie 2017 care ne arată că prin program s-a terminat cadastrarea a circa 200.000 ha teren extravilan, ceea ce este extraordinar de puțin. Asta ne arată că, până în anul 2023, cadastrarea generală nu se va definitiva.
Consider că este obligatoriu ca România să ceară o derogare din timp, să anunțe situația, în cazul în care ni se va mai accepta acest lucru. Noi știm că și în 2015, tot la cererea și în baza dovezilor prezentate, am primit prelungirea până în 2020, cu angajamentul ca, din 2018, cum era prevăzut în Ordonanța 3/2015, să fie operate datele cadastrale conform regulamentului european; acolo unde este disponibil, cadastrul să fie folosit.
Ne aflăm într-o situație ciudată, însă. Intabulările făcute până în prezent nu prea corespund cu pozițiile din intabulările vechi. Astfel, la cadastrul general se produce o reașezare. Cadastrul vechi nu se poate folosi, iar cel din programul național lipsește cu desăvârșire. S-a încercat introducerea de către Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață a APIA, în proiectul de modificare a Ordonanței 3/2015 (n.r. - prin OUG 4/2018), a acestui cadastru general, acolo unde este disponibil. Argumentele prezentate de noi au fost, poate, mai puternice și s-a renunțat, cel puțin pentru anul acesta. Astfel, s-a scos din anexa I a Ordinului 619/2015 (n.r. - modificat prin Ordinul 38/2018) adeverința de la primărie – cadastru și articolul 33 din OMADR 619/2015. Am mai sărit un an, dar nu am rezolvat problema.
R.F.: Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom avea definitivat cadastrul general pentru suprafețele din extravilan?
D.C.: Nu știm ce se va întâmpla, pentru că nu ne răspunde nimeni, deocamdată. Am adresat întrebări către oficialii din minister (n.r. - Agriculturii) și așteptăm răspunsurile. Dacă le vom primi în timp util, fiți siguri că suntem interesați. Cu o jumătate de gură, la o întâlnire pe care am avut-o în a doua săptămână a lunii februarie, la Ministerul Agriculturii, o doamnă director ne-a comunicat că nu vom scăpa de acest cadastru general. Nu vom scăpa, dar nu este vina noastră că nu se face. Își doresc asta și proprietarii, arendatorii, și noi, arendașii. MADR, declarativ, spune „da”, că își dorește cadastrul general. Ce facem însă în situația în care nu se reușește până în 2020 intabularea sau respectarea angajamentelor față de cei care au finanțat o parte din acest program? O parte a sa este finanțată din fonduri de la Comisia Europeană.
R.F.: Nevoile financiare pentru realizarea cadastrului general sunt uriașe. Vorbim de miliarde de euro. Or, tocmai lipsa banilor a făcut ca, până în prezent, și pentru proprietari să fie greu să se realizeze acest demers.
D.C.: Dacă nu se vor face modificări pe legi, cele pe care le au la dispoziție cei care lucrează la acest cadastru, nu știm dacă se vor rezolva problemele tehnice. Ca exemplu, persistă această problemă a moștenirilor, a dezbaterilor, a succesiunilor. Pe legile actuale, termenele sunt foarte lungi sau, poate, cei implicați nu se prezintă niciodată în fața autorităților notariale sau judecătorești. Cum să rezolvăm problemele acolo unde sunt mai mulți puși în posesie, acolo unde suprafața pe care s-au emis titluri este mai mare decât suprafața fizică? Reală?
R.F.: PAC. Prin intermediul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, taxează cumva implementarea înverzirii în cadrul PAC 2014-2020 și o identifică, în urma unei consultări publice, ca fiind elementul „cel mai împovărător și complex”. Cum vede LAPAR această schimbare de viziune, în contextul general al rolului pe care îl va avea țara noastră în remodelarea PAC post-2020?
D.C.: LAPAR este îngrijorat de puterea de decizie pe care o au unele state, implicit de cum anume va arăta acel plan strategic, care trebuia început măcar din noiembrie, dacă nu dinainte; se cunoșteau direcțiile principale. Fermierii români au avut deja experiențe neplăcute cu cuponiadele etc. Decizia politică a dăunat tot timpul bunului mers al funcționării exploatațiilor în România. De aceea am dat exemplul cuponiadei, pentru că deciziile se iau în funcție de numărul de voturi.
Dacă nu facem ceva simplu, ca să poată fi și înțeles, și care să aibă și viitor... La ce folosește că s-au dus bani pe fermele de subzistență? De ce n-am învățat fermierii mici să se unească în mici forme asociative, ca să poată funcționa peste 10 ani? Peste 20 de ani? Argumentul care ar trebui să-i convingă pe aceștia este faptul că exploatațiile mici „mor” în toată Europa. Este și exemplul Franței. Acolo, în 20 de ani, „au murit” 50.000 de exploatații, din cauză că este foarte greu să ții pasul cu cheltuielile impuse de înverzire, de PAC. Avem atâtea situații! O exploatație este obligată să respecte reguli PSI, de mediu, de protecția muncii. Fiecare aduce cu sine o cheltuială sau un angajat și ești obligat la sume suplimentare.
În fermă, factorul de ponderare care privește existența covorului vegetal este de 0,3! Ne dă peste cap rotația!
Revista Fermierului: Să ne orientăm puțin atenția și către exploatația dumneavoastră. Ce suprafață lucrați în prezent, care este structura de cultură și cu ce fel de probleme vă confruntați?
Daniel Ciobanu: În momentul de față, lucrez 300 ha, iar structura de cultură este cea clasică: porumb, floarea-soarelui, rapiță. Pentru că m-ați întrebat de probleme, acum apare o componentă nouă, și anume acest covor vegetal care ne dă peste cap rotația. De aceea, am ținut foarte mult la acele opt săptămâni de după răsărire (n.r. - în modificarea Ord. 619/2015). Mai exact, pe conținutul Ordinului 619/2015, LAPAR a insistat să rămână sintagma „stratul vegetal de la culturile secundare trebuie să acopere terenul până la 1 martie și cu derogare până la 15 aprilie” în condițiile în care, la altă poziție, este stabilit că „stratul vegetal trebuie să acopere terenul opt săptămâni”, problema fiind de când curge termenul de opt săptămâni. S-a stabilit ca termenul de opt săptămâni să curgă de la data la care fermierul notifică APIA că a înființat cultura secundară, iar din acel moment să curgă perioada de opt săptămâni. Să facem un exercițiu de imaginație – toamna, însămânțăm tandemul rapiță-grâu. Acum apare și covorul vegetal, egal ca paritate în ceea ce privește suprafața semănată ca factor de ponderare, adică 0,3. La o exploatație de 300 de hectare, ai peste 50 ha de covor vegetal. Alături de 150 ha care era media culturilor de toamnă grâu-rapiță, deja am ajuns la 200 ha; este greu să faci rotație, este greu să faci diversificare.
R.F.: Pentru că ați amintit de cereale, în toamna anului trecut cât grâu ați însămânțat?
D.C.: 90 de hectare
R.F.: Dar porumb și rapiță?
D.C.: În jur de 100 ha, respectiv 50 de hectare, restul fiind acoperit de cultura florii-soarelui.
R.F.: Ați semănat și culturi verzi?
D.C.: Am semănat soia, însă este o cultură perdantă. Eu nu-mi pot permite la o exploatație să ies în pierdere.
R.F.: Ați valorificat producția obținută anul trecut la recoltă sau vindeți în perioada iarna-primăvara 2018?
D.C.: Vând acum, nu am comercializat în toamnă, și vând prost. Este primul an (și toată Europa este îngrijorată) când nu avem o creștere de preț care să justifice costurile de depozitare. Piața este saturată sau manipulată. Rusia a avut două ierni favorabile de export. Globalizarea ne afectează. Franța nu poate exporta.
R.F.: Vindeți direct marfa sau vin cumpărătorii la dumneavoastră?
D.C.: Direct nu se poate vinde. Comercializăm prin intermediari.
R.F.: Costurile transportului sunt ale cumpărătorului sau ale dumneavoastră?
D.C.: Sunt variante diferite. Fie sunt ale cumpărătorului, fie, ca în cazul nostru, al comercializării directe către Agricola Bacău. Această ultimă variantă, cu transportul plătit de fermier, este una dezavantajoasă pentru noi. De aceea, preferăm să-l vindem intermediarului, care, oricum, are contract și el cu această firmă și obține un preț mai bun. Noi, direct la Agricola, nu putem vinde. Acesta este jocul pieței.
R.F.: Dacă ar exista o soluție de a transporta cerealele pe calea ferată, la costuri optime pentru producători, ar fi mai bine?
D.C.: Costul până la cea mai apropiată facilitate de încărcare pe calea ferată mă costă cu camionul o treime din cât m-ar costa până la Constanța, pe rutier; un leu până la Constanța, 0,30 lei până la Bacău. Nu se justifică investiția.
Au existat înainte bazele de colectare/consolidare Comcereal care aveau acces la calea ferată și care, la ordinul Băncii Mondiale, au fost dirijate către anumiți cumpărători. Nu mai știm cui aparțin acum.
R.F.: Cum ați ieșit din iarnă?
D.C.: În afară de fermierii afectați de seceta din 2015, o parte ne-am mai revenit. În schimb, sunt colegi de-ai noștri, de la Botoșani, spre exemplu, din jumătate de județ, de la Vaslui, care au prins al treilea an de secetă. Pe aceia nici nu-i putem întreba cum le este, pentru că le este greu, cu tot ajutorul dat la acel moment și care face obiectul unui scandal prin presă (acele proceduri pe care unii colegi nu le-au respectat, deși erau publice).
Personal, am avut șansa unor ploi mici, care ne-au ținut pe linia de plutire. Deficitul de apă din sol din martie 2017 a fost foarte mare și s-a menținut din 2015 încoace (a plecat de la 1.500 mc și am ajuns pe la 2.000 mc în 2017).
Pentru a sintetiza, cei mai mulți fermieri s-au redresat după acea secetă mare din 2015.
Revoluție digitală în agricultură! Densitatea recomandată prin platforma digitală Dekalb Smart a generat o diferență maximă de producție la porumb de 1,3 tone la hectar
În România, diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb prin platforma digitală Smart și potrivită fiecărei parcele din exploatație, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură –, față de producția pe care fermierii din centrele de testare au obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei, a fost, în medie, de 1,3 tone, a declarat directorul de Marketing și Strategie al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova, Daniel Stanciu, cu ocazia conferinței de lansare a noului produs informatic.
Vocile autorizate din interiorul companiei au precizat oficial că platforma digitală Smart vine în ajutorul fermierilor cu o serie de soluții inovatoare pentru creșterea producției de porumb pe aceeași suprafață. Cu ajutorul acestui nou produs informatic, fermierii beneficiază de recomandări privind alegerea hibridului de porumb în funcție de tipul de sol și de mediul de cultură, la densitatea optimă pentru a avea profitabilitate maximă. Productivitatea culturii poate crește cu până la 30%, arată datele din centrele tehnologice Dekalb.
„Discutăm, în primă fază, de o densitate recomandată unui hibrid care să fie adaptat condițiilor din fermă, de o densitate potrivită parcelelor și nu întregii ferme. Așadar, venim cu o soluție care o să le recomande fermierilor densitatea potrivită, parcelă cu parcelă. Trecem din faza de catalog, în care aveam o densitate recomandată în caz de irigat/neirigat, la una mult mai specifică, și anume problematica fermei. Începem să personalizăm aceste soluții și să oferim fermierilor cea mai potrivită soluție din punct de vedere genetic, dar și de tehnologie pentru fermă. Cu această ocazie (n.r. - lansarea oficială în România a Dekalb Smart), a fost prezentată și soluția de monitorizare a culturilor prin satelit pentru hibrizii Dekalb. Așadar, după ce înființăm cultura, vom putea să urmărim din satelit imaginile parcelei și să vedem exact ce se întâmplă acolo din punctul de vedere al vegetației. Astăzi lansăm un concept și îl lansăm pe cale digitală. Începem o revoluție digitală în agricultură”, a precizat Stanciu. „Bazat pe informațiile provenite din cercetare, potrivit cărora 19% din rezultatul de producție este determinat de alegerea hibridului și 8 la sută din potențialul de producție poate depinde de densitatea la semănat, adică aproape 30% din potențialul de producție este influențat de hibrid și de densitate, aceste două analize au stat la baza conceptului Dekalb Smart – semănat”.
„În urma rezultatelor pe care le-am obținut în cele 37 de locații la nivel european, din care 10 în România, am identificat care este densitatea optimă care poate oferi fermierilor cea mai bună profitabilitate. Ne-am uitat pe curba de producție și am selectat fix densitatea care se potrivește. (...) Bazat pe rezultatele din centrele de testare, plusul de producție pe care densitatea recomandată de Dekalb a adus-o fermierului la nivel european a fost de 1,6 tone, diferență maximă. (...) Restrângem aria rezultatelor și mergem către România. Am avut o serie de 10 locații în care am testat hibrizii în diferite variante de densitate. Diferența maximă de producție între densitatea recomandată de Dekalb, conform datelor din teren – tip de sol și mediu de cultură – a fost de 1,3 tone față de producția pe care fermierul a obținut-o pe aceeași parcelă, cu același hibrid, dar în densitatea fermei. (...) În peste 90% din cazurile în care noi am testat densitatea Dekalb versus densitatea fermei, am câștigat, iar plusul de producție a fost considerabil”, a adăugat oficialul companiei.
Cultura este monitorizată constant cu ajutorul imaginilor din satelit, care semnalează apariţia problemelor provocate de diverși factori, au adăugat oficialii companiei printr-un comunicat de presă, transmis ulterior lansării oficiale. Pornind de la consistența vegetației verzi, imaginile din satelit pot semnala probleme precum dezvoltarea neuniformă a culturii, cauzate de factori pedoclimatici, boli, dăunători sau alte accidente, în perioada de vegetație.
„Fermierii caută în permanență metode pentru a-și mări productivitatea. Găsirea și dezvoltarea soluțiilor optime fac parte din activitatea zilnică a specialiștilor noștri. Prin utilizarea tehnologiei și a noilor soluții digitale din agricultură, fermierii pot să își maximizeze profitul, să aibă mai multă predictibilitate în privința evoluţiei culturilor, dar și să facă o agricultură sustenabilă. Dekalb Smart vine în întâmpinarea fermierilor și îi ajută să-și eficientizeze tehnologia de cultură și, totodată, să îmbunătățească profitabilitatea culturii de porumb. Astfel, suntem prima companie de semințe certificate din România care aduce pe piața autohtonă o soluție personalizată în funcție de nevoile specifice fermierilor”, a declarat, la rândul său, Octavian Chihaia, director general al Monsanto România, Bulgaria și Republica Moldova.
Toate informațiile sunt accesibile fermierului pe telefonul mobil, tabletă sau pe calculator.
Soluțiile au fost testate cu rezultate remarcabile la centrele tehnologice Dekalb în Europa, unde sunt semănate anual 700 de hectare de loturi, prin utilizarea de înaltă tehnologie. Aici, hibrizii de porumb Dekalb au fost testați în toate condițiile pedologice, la diferite densități, fiind colectate peste 1.000 de observații cu date pentru fiecare hibrid. În urma rezultatelor obținute, specialiștii au creat o serie de soluții inteligente reunite sub denumirea Dekalb Smart. Tehnologia dezvoltată pentru culturile de porumb a fost testată cu succes în 2017, în 12 state europene, printre care: România, Franța, Ungaria, Spania și Italia, țări mari cultivatoare de porumb.
Dekalb Smart poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu acces la internet
Versiunea Dekalb Smart este deja disponibilă, iar aplicația pentru mobil urmează să fie disponibilă în scurt timp. România este printre primele țări europene în care este lansată noua tehnologie.
Printre primii în Europa, fermierii români își vor putea monitoriza, chiar și de pe propriul smartphone, toate parcelele de porumb și vor putea fi la curent cu tot ce apare în teren, indiferent de locul unde se află. În România, clienții Dekalb vor putea beneficia de unul dintre cele două pachete ale soluției Dekalb Smart: Freemium și Silver.
Dekalb și-a început activitatea prin cooptarea celor mai buni specialiști în ameliorare și tehnologii din cadrul principalelor programe de la nivel european, care au alcătuit programul de ameliorare comun al mărcii Dekalb cu scopul de a le furniza agricultorilor europeni sămânță de înaltă calitate. Angajamentul Dekalb pe linia de inovații reprezintă generarea continuă de soluții care îi ajută pe agricultori în demersul lor de maximizare a producției de semințe de primă calitate cu ajutorul unor echipamente care generează recomandări de semănat, în funcție de cerințele fiecărui producător, tehnologii avansate de supraveghere a condițiilor de dezvoltare a culturii, optimizând rezultatele din teren cu o precizie care merge până la un metru pătrat.
Conceptul Dekalb Smart, dezvoltat la nivel de proiect-pilot în 2017 în întreaga Europă cu rezultate excelente, este un program inteligent care generează soluții personalizate pentru optimizarea culturilor de porumb, de la selectarea sămânţei, semănat rată variabilă, tratamente adecvate, monitorizare și administrare diferențiată per tipuri de solă, pentru a optimiza cultura fiecărui fermier în parte, utilizând aplicații și tehnologii inteligente de lucru. Până în 2019, acest concept va fi disponibil pe principalele piețe europene, România fiind printre primele care îl poate accesa, alături de Franța, Spania, Ungaria și Italia. În România, Dekalb le oferă fermierilor produse și tehnologii de ultimă oră, precum și servicii de consultanță de specialitate, asumându-și rolul în educație și avangardă, în calitate de partener premium al fermierilor români. Dekalb este marcă înregistrată a Monsanto Technology LLC.
Publicitate
Revista
