Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Sorin Chiru a declarat că fermierii din regiunea Galicia - Spania testează două soiuri de cartof produse în ţara noastră. Soiurile testate de cultivatorii spanioli sunt RoClas, produs de Institutul Cartofului de la Braşov şi Astral, produs de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.

“Soiul RoClas are o capacitate de producţie de peste 40 tone de cartofi la hectar, dacă se aplică tehnologia corectă. Cele două soiuri produse după trei ani de cercetare şi experimentare au fost testate un an în reţeaua de cercetare INORDE din Galicia. În competiţie au fost încă 30 de soiuri de sămânţă de cartofi produse în Polonia, Olanda, Spania, Ungaria şi România. Ţara noastră a participat cu opt soiuri, din care au fost selectate cele două, preferate de spanioli atât pentru aspectul comercial, cât şi pentru gust şi calităţile nutritive. Soiurile respective au fost omologate şi comandate de fermierii spanioli pentru a fi cultivate în acest an. Am trimis o tonă de sămânţă din cele două soiuri şi aşteptăm ca în toamna acestui an să vedem rezultatele”, a precizat Sorin Chiru.

El a adăugat că dacă spaniolii vor fi mulţumiţi de cele două soiuri de cartofi, de anul viitor vor fi exportate progresiv de la 50 la 500 tone de sămânţă. Pentru a avea disponibile asemenea cantităţi de sămânţă, INCDCSZ Braşov va produce materialul de bază prin cultivarea tuberculilor la fermieri autorizaţi din Braşov, Covasna sau Suceava.

Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov va primi de la guvern o finanţare de patru milioane de euro, spune Sorin Chiru, directorul institutului. Banii vor fi folosiţi pentru modernizarea a 12 laboratoare şi pentru înfiinţarea unui modul separat, foarte performant, care ar trebui să se întindă pe o suprafaţă de 2.000 mp. Construcţia noului laborator este prevăzută a începe în acest an.

Laboratorul va fi dotat cu tehnologie de ultima generaţie, care va permite aplicarea unor noi metode de obţinere a materialului de clonare la cartof.

Compania Makhteshim Agan România MAROM a împlinit 20 de ani de activitate în ţara noastră. Pentru aniversarea celor două decenii compania a organizat, pe 16 iunie, în centrul Bucureştiului, pe terasa hotelului Radisson Blu, o întâlnire cu toţi partenerii de afaceri (dealeri, fermieri etc) şi reprezentanţi ai presei de specialitate.

Atmosfera de sărbătoare s-a simţit pe parcursul câtorva ore bune, s-au depănat amintiri, s-au schimbat impresii despre agricultura momentului, s-a ascultat muzică, s-a dansat. Toţi cei prezenţi, vreo 200-300 de persoane, au petrecut o seară plăcută alături de conducerea şi angajaţii companiei Makhteshim Agan MAROM.

Înfiinţată în 1991, Makhteshim Agan România a fost prima reprezentanţă a grupului de firme israelian Makhteshim din Europa.

Makhteshim Agan Industries din Israel este unul din cei mai mari producători mondiali de pesticide, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari şi în acelaşi timp cel mai mare producător mondial de pesticide generice.

Luna iunie a fost plină pentru compania Saaten Union România, parte a companiei Saaten Union Gmbh Germania, unul dintre cei mai mari producători şi vânzători de seminţe de cereale şi plante tehnice din Europa. La începutul lunii, Saaten Union România a participat cu stand la prima ediţie a Expoziţiei Agriplanta de la Fundulea (Călăraşi).

Apoi, a organizat întâlniri în câmp cu fermierii aproape peste tot în ţară. “Au avut loc prezentări comune cu BASF pe partea de tehnologie Clearfield, prezentări proprii organizate în fiecare zonă comercială, la care s-au prezentat loturile de păioase şi rapiţă de toamnă. De asemenea, am prezentat şi compania Rapool Ring România, o noutate pentru ceea ce reprezintă piaţa de rapiţă de toamnă, adusă în ţara noastră în exclusivitate prin intermediul echipei Saaten Union România şi reprezentată de subsemnatul. Urmează prezentările loturilor de prăşitoare ale căror date nu au fost încă stabilite”, ne-a spus Bogdan Craiciu, director marketing Saaten Union România. Compania germană şi-a început activitatea în România încă din anul 1972.

Pe 13 iunie s-a inaugurat crama Avincis din Drăgăşani (Vâlcea), investiţie a cunoscutului avocat şi politician Valeriu Stoica. Au participat peste 300 de invitaţi, politicieni, oameni de afaceri, producători de vinuri, specialişti, reprezentanţi HoReCa şi ziarişti. Crama, afacere de familie a lui Valeriu Stoica şi a soţiei sale Cristiana, are o arhitectură deosebită şi a fost realizată după planurile renumitului arhitect Alexandru Beldiman, cel care s-a ocupat şi de renovarea în totalitate a conacului boieresc de pe Dealul Dobruşa, conac aflat în proprietatea familiei Stoica.

Societatea Avincis Vinuri deţine în proprietate şi exploatează în jur de 30 ha, suprafaţă replantată cu viţă de vie nobilă. Valeriu Stoica spune că vrea să mai cumpere teren cu vie şi să ajungă la 50 ha de viţă de vie, obiectivul principal al acestei noi afaceri fiind producerea de vinuri premium.

Evenimentul inaugural a fost prilej de prezentare şi degustare a primelor vinuri marca Avincis, precum şi de vizitare a conacului de la Dobruşa. Crampoşie Selectionată, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel din recolta 2010, cât şi un cupaj roşu, aflat în plin proces de şlefuire sunt primele vinuri Avincis, produse sub atenta supraveghere a oenologului francez de 26 de ani Ghislain Moritz.

Podgoria fostului ministru al Justiţiei se învecinează cu cea a guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Cream (Claudia Pavel) şi Cristi de la formaţia Haiducii vor găti pentru bucureşteni, sâmbătă şi duminică, la atelierul 'Click! Pofta Bună! 'la o nouă ediţie a Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Organizatorii de la Media Link Business au pregătit, pentru sâmbată, concursul 'Sandwich-uri haioase', iar duminică bucureştenii, indiferent de vârstă, pot participa la competiţia 'Ouă umplute haioase'. Revista ,,Click Pofta bună!' va oferi ca premii DVD-uri cu filme tuturor celor care vor asista la demonstraţiile culinare. Echipa revistei va pregăti sâmbătă dimineaţă fasole bătută, dar şi icre de fasole, iar duminică, vor face o prăjitură de post.

Între timp, producătorii maramureşeni de la firma Lapuşel vor pregăti o tocăniţă de pui ca în Ardeal, după o reţetă proprie, iar băcăuanii din Palanca pregătesc o ciorbă de fasole verde şi cartofi noi, acrită cu zer, dreasă cu smântână şi ouă, o reţetă din Chimes.

Maramureşencele îi invită pe bucureşteni la foi cu bulion umplute cu măr şi prăjitura 'negresă' cu dulceaţă nouă din cireşe şi căpşuni făcute din fructe din gospodăria proprie a Rodicăi Ţiplea, din Ocna Şugatag. Familia Vasile din satul Scărişoara, Olt, revine cu legume de sezon roşii, vinete, varză, ardei gras, ardei iute şi salată, verdeţuri pentru supe şi ciorbe, cireşe şi primele caise româneşti. Producătorii din Izbiceni revin cu roşii, iar vrâncenii din Vizantea-Livezi, judeţul Vrancea, aduc cireşe de mai şi căpşune. Gălăţenii îşi vor răsfăţa clienţii cu plăcintă ţărănească din curcan pregătită de Dru Agro. Nu vor lipsi seminţele de floarea soarelui, dovleac, migdale, alune de pădure, fisticul sau fructe confiate - caise şi merişor.

Producătorii gălăţeni de la SC Dru Agro SRL, aduc cârnaţi ciobăneşti şi vânătoreşti afumaţi, costiţă şi slăninuţă ţărănească afumată tradiţional, pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie, cotlet haiducesc, tobă de casă.

Din comuna Şimleul Silvaniei, producătorii de la Siciliana vin cu o gamă diversificată de mezeluri tradiţionale, iar maramureşenii de la ,,Toto', vor oferi cârnaţi de casă, jambon afumat, coaste afumate, pate de casă, pâine de casă, pâine de mălai şi pogăcele cu jumări.

Din judeţul Hunedoara, producătorii revin cu sucul de măr cu pulpă, despre care spun că este de patru ori mai sănătos comparativ cu cel limpede.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaţi să deseneze 'cum văd ei târgul', iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, pomicultură şi creşterea animalelor. Nu vor lipsi meşterii populari de la care bucureştenii pot alege o ie tradiţională pentru zile călduroase de vară.

Un număr de 16.104 proiecte au fost declarate eligibile pentru finanţare din fonduri europene prin măsura 141 'Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), valoarea proiectelor selectate reprezentând peste 80% din alocarea financiară de 150 de milioane de euro pe sesiunea octombrie/noiembrie 2010, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Astfel, în sesiunea menţionată au fost depuse 16.403 proiecte, dar au rămas eligibile 16.104, în valoare totală de 120,78 de milioane de euro. De asemenea, au fost retrase de la finanţare 13 proiecte, în valoare de 97.500 euro, iar un număr de 299 de proiecte au fost respinse, valoarea acestora fiind de peste 2,242 milioane euro.

În acest an, măsura 141 va avea două sesiuni de depunere de proiecte, una fiind deja deschisă (1-30 iunie 2011), iar cea de-a doua în perioada 3-31 octombrie 2011, beneficiarii putând accesa circa 105 milioane euro pe sesiune.

Obiectivele specifice ale măsurii 141 vizează creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic, diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin măsura 141 sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neimpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economica cuprinsă între 2 şi 8 UDE, situată pe teritoriul ţării, înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol şi care comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), plăţile efectuate către beneficiarii fondurilor europene pentru dezvoltare rurală se ridică la 2,035 miliarde euro, până la finele lunii mai, aproape jumătate faţă de valoarea totală a cererilor selectate pentru finanţare. Până la finele lunii mai au fost selectate spre contractare, în vederea dezvoltării mediului rural, cereri de finanţare în valoare de 4,27 miliarde de euro.

De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost selectate pentru a fi contractate 31.414 cereri de finanţare, reprezentând o angajare de 60,9%. Dintre acestea, până în prezent, au fost contractate efectiv 29.311 proiecte, în valoare de 3,86 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 55,14% a fondurilor totale alocate pentru măsurile de investiţii gestionate de către APDRP. De asemenea, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 2,035 miliarde de euro.

Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul, potrivit studiului 'Out of Home Consumption Habits', realizat în martie de Unilever Food Solutions, studiu ce conţine informaţii referitoare la profilul românilor care iau cel mai des masa în oraş, ce anume preferă să comande, cât plătesc de obicei pentru o masă şi care sunt orele la care preferă să mănânce.

Conform acestei cercetări, locuitorii din oraşele mari (cu peste 200.000 locuitori) cheltuiesc cel mai mult pentru o masă, respectiv 40 de lei, în timp ce cei din Bucureşti cheltuiesc 15-20 de lei, primii preferând restaurantele mixte, iar ceilalţi cantinele, fast-food-urile şi shaormeriile.

Trendurile la nivel naţional în materie de servire a mesei în oraş arată că 50% dintre românii care iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni preferă să mănânce în oraş seara, iar 40% au declarat că în ultimele trei ieşiri în oraş au luat masa în fast-food-uri şi pizzerii, unde au comandat preparate din carne (36% dintre ei), pizza (32%) şi ciorbe acre (13%).

Studiul Unilever arată că 28% dintre persoanele din mediul urban cu vârste între 18 şi 64 de ani iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni.

În ceea ce priveşte frecvenţa cu care românii mănâncă în oraş, 24% o fac de 2-3 ori/săptămână, 42% - o dată la 2-3 săptămâni şi 34% - cel mult o dată pe lună.

Bărbaţii din România ies mai des în oraş decât femeile (66% versus 34% din categoria 'heavy consumers', adică cei care iau masa în oraş de cel puţin 2-3 ori pe săptămână). Cel mai adesea ei mănâncă la shaormerii şi cantine şi preferă ciorbele acre şi carnea de porc, pe când femeile mănâncă în oraş mai degrabă salate şi deserturi (în special clătite) şi preferă pastele, salata bulgărească, brioşele, prăjiturile şi salata de fructe.

Mâncărurile preferate diferă în funcţie de regiunea ţării. Astfel, în sudul României, Muntenia, Banat şi Transilvania, mâncărurile preferate sunt pizza, fripturile, sandvişurile, shaorma. În Dobrogea este preferată mâncarea chinezească, în Moldova - ciorbele acre şi în Oltenia şi Maramureş - mâncărurile mixte.

Când mănâncă în oraş, românii comandă diferit, în funcţie de categoria de vârstă din care fac parte. Cei cu vârste între 18 şi 24 de ani aleg cel mai adesea mâncare fast-food (pizza, shaorma şi burgers), cei cu vârste între 25 şi 34 de ani preferă snacks-urile şi garniturile cu cartofi, iar românii peste 35 de ani preferă mâncarea tradiţională: ciorbele acre, supele, felurile de mâncare cu carne (şniţel de pui sau aripioare de pui) şi deserturile.

Rezultatele studiului Out of Home Consumption Habits sunt susţinute de Raportul Global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră?', comunicat de Unilever Food Solutions în aprilie 2011. Conform acestuia, consumatorii din ţările Europei Centrale şi de Est sunt foarte interesaţi să afle ce conţine mâncarea pe care o comandă, atunci când mănâncă în oraş - 55% din respondenţii din Germania şi peste 90% dintre respondenţii din Rusia şi Turcia. Ei consideră că responsabili pentru informarea lor despre felurile pe care le comandă când mănâncă în oraş sunt restaurantele, cantinele şi furnizorii din sectorul gastronomic.

Raportul Global a fost realizat pe 3.500 de persoane care iau masa în oraş cel puţin o dată pe săptămână, 87% dintre ei declarând că ar alege preparate mai sănătoase atunci când mănâncă în oraş, dacă ar cunoaşte valorile nutriţionale ale acestora - 49% dintre germani, 72% dintre respondenţii ruşi, 77% dintre respondenţii turci.

Ţările incluse în Raportul global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră' din Europa Centrală şi de Est sunt Germania, Rusia şi Turcia.

Unilever Food Solutions este divizia specializată de soluţii gastronomice a companiei Unilever, prezentă în 74 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud.

Studiul Out of home consumption habits a fost realizat în martie 2011 de Synovate România pentru Unilever Food Solutions pe un eşantion reprezentativ la nivel urban pentru populaţia între 18 şi 64 de ani (891 persoane). Respondenţii care iau masa în oraş cu o frecvenţă de cel puţin o dată la 2-3 luni se caracterizează prin venituri preponderent de peste 1200 lei/lună, angajaţi full-time, absolvenţi de liceu şi facultate.

Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine( FCBR), Mircea Ciurea, ne-a informat că, în urma întâlnirii de luni, 06.06.2011, cu reprezentanţii MADR, s-au stabilit următoarele:

-          Între 1 iulie – 15 august, toţi crescătorii de bovine pot depune cereri la sediile APIA judeţene pentru CNDP-ul pe anul 2011( Plăţile Naţionale Complementare Directe);

-          Cererile pentru plata CNDP-ului la bovine vor purta ştampila asociaţiei judeţene pentru ca să nu mai existe suspiciuni de fraudă în privinţa numărului de animale declarat şi cel faptic

-          A fost scoasă obligativitatea declaraţiei pe propria răspundere privind  datoriile la zi către bugetul de stat;

-          Crescătorii care au achiziţionat până acum animale de rasă au posibilitatea ca, până la 30 iunie 2011, să-şi înscrie animalele în RN, după care să meargă la DSVSA – urile judeţene pentru a-şi lua un cod de exploataţie.

-          Se speră ca pentru anul acesta suma alocată plăţilor pe cap de animal(CNDP) să fie cea negociată pentru 2011, adică în jur de 270 milioane euro.

România va solicita Comisiei Europene despăgubirea tuturor producătorilor de castraveţi afectaţi de scăderea vânzărilor şi de blocarea exporturilor din cauza epidemiei produse de bacteria E.coli, deşi forul european intenţionează să ofere despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară.

'Am făcut toate demersurile către Bruxelles pentru despăgubirea tuturor producătorilor şi exportatorilor români de castraveţi afectaţi de epidemia produsă de bacteria E.coli şi recuperarea pierderilor. UE face discriminări dure deoarece vrea să acorde despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători care vând în pieţe, ori producătorii noştri nu prea sunt organizaţi', a spus Tabără.

Acesta a precizat ca la ora actuală Germania a descoperit infestarea cu această bacterie şi în cazul mugurilor de fasole Mungo, utilizată pentru salate.

'Legumele din România nu au niciun fel de probleme cu această bacterie, acestea fiind sigure din punct de vedere calitativ', a mai adăugat şeful MADR.

Ministerul Agriculturii a finalizat evaluarea pierderilor înregistrate de producătorii români, situaţia urmând să fie transmisă Comisiei Europene în cursul zilei de luni. Consiliul extraordinar al miniştrilor Agriculturii (din UE) urmează să decidă marţi compensaţiile financiare pentru ţările afectate de blocarea comerţului intracomunitar cu castraveţi din cauza bacteriei E.coli.

Din datele furnizate de reprezentanţii MADR, producătorii români pierd zilnic circa 100.000 de euro din cauza blocării schimburilor intracomunitare cu castraveţi, dar şi a scăderii vânzărilor pe piaţa internă cu 70%. Calculate la o perioadă de 60 de zile, pierderile ar putea ajunge la nouă milioane de euro.

România exportă la aceasta oră doar castraveţi cornişon, în jur de 400-500 tone pe zi, dar mai mult către ţările din est, cu precădere Polonia şi Moldova, castraveţii de seră, cei lunguieţi, fiind preferaţi în ţările occidentale. Suprafaţa ocupată cu sere în România se ridica la 600 de hectare, din care circa 60 de hectare sunt cultivate cu castraveţi.

Fermierii spanioli susţin că valul de panică creat de pe urma 'psihozei castravetelui' le aduce pagube de aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, iar germanii pierd circa patru milioane de euro pe zi. De asemenea, în Olanda pierderile sunt cifrate la cinci milioane de euro pe zi, iar valoarea exporturilor belgiene de legume către Rusia, ţară care a impus embargo asupra importurilor de legume proaspete dinspre UE, se ridică la 30 de milioane de euro anual.

Ultimele informaţii arată că seminţe germinate provenite din nordul Germaniei ar fi sursa răspândirii bacteriei E.coli, deşi Germania a anunţat săptămâna trecută că sursa contaminării ar fi castraveţii bio din Spania. Testele au contrazis însă aceste acuzaţii.

Autorităţile landului Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au admis duminică seara că infecţia intestinală cu bacteria E.coli, din cauza căreia au murit deja 22 de oameni, ar putea avea la origine germeni de fasole, linte, mazăre şi soia, cultivate la ferme din regiunea respectivă.

'Nu există o certitudine deplină că aceste plante sunt responsabile de epidemia de diaree hemoragică, însă rezultatele finale de laborator sunt aşteptate pe parcursul zilei de luni', precizează Deutsche Welle.

Autorităţile din Saxonia Inferioară nu exclud posibilitatea ca bacteria E. coli să fie detectată şi la alte ferme germane. Ferma unde a fost descoperită presupusa sursă a epidemiei este acum închisă.

Până în acest moment, 22 de persoane au decedat în urma infecţiei, 21 de persoane au murit în Germania şi una în Suedia, alte 2.100 de persoane din 12 ţări fiind afectate de acestă boală. Toţi cei infectaţi locuiesc în Germania sau au călătorit în această ţară.

Bacteria E.coli, care se găseşte de obicei în aparatul digestiv al animalelor şi oamenilor, nu este periculoasă în cele mai multe cazuri. În unele cazuri însă infecţia intestinală poate provoca sindrom hemolitic uremic (Eceh), care afectează rinichii şi sistemul nervos.

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a anunţat că tulpina bacteriei E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă. Testele genetice preliminare arată că tulpina reprezintă o mutaţie provenind din doua tipuri diferite de bacterii E.coli şi conţine gene letale ce ar putea explica de ce epidemia din Europa are o asemenea amploare şi pare atât de periculoasă.