România va solicita Comisiei Europene despăgubirea tuturor producătorilor de castraveţi afectaţi de scăderea vânzărilor şi de blocarea exporturilor din cauza epidemiei produse de bacteria E.coli, deşi forul european intenţionează să ofere despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară.

'Am făcut toate demersurile către Bruxelles pentru despăgubirea tuturor producătorilor şi exportatorilor români de castraveţi afectaţi de epidemia produsă de bacteria E.coli şi recuperarea pierderilor. UE face discriminări dure deoarece vrea să acorde despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători care vând în pieţe, ori producătorii noştri nu prea sunt organizaţi', a spus Tabără.

Acesta a precizat ca la ora actuală Germania a descoperit infestarea cu această bacterie şi în cazul mugurilor de fasole Mungo, utilizată pentru salate.

'Legumele din România nu au niciun fel de probleme cu această bacterie, acestea fiind sigure din punct de vedere calitativ', a mai adăugat şeful MADR.

Ministerul Agriculturii a finalizat evaluarea pierderilor înregistrate de producătorii români, situaţia urmând să fie transmisă Comisiei Europene în cursul zilei de luni. Consiliul extraordinar al miniştrilor Agriculturii (din UE) urmează să decidă marţi compensaţiile financiare pentru ţările afectate de blocarea comerţului intracomunitar cu castraveţi din cauza bacteriei E.coli.

Din datele furnizate de reprezentanţii MADR, producătorii români pierd zilnic circa 100.000 de euro din cauza blocării schimburilor intracomunitare cu castraveţi, dar şi a scăderii vânzărilor pe piaţa internă cu 70%. Calculate la o perioadă de 60 de zile, pierderile ar putea ajunge la nouă milioane de euro.

România exportă la aceasta oră doar castraveţi cornişon, în jur de 400-500 tone pe zi, dar mai mult către ţările din est, cu precădere Polonia şi Moldova, castraveţii de seră, cei lunguieţi, fiind preferaţi în ţările occidentale. Suprafaţa ocupată cu sere în România se ridica la 600 de hectare, din care circa 60 de hectare sunt cultivate cu castraveţi.

Fermierii spanioli susţin că valul de panică creat de pe urma 'psihozei castravetelui' le aduce pagube de aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, iar germanii pierd circa patru milioane de euro pe zi. De asemenea, în Olanda pierderile sunt cifrate la cinci milioane de euro pe zi, iar valoarea exporturilor belgiene de legume către Rusia, ţară care a impus embargo asupra importurilor de legume proaspete dinspre UE, se ridică la 30 de milioane de euro anual.

Ultimele informaţii arată că seminţe germinate provenite din nordul Germaniei ar fi sursa răspândirii bacteriei E.coli, deşi Germania a anunţat săptămâna trecută că sursa contaminării ar fi castraveţii bio din Spania. Testele au contrazis însă aceste acuzaţii.

Autorităţile landului Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au admis duminică seara că infecţia intestinală cu bacteria E.coli, din cauza căreia au murit deja 22 de oameni, ar putea avea la origine germeni de fasole, linte, mazăre şi soia, cultivate la ferme din regiunea respectivă.

'Nu există o certitudine deplină că aceste plante sunt responsabile de epidemia de diaree hemoragică, însă rezultatele finale de laborator sunt aşteptate pe parcursul zilei de luni', precizează Deutsche Welle.

Autorităţile din Saxonia Inferioară nu exclud posibilitatea ca bacteria E. coli să fie detectată şi la alte ferme germane. Ferma unde a fost descoperită presupusa sursă a epidemiei este acum închisă.

Până în acest moment, 22 de persoane au decedat în urma infecţiei, 21 de persoane au murit în Germania şi una în Suedia, alte 2.100 de persoane din 12 ţări fiind afectate de acestă boală. Toţi cei infectaţi locuiesc în Germania sau au călătorit în această ţară.

Bacteria E.coli, care se găseşte de obicei în aparatul digestiv al animalelor şi oamenilor, nu este periculoasă în cele mai multe cazuri. În unele cazuri însă infecţia intestinală poate provoca sindrom hemolitic uremic (Eceh), care afectează rinichii şi sistemul nervos.

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a anunţat că tulpina bacteriei E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă. Testele genetice preliminare arată că tulpina reprezintă o mutaţie provenind din doua tipuri diferite de bacterii E.coli şi conţine gene letale ce ar putea explica de ce epidemia din Europa are o asemenea amploare şi pare atât de periculoasă.