Fundația Alexandrion a dezvăluit laureații celei de-a unsprezecea ediții a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu în cadrul unui eveniment desfășurat la Hotelul Alexandrion Experience din Sinaia pe 12 noiembrie 2024. Gala, lansată în România în 2014 și extinsă la nivel internațional celebrează anual oameni care s-au remarcat prin realizări deosebite sau cariere excepționale în diverse domenii. Evenimentul este inspirat de moștenirea domnitorului Constantin Brâncoveanu, promotor al artei și culturii în Țara Românească și reflectă armonia dintre tradiție, identitate și modernitate.
Fundația Alexandrion, parte din Nawaf Salameh Family Office, a fost înființată în anul 2003, ca urmare a numeroaselor activităţi sociale desfăşurate de companiile din cadrul entităţii. Astfel, în prezent, proiectele de responsabilitate socială se desfășoară sub umbrela Fundației. Cele mai importante demersuri ale sale sunt legate de sfera culturală, iar Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, aflată la cea de-a unsprezecea ediție, reflectă această direcție.
„Fundația Alexandrion şi-a propus încă de la prima ediţie a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu să promoveze valorile care definesc o societate frumoasă şi dezvoltată: cunoaşterea, creativitatea, inovaţia, emoţia, dar și implicarea în cauzele umanitare. Este o onoare să organizăm an de an acest eveniment care aduce un omagiu bogatei moșteniri culturale pe care ne-a lăsat-o domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a fost un adevărat patron al artelor și un campion al educației. Moștenirea sa ne amintește de impactul profund pe care cultura, ştiinta și căutarea cunoașterii îl pot avea asupra societății. Pe măsură ce navigăm printre provocările lumii contemporane, aceste valori sunt cele care ne vor ghida pe noi şi pe urmaşii noştri către un viitor mai bun. Împreună ne putem asigura că acestea rămân repere cheie pentru societatea noastră şi pentru cei care ne vor urma”, a spus dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Nawaf Salameh Family Office.
Premiile Constantin Brâncoveanu sunt oferite laureaților pentru proiecte remarcabile derulate în anul precedent sau pentru realizările obținute de-a lungul întregii cariere. De asemenea, Fundaţia Alexandrion acordă în fiecare an, în cadrul Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, unul sau mai multe premii speciale. Printre laureații edițiilor precedente ale galei se numără actori, muzicieni, scriitori, arhitecți, istorici, artişti vizuali, medici, economişti și clerici care, prin munca lor, au influențat în mod semnificativ evoluția societății românești.
Anul acesta, s-au acordat premii în opt domenii: „ştiinţă, tehnologie şi inovaţie”, „istorie”, „film”, „arhitectură”, „arte vizuale”, „muzică”, „teatru” şi „istoria artei”. Ca în fiecare an, Fundația Alexandrion a oferit și un premiu special unei personalități care s-a remarcat prin contribuția sa în sfera umanitară. În 2024, distincția a fost acordată Preafericitului Bartholomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului/Noii Rome și Patriarh Ecumenic, pentru eforturile sale de promovare a păcii și dialogului.
Juriul a fost format din președinte: prof. univ. dr. Daniel David – psiholog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; vicepreședinte: Ștefan Râmniceanu – pictor, sculptor, poet, cineast (vicepreședinte & jurat arte plastice şi istoria artei) şi membrii: prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu - teatrolog, istoric și critic de teatru (jurat teatru); Magda Mihăilescu - critic de film (jurat film); Sorina Goia – muzicolog (jurat muzică); prof. univ. dr. Marian Moiceanu - arhitect şi rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (jurat arhitectură); prof. dr. Constantin Corneanu - istoric și președintele Consiliului Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” (jurat istorie).
Laureații celei de-a XI-a ediţii a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024
Categoria ştiinţă, tehnologie şi inovaţie: Dorel Banabic – Premiul pentru promovarea internațională a contribuțiilor românești în ştiință, tehnologie și inovație
Academicianul Dorel Banabic, personalitate recunoscută în științele tehnice și deformabilitatea materialelor metalice, este președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române din 2015 și membru al Prezidiului. Licențiat al Facultății de Mecanică din Cluj-Napoca (1980), a obținut doctoratul în 1993 cu o teză intitulată „Cercetări privind deformabilitatea tablelor metalice subțiri”. Cu un portofoliu impresionant de peste 20 de cărți și 200 de articole publicate în reviste științifice internaționale, Dorel Banabic a contribuit la avansarea cercetării și educației în inginerie mecanică atât în România, cât și la nivel global.
Categoria istorie: Mircea Gheorghe Abrudan – Premiul pentru volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală”
Mircea-Gheorghe Abrudan, născut pe 22 mai 1986 în Cluj-Napoca, este cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie (2008) și Facultatea de Teologie Ortodoxă (2009) la Universitatea Babeș-Bolyai, obținând ulterior două doctorate cu distincția Summa Cum Laude, unul în istorie (2014) și altul în teologie (2021).
Recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la studiul istoriei culturale și religioase a românilor din Transilvania, Mircea-Gheorghe Abrudan a publicat recent volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală” (2023), un exemplu de cercetare riguroasă ce îmbogăţeşte cunoașterea asupra identității naționale românești în contextul istoric specific al Transilvaniei. Totodată, a publicat 19 cărți, 130 de studii de specialitate și 230 de articole de popularizare. A colaborat la lucrări importante, precum „Enciclopedia scrisului istoric românesc” și „Dicționarul membrilor Institutului de Istorie din Cluj”. De asemenea, a fost recompensat cu multiple premii și distincții, inclusiv „Crucea șaguniană” și „Crucea transilvană”. Este implicat în viața științifică românească, susținând numeroase conferințe despre istoria Transilvaniei și a Bisericii Ortodoxe Române, în special în contextul perioadei de apartenență la Imperiul Habsburgic și în manifestările dedicate Anului 2024 – Anul Avram Iancu.
Categoria film: Dorina Lazăr – Premiul pentru întreaga carieră
Artistă emblematică a generaţiei sale, Dorina Lazăr a absolvit în 1961 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC). S-a impus în cinematograful românesc prin roluri principale în filme ca „Stop-cadru la masă”, „Angela merge mai departe”, „Înghițitorul de săbii”, „Năpasta”, „Frumos e în septembrie la Veneția”, semnate de nume precum Ada Pistiner, Lucian Bratu, Alexa Visarion, Nae Caranfil. Regizori importanți ai anilor următori au continuat să o solicite pentru a da viață unor personaje feminine secundare de mare forță și subtilitate. Așa se explică fructuoasa sa colaborare cu prestigioși cineaști ai unor generații diferite, de la Lucian Pintilie în „Balanța”, în 1991, până la Radu Jude, autorul marelui succes al anului trecut, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”. Între aceste titluri s-au așezat alte 30, în producții realizate de Mircea Veroiu, Stere Gulea, Elisabeta Bostan, Mircea Mureșan, Andrei Blaier, Nicolae Mărgineanu, cineaști care au scris definiția cinematografului românesc al epocii. Mari creatori străini nu au ocolit numele Dorinei Lazăr, începând cu Costa Gavras (Amen, 2001), continuând cu Francis Ford Coppola (Tinerețe fără bătrânețe, 2006).
Activitatea teatrală a Dorinei Lazăr, începută în tinerețe și continuată până în zilele noastre, prestigiul ei ca actriță și, deopotrivă, ca director, vreme îndelungată, a Teatrului Odeon pe care l-a impus în peisajul nostru teatral, constituie un capitol aparte. A obţinut Premiul ACIN (1982) pentru filmul „Angela merge mai departe” şi premiul TIFF 2010 pentru întreaga carieră. În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciu Credincios în grad de Cavaler, iar în 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța.
Categoria arhitectură: Dan Marin – Premiul pentru realizarea proiectului Casa S, zona Domenii, București, proiectată și realizată în perioada 2020 – 2024
Prof. dr. arhitect Dan Marin este o personalitate marcantă în arhitectura românească, cu o carieră extinsă în domeniul proiectării urbane și conservării patrimoniului arhitectural. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, promoția 1981 și doctor în arhitectură al aceleiasi instituții, din 2011. Începând cu anul 2000 a coordonat realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zonele Construite Protejate din București, un proiect esențial pentru delimitarea și reglementarea zonelor de patrimoniu istoric ale orașului. Ca profesor și șef de atelier la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” este implicat în formarea generațiilor viitoare de arhitecți. De asemenea, a făcut parte din Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din București între 2006 și 2018, contribuind la deciziile de restaurare și conservare a monumentelor istorice ale orașului.
Dan Marin a participat și la concursuri de arhitectură importante, obținând recunoaștere internațională, inclusiv prin expoziții la Bienala de la Veneția și Trienala de la Milano.
Categoria arte vizuale: Constantin Flondor – Premiul pentru cariera de excepție în Arte Vizuale
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara, Constantin Flondor este o figură emblematică a artei contemporane românești și descendent al unei vechi familii boierești din Bucovina. Născut în 1936, este considerat un patriarh al picturii contemporane, cu o carieră interdisciplinară ce include arhitectura, matematica, cibernetica și filmul. Fondator al grupurilor „111” și „Sigma” (reminiscenţe ale școlii Bauhaus) și membru al grupării „Prolog” a devenit un reper al artei românești.
Constantin Flondor a fost recompensat cu numeroase premii, inclusiv Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, Meritul Cultural în grad de ofițer și Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici. A expus în orașe precum Berlin, Veneția, Roma și la Bienala de la Nürnberg, fiind recunoscut internațional. Pictura sa, cu o matematică invizibilă, captează poezia naturii, iar cercetările sale artistice și pedagogice au influențat puternic arta românească.
Categoria muzică: Corul Madrigal – Premiul pentru excelență artistică
Fondat în 1963 de dirijorul Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este un simbol al muzicii corale românești și al diplomației culturale internaționale. Remarcându-se prin tehnica non-vibrato și costumele de epocă maiestuoase, corul interpretează un repertoriu variat, care include muzică renascentistă, preclasică, clasică, bizantină și creații contemporane românești și universale.
Distins cu titlul de „Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii” în 2016 la Palatul Națiunilor Unite din Geneva, Corul Madrigal a marcat 60 de ani de activitate cu turnee în SUA și America de Sud și cu un concert la Panteonul din Roma în 2024.
În cadrul Programului Național Cantus Mundi, inițiat de dirijorul său, Ion Marin în 2011, Corul Madrigal sprijină integrarea socială prin muzică, pregătind peste 72.000 de copii, iar sub conducerea doamnei Anna Ungureanu, corul continuă să fascineze publicul în România și pe scene internaționale.
Categoria teatru: Oana Pellea – Premiul pentru Opera Omnia în Teatru, pentru performanțele excepționale în spectacolele „Evadarea tăcută” (Teatrul Național București), „Callas” (Opera Națională București) și „Scaunele” (Teatrul Național Luxemburg)
Oana Pellea este eleva unei profesoare ilustre, regizorul Sanda Manu, și fiica unui actor-legendă, Amza Pellea. O actriță-vedetă care se bucură de aprecierile oamenilor de teatru și care este prețuită și iubită de publicul larg pentru arta sa interpretativă.
În teatru, este interpreta unor roluri antologice în mari spectacole: „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei), „Richard al II-lea” și „Îmblânzirea Scorpiei” de William Shakespeare, „Caligula” de Albert Camus, „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (regia Mihai Măniuțiu), „Trei surori” de A.P. Cehov, „Poveste de Iarnă” de William Shakespeare (regia Alexandru Darie), „Hamlet” de William Shakespeare, „Woyzeck” de Georg Büchner, „Scaunele” de Eugène Ionesco (regia Tompa Gábor), „Vocea umană” de Jean Cocteau (regia Sanda Manu).
Oana Pellea are o filmografie bogată și a evoluat în producții cinematografice semnate de Stere Gulea, Dan Pița, Ion Popescu Gopo, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu. A primit numeroase premii internaționale pentru rolul principal din „Stare de fapt”, regia Stere Gulea.
De asemenea, Oana Pellea a fost decorată de Președinția României cu Ordinul Național „Steaua România” în Grad de Ofițer. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru întreaga carieră teatrală și cinematografică. Regele Mihai I al României i-a decernat decorația „Crucea Casei Regale a României”. A câștigat de două ori Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru cea mai bună actriță. I s-a acordat Premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Remarcabilă.
Categoria istoria artei: Magda Cârneci – Premiul pentru cariera de excepție
Magda Cârneci este o personalitate emblematică a culturii românești contemporane, cunoscută ca scriitor, critic și istoric de artă, în acelaşi timp poetă importantă tradusă în Europa şi SUA. Deține un doctorat în Istoria Artei la „École des Hautes Études en Sciences Sociales” din Paris și a avut numeroase roluri de conducere în domeniul artei și culturii. A fost președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (2000-2005), director al Institutului Cultural Român din Paris și redactor-șef al revistei „Arta”.
Distinsă cu Meritul Cultural în grad de ofițer, Magda Cârneci este autoarea unor eseuri de referinţă precum „Postmodernismul”(1980), „Artele vizuale în România” (1945-1989), dar și a monografiilor dedicate artiștilor Ion Țuculescu și Lucian Grigorescu, contribuții semnificative în critica de artă românească. Romanul său feminist, „FEM”, nominalizat pentru premii importante și tradus în limbile franceză și engleză, a fost finalist la PEN America Translation Award în 2022. În 2019, Republica Franceză i-a acordat „Legiunea de Onoare”, cea mai prestigioasă distincţie a Franţei.
Ceremonia de decernare a premiilor a inclus momente artistice cu muzică românească nemuritoare, susţinute de artiști premiaţi la concursuri de muzică internaţionale, care au concertat pe marile scene ale lumii: soprana Irina Baianț - Global Brand Ambassador Brâncoveanu Vinars, violonistul Alexandru Tomescu, flautistul Cătălin Oprițoiu, tenorul Ovidiu Lazăr, tenorul şi pianistul Marius Deneş, pianistul şi compozitorul Xenti Runceanu, acompaniați de Orchestra Simfonică București, sub bagheta dirijorului Andrei Tudor.
Găzduită de hotelul Alexandrion Experience, care are un design modern și elegant, inspirat din istoricul și activitatea grupului Alexandrion, Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024 a fost un spectacol complet care a celebrat oamenii și realizările lor într-un loc considerat ca una dintre perlele țării noastre, Sinaia, stațiunea montană cu o istorie strâns legată de cea a Casei Regale.
Ceremonia de decernare a premiilor celei de-a unsprezecea ediție a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu va fi difuzată pe 16 noiembrie 2024, la ora 22:00, pe Digi24 TV.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
