Imprimă această pagină
Joi, 19 Noiembrie 2026 21:18

Pentru binele fermierilor și comunităților rurale, în negocierile viitoarei PAC e nevoie de o poziție unitară a României Recomandat

Consiliul European din 26-27 noiembrie 2026, la care participă președintele României, va decide bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, iar deciziile adoptate vor determina, pentru următorii șapte ani, nivelul sprijinului pentru venit, accesul la finanțare pentru investiții și competitivitatea fermierilor români pe piața unică, precum și aspectele PAC privind plata degresivă și plafonarea susținerii veniturilor.

Politica Agricolă Comună, unul dintre pilonii fondatori ai proiectului european și principalul instrument de sprijin pentru fermierii din spațiul comunitar, intră într-o etapă decisivă pentru viitorul său, în care statele membre vor stabili nivelul de finanțare, arhitectură și prioritățile acesteia pentru următoarea perioadă.

Sectorul agricol românesc abordează această negociere într-o perioadă de crize suprapuse. Războiul de la granița României și criza energetică a condus încă din 2022 la scumpirea inputurilor agricole și diminuării prețurilor cerealelor și oleaginoaselor autohtone, din cauza importurilor din Ucraina și perturbarea fluxurilor logistice din regiunea Mării Negre. Tensiunile din Orientul Mijlociu au amplificat, în 2026, scumpirea energiei, a combustibilului și a îngrășămintelor, iar aplicarea taxei pe carbon la import (CBAM) a adăugat o nouă presiune suplimentară asupra prețului îngrășămintelor, care au ajuns cu 50% mai scumpe decât în anul 2024. Secetele repetate au redus producțiile și au erodat capitalul de lucru al exploatațiilor, în timp ce accesul la finanțare devine tot mai dificil. Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 indică o scădere de 5,8% a prețurilor la poarta fermei, concomitent cu o creștere de 4,7% a costurilor inputurilor.

Propunerea de Cadru Financiar Multianual 2028-2034 accentuează această vulnerabilitate. Bugetul PAC la nivelul Uniunii scade, în prețuri curente, de la 373,85 miliarde de euro la 300 de miliarde de euro, iar alocarea pentru România se reduce de la 21,5 miliarde de euro la 16,57 miliarde de euro. Eliminarea Pilonului II lasă dezvoltarea rurală fără finanțare dedicată, cu efecte directe asupra investițiilor în modernizarea exploatațiilor, irigații și procesare. Opțiunea de alocare suplimentară pentru dezvoltare rurală acoperă doar parțial această pierdere, iar finanțarea pentru România rămâne cu patru până la șase miliarde de euro sub nivelul perioadei actuale de programare.

În acest context, Clubul Fermierilor Români semnalează nevoia unui front comun al partidelor politice și organizațiilor profesionale, capabil să susțină o poziție unitară a României la masa negocierilor.

Clubul Fermierilor Români propune ca poziția comună a României să includă următoarele solicitări:

  • Menținerea unei componente distincte dedicate dezvoltării rurale în cadrul PAC (Pilonul II), cu un buget adecvat, atât de necesară pentru continuarea investițiilor în infrastructura rurală, irigații, procesare și modernizarea exploatațiilor agricole. Eliminarea Pilonului II al PAC ar limita accesul la finanțare pentru proiecte cu impact major asupra competitivității agriculturii și dezvoltării economice a zonelor rurale. Dezvoltarea rurală a contribuit în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă, modernizarea fermelor, creșterea valorii adăugate a producției agricole și tranzitia verde/reducerea emisiilor.

  • Un buget al Politicii Agricole Comune 2028-2034 ajustat cu inflația, protejat și dedicat. Clubul Fermierilor susține poziția Parlamentului European privind cadrul financiar multianual 2028-2034: o Politică Agricolă Comună protejată, de minimum 433 de miliarde de euro, din care suma alocată României să fie de minimum 23 de miliarde de euro.

  • Aplicarea mecanismului de convergență externă. Aceasta reprezintă o promisiune făcută statelor care au aderat între 2004 și 2007 și care nu a fost încă îndeplinită. Potrivit Clubului, convergența propusă acum de Comisie face să crească subvenția pe hectar doar de la 84% la 90% din plata medie europeană, și care trebuie finanțată dintr-un buget suplimentar față de propunerea Comisiei.

  • Degresivitate și plafonare opționale pentru statele membre. Clubul Fermierilor Români este de acord cu eliminarea degresivității obligatorii, precum și abordarea propusă de Consiliul miniștrilor agriculturii: plafonare voluntară - fiecare stat membru trebuie să decidă dacă aplică degresivitatea și plafonarea, iar statele care nu le aplică să își consolideze sprijinul redistributiv complementar pentru venit (CRISS). „Structura fermelor diferă profund de la un stat la altul, iar o regulă uniformă ar penaliza tocmai fermele care asigură securitatea alimentară a spațiului comunitar”, punctează Clubul.

  • Trei variante de compromis acceptabile privind plafonarea DABIS, în locul plafonului de 100.000 de euro propus de Comisie. Clubul consideră acceptabile trei variante, respectiv (1) plafonare voluntară și degresivitate voluntară (conform propunerii Consiliului miniștrilor agriculturii), (2) plafon de 500.000 de euro pe fermier (conform propunerii Parlamentului European) și degresivitate voluntară, (3) plafon de 300.000 de euro pe fermier (conform propunerii Președinției Irlandeze a Consiliului) și degresivitate voluntară. „Plafonul de 500.000 de euro, propus în locul celui de 100.000 de euro avansat de Parlamentul European reprezintă un echilibru corect între echitate și realitatea economică a fermelor comerciale de familie”, subliniază Clubul Fermierilor Români.

  • Menținerea plății suplimentare de minimum 50 euro pe hectar pentru tinerii fermieri, dat fiind impactul său direct și măsurabil la nivelul exploatației. Propunerea Consiliului obligă statele membre să majoreze plata directă pentru tineri, însă lasă nivelul majorării la latitudinea fiecărui stat. Clubul solicită reintroducerea unei sume fixe, garantate, în cadrul plăților directe pentru tinerii fermieri, la un nivel de cel puțin 50 de euro pe hectar, echivalent sprijinului actual.

  • Menținerea posibilității de utilizare a rezervei de criză pentru despăgubirea fermierilor afectați de fenomene meteorologice extreme, având în vedere că propunerea Comisiei prevede utilizarea acesteia exclusiv pentru perturbări ale pieței. Limitarea utilizării acestui instrument exclusiv la perturbările de piață ar reduce capacitatea Uniunii Europene de a răspunde eficient efectelor secetei, inundațiilor, înghețurilor târzii și altor fenomene climatice extreme. Păstrarea actualei flexibilități ar contribui la consolidarea rezilienței fermelor și la protejarea veniturilor agricultorilor în fața unor riscuri din ce în ce mai frecvente.

  • Evitarea introducerii unei cofinanțări naționale obligatorii de minimum 30% pentru intervențiile din afara plăților directe este necesară pentru menținerea unor condiții echitabile de concurență între fermierii din statele membre. Diferențele dintre capacitățile bugetare naționale pot conduce la niveluri inegale de sprijin și la accentuarea disparităților existente pe piața unică europeană, susține Clubul Fermierilor. Menținerea unui nivel adecvat de finanțare europeană ar contribui la asigurarea accesului echitabil la investiții și la evitarea fragmentării condițiilor de competitivitate între agricultorii europeni.

  • Finanțarea programelor sectoriale din Regulamentul privind Organizarea Comună a Piețelor produselor agricole (OCP). Programele sectoriale pentru sectorul vitivinicol, apicol și celelalte sectoare reglementate prin Regulamentul OCP trebuie finanțate din surse distincte de cele destinate plăților directe. Propunerea Comisiei asimilează sprijinul pentru apicultură plăților acordate pe animal, similar sectorului bovin, ceea ce transferă presiunea asupra anvelopei plăților directe și reduce resursele disponibile pentru sprijinul de venit.

  • Suspendarea temporară a aplicării Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) la îngrășăminte. CBAM urmărește prevenirea relocării emisiilor de carbon și menținerea unor condiții de concurență echitabile. Aplicarea mecanismului majorează însă progresiv prețul îngrășămintelor, un factor de producție cu pondere mare în costurile fermelor. „În circumstanțele excepționale actuale, organizația noastră consideră cu tărie că suspendarea temporară a aplicării CBAM la îngrășăminte este atât justificată, cât și necesară, pentru stabilizarea piețelor, restabilirea încrederii operatorilor economici și protejarea durabilității sectorului agricol.”

„Rămânem deschiși dialogului cu toate părțile interesate, care doresc să se implice în construcția acestei poziții comune. Fermierii din țara noastră au nevoie, în aceste negocieri, de o voce unitară a României”, conchide Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Citit 53 ori
Mihaela Prevenda

Articole recente - Mihaela Prevenda

Articole înrudite