Comisarul european, aflat într-o vizită în ţară, a atras atenţia că România ar trebui să accelereze absorbţia fondurilor pentru că altfel riscă să le piardă

Oficialul european a avut mai multe întâlniri cu autorităţile de la Bucureşti în cadrul cărora a discutat probleme de actualitate de pe agenda Comisiei Europene şi a României. Întrevederile au fost cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Emil Boc şi cu alţi miniştri precum cel al Muncii, Ioan Botiş sau cel al Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, dar nu şi cu ministrul Agriculturii Valeriu Tabără care se afla într-o vizită de lucru în Franţa.

Discuţiile avute de Dacian Cioloş cu primul-ministru şi cu preşedintele au vizat aspectele legate de Politica Agricolă Comună, de calendarul pregătirii procesului legislativ al discuţiilor privind bugetul UE, dar şi alte subiecte legate de agenda UE şi România. Unul dintre principalele obiective ale acestei vizite l-a reprezentat problematica legată de fondurile structurale a căror absorbţie trebuie grăbită. „Chiar dacă stăm bine la partea de contractare, lucrurile merg mai greu pe partea de execuţie a proiectelor şi deci de plată şi există un risc mare să pierdem fonduri din această cauză”, a afirmat Cioloş în cadrul conferinţei de presă ţinute cu această ocazie.

Soluţia: simplificarea procedurilor

Comisarul european crede că acest proces se poate accelera prin simplificări ale procedurilor administrative. „Uitându-mă şi la alte state membre ale UE, am constatat că România are unul dintre cele mai complexe sisteme birocratice şi administrative de gestiune a fondurilor europene. Cred că există o marjă de simplificare, rămânând în limite rezonabile de bună utilizare a fondurilor”, a spus Cioloș.

În opinia acestuia, în România există prea multe instituţii implicate în gestiunea programelor europene. „O coordonare centralizată, transparentă ar putea contribui la o accelerare a procesului de utilizare a fondurilor, la plată efectiv. Am dorit să discut aceste lucruri cu autorităţile din România, cu miniştrii de resort. Eu, ca şi membru al CE, sunt interesat ca fondurile europene să fie corect şi eficient utilizate. România este unul dintre beneficiarii mari şi de aceea mi-am concentrat această vizită pe această problemă”, a mai spus Dacian Cioloș.

CE a sugerat deja României ideea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul Guvernului pe lângă primul ministru sau independent, care să asigure o coordonare pe orizontală a utilizării administrative a fondurilor. „Fiecare ministru are responsabilitatea politică să dea prioritate utilizării fondurilor pentru dezvoltarea regională, pentru transporturi, pentru resursele umane. Procedurile administrative de executare a acestor proiecte de multe ori sunt similare pe anumite categorii de fonduri şi aici poate să existe o coordonare mai bună – multe proiecte trec prin licitaţii, achiziţii publice, anumite tipuri de controale pe teren şi aici lucrurile pot fi simplificate. Multe lucruri ţin de legislaţia naţională care transpune anumite reglementări, iar unele state membre fac acest lucru mai complicat, altele mai simplu”, a afirmat comisarul european.

Acum e momentul

Această simplificare nu putea avea loc mai devreme, deoarece în urmă cu câţiva ani abia se eliberau procedurile de lucru. „Poţi vorbi despre simplificare după un an, doi, trei, după ce au început să fie implementate proiectele respective... Trebuie găsită calea de mijloc. Pentru că poţi folosi corect 10% din fonduri şi restul să nu le foloseşti deloc, deoarece ai pus la punct un sistem foarte complicat. Sunt state membre care au o absorbţie foarte bună, care reuşesc să asigure şi o utilizare corectă a fondurilor din punctul de vedere al auditului şi care au proceduri mai simple. Trebuie onestitate şi din partea beneficiarilor, transparenţă din partea autorităţilor şi trebuie simplificat procesul prin care trece un proiect până să fie aprobat sau finanţat”, a spus Dacian Ciolos, specificând că şi la Bruxelles se vorbeşte despre acest lucru şi se încearcă simplificarea lucrurilor şi din perspectiva reglementărilor comunitare.

Criza cărnii de porc, depăşită, dar situaţia rămâne dificilă

Criza cărnii de porc a fost amplificată de ceea ce s-a întâmplat în Germania cu problema dioxinei. Comisia a intervenit rapid cu stocarea privată spre deosebire de sectorul laptelui când s-a trenat puţin. „Am dorit să avem o intervenţie rapidă pentru a nu lăsa preţurile la producător să scadă foarte mult. În câteva săptămâni ele au crescut cu 8-10% şi din acest punct de vedere criza a fost depăşită. Rămâne o situaţie dificilă pentru crescătorii de porc deoarece, cu toate că preţul cărnii de porc - ca şi cel al produselor alimentare în general pe piaţa internaţională - este ridicat, preţul la producător nu e suficient ca să acopere şi cheltuielile şi să asigure un venit corect. Mijloacele de acţiune ale CE în prezent sunt limitate dat fiind conţinutul PAC în momentul de față. Avem intenţia ca în cadrul reformei să propunem alte instrumente care să poată în astfel de situaţie să sprijine producătorii. Deocamdată mijlocul de intervenţie avut la dispoziție a fost stocarea privată”, susține oficialul Comisiei Europene.

Reforma PAC, în dezbateri

Legat de reforma PAC, comisarul a afirmat că deocamdată se lucrează la elaborarea pachetului legislativ, care va fi prezentat în a doua jumătate a acestui an, după ce comisia va prezenta perspectivele bugetare. „Sunt discuţii pe conţinutul PAC şi în consiliile de miniştri, şi în Parlament. Aştept să văd concluziile consiliului de miniştri privind propunerile de reformă pe care le-am făcut în toamnă, anul trecut, raportul Parlamentului European pe aceste propuneri şi pe această bază voi finaliza propunerile pachetului legislativ. Nu pot face estimări atâta timp cât CE nu a luat o decizie asupra propunerilor pe care le va face. La sfârşitul lui iunie CE va face propunerile privind perspectivele bugetare şi atunci o să putem discuta”, a mai spus Dacian Cioloş.

Stimularea agricultorilor activi

În momentul de faţă, reglementarea europeană prevede că pot primi sprijin financiar terenurile agricole care sunt lucrate sau sunt întreţinute în bune condiţii agricole şi de mediu. „Legat de stimularea cultivărilor, ţine de o politică agricolă naţională care trebuie în primul să existe ca să ştii ce instrumente poţi folosi în acest sens. După 2014, în reglementările pe care le pregătim acum pentru noul PAC, intenţia mea e să fim mult mai restrictivi în privinţa utilizării fondurilor pentru sprijin financiar pentru agricultură şi să concentrăm aceste fonduri spre agricultorii activi”, a declarat oficialul european.

Preţurile ridicate la alimente, o tendinţă globală

Legat de preţurile produselor alimentare, acesta a declarat că tendinţa la nivel mondial pentru următoarea perioadă este să rămână ridicate. Acest fenomen are două aspecte: unul structural, legat de faptul că cererea e mai mare decât oferta, iar celălalt ţine de volatilitate. „Sunt probleme ce ţin şi de informarea de pe piaţă privind cantităţile de produse alimentatre existente, privind stocurile, cum sunt repartizate, sunt şi anumite decizii luate de ţări mari producătoare – cum a fost cazul Rusiei, Ucrainei care stopează exporturile de cereale – aşa că astfel de fenomene au impact şi asupra preţurilor. Mai sunt motive care ţin de transparentizarea lanţului alimentar. Preţurile în România pot fi influenţate şi de situaţia de pe piaţa mondială, dar şi de modul cum filierele agroalimentare sunt organizate într-un stat membru sau altul. Aici, elemente cum ar fi cele incluse în codul de bune practici pot fi utile, deoarece o comunicare pe lanţul alimentar de la producător la consumator poate fi utilă în modul în care se repartizează valoarea adăugată şi în preţul final”, a afirmat Cioloş.

Comisarul a precizat că „România are o marjă de manevră în modul în care îşi organizează filierele agro-alimentare, cum asigură transparentizarea pieţei, cum îşi rezolvă problema vânzărilor la negru care pot influenţa preţul pe piaţă”. În plus, în opinia dumnealui, organizarea producătorilor agricoli ar putea avea un rol important în această problemă. „Un preţ mai bun la producător se poate obţine prin negociere şi poţi negocia mai uşor atunci când eşti organizat. Și aici este o marjă de manevră destul de mare în România faţă de alte ţări“, a explicat el.

Criza alimentară, mai mult un subiect de presă

Conform comisarului european, nu există un risc real de criză alimentară la nivelul Europei, iar referitor la ţara noastră a precizat că nu poate da un răspuns concret. „Nu pot să vă dau eu o părere avizată pentru că n-am elementele pe care le poate avea domnul ministru, care vă poate răspunde la această întrebare. Eu vreau să vă spun că, la nivel european, nu stăm atât de prost cu stocurile şi nu se pune problema unei crize alimentare în UE datorită lipsei aprovizionării pieţelor. Sigur că stocurile acestea se vând, se reconstituie prin cumpărare, dar UE are totuşi un potenţial de producţie real care este totuşi realizabil, deci lucrurile nu stau foarte prost sau nu avem motive de îngrijorare legat de producţia la care ne aşteptăm. Una e problema preţurilor şi alta a aprovizionării“, a spus el.

Alternative pentru plăţile către fermele mari

Referitor la modul în care PAC defineşte o fermă mare, Dacian Cioloş a spus că vom vedea în propunerile legislative, deoarece în momentul de faţă există evaluări pentru a se constata care ar putea fi limitele şi pentru care categorii de ferme. O altă problemă care stă pe buzele multor fermieri este cea a limitării plăţilor către marile ferme. Oficialul european a afirmat că anul trecut, înainte de a trece la propunerile de reformă, s-a făcut o dezbatere privind modul cum e percepută PAC în rândul cetăţenilor europeni şi care le sunt aşteptările.

 „Unul dintre factorii care influenţează credibilitatea PAC e modul cum sunt sprijiniţi agricultorii, anumite categorii de agricultori, din fonduri publice. Atunci când dăm această susţinere producătorilor, explicaţia formală e că susţinem veniturile producătorilor agricoli pentru a avea o minimă stabilitate ca ei să poată investi, să-şi ducă traiul economic din activitatea agricolă... Atunci când ajungi la 500.000-700.000 de euro sau chiar 1 milion de euro pe an, e mai greu pentru orice om politic cu putere de decizie să explice contribuabililor că din banii lor dăm la câteva mari companii câteva sute de mii de euro sau câteva milioane de euro pe an pentru a le susţine veniturile. Una e venitul agricultorului care asigură şi producţia agricolă, şi locuri de muncă, menţine populaţia în mediul rural şi alta e remunerarea capitalului unor companii care fac investiţii în agricultură“, a afirmat Cioloş. Soluţia este găsirea unei căi de mijloc şi nişte limite explicabile pentru cetăţeanul de rând.

În plus, se doreşte evitarea situaţiei în care PAC ar putea rămâne fără bani dacă ei nu sunt folosiţi în continuare cu o valoare adăugată cât mai ridicată. „Încercăm să găsim mijloacele prin care sprijinul financiar direct să fie distribuit într-un mod cât mai echitabil, cât mai transparent şi cu argumente, fără a uita că există ferme mari care au o contribuţie la producţia alimentară, care contribuie la faptul că sectorul agro-alimentar european e unul dintre cele mai puternice din lume pe piaţa mondială. Pot exista alte instrumente de sprijin, inclusiv sprijin financiar pentru marile ferme ca să devină competitive. Nu un sprijin al venitului acestor ferme prin câteva sute de mii sau milioane de euro subvenţie directă. Putem da sprijin prin subvenţionarea creditelor, cofinanţarea unor investiţii, sprijin pentru promovarea produselor lor pe piaţă. Avem categorii diferite de ferme în UE, trebuie să găsim şi instrumentele cele mai adaptate“, a mai spus Cioloş.

Autor: Delia Ciohodaru