investitii - REVISTA FERMIERULUI

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

Publicat în Cultura mare

Laboratorul IT al școlii din localitatea Nereju, județul Vrancea, a fost renovat și dotat cu tehnologie prin intermediul unei finanțări de 17.500 de euro primită din partea Premium Porc Group, ca urmare a câștigării concursului „Bursa Proiectelor Școlare”.

Investiția urmează să faciliteze integrarea componentei digitale în procesul educațional, ducând astfel învățarea la un alt nivel. Pentru elevi, noul laborator va crea noi oportunități, într-o comunitate în care accesul la tehnologie este în continuare limitat. Astfel, copiii vor putea învăța cu ajutorul tablei interactive și al laptopurilor primite.

Sub titulatura „Eroii Reciclării”, în cea de a șasea ediție a concursului, echipa Școlii Nereju s-a remarcat în fața juriului și a publicului prin dorința incredibilă de a face o schimbare în comunitate și de a curăța mediul înconjurător de deșeuri.

„Din 2016, la nivelul unității noastre, se desfășoară periodic acțiuni de colectare selectivă a deșeurilor, ajungând astfel să totalizăm peste 8,4 tone de deșeuri ce au fost preluate de firme specializate pentru a fi reciclate. Au fost organizate ample activități de conștientizare a efectelor negative produse de poluare asupra mediului înconjurător”, a afirmat profesorul coordonator, Mirela Măciucă.

„Cu gesturi mărunte, construim generații mărețe” - sloganul câștigătorilor

Pentru o localitate cu câteva mii de locuitori, această reușită reprezintă o adevărată mobilizare de forță și o dovadă a angajamentului echipei. Cei șapte elevi, sub îndrumarea profesorului coordonator, au dovedit că „Fără plastic, e fantastic”, tema acestei ediții a concursului, prin care grupul de firme și-a propus să atragă atenția asupra problemelor mediului înconjurător și importanței protejării acestuia.

„Bursa Proiectelor Școlare” este un concurs anual organizat de grupul de firme amintit, ca parte din politica de implicare efectivă în creșterea standardelor de viață în comunitățile în care activează. Prin acesta, grupul sprijină comunitatea locală și dorește să încurajeze copiii să recicleze, unul dintre pilonii firmei fiind investiția în educație.

La actuala ediție, „Bursa Proiectelor Școlare” s-a bucurat de un număr-record de participanți: 24 de echipe, 192 de participanți și peste 1.000 de susținători (imagini de la eveniment). După anunțarea următoarei ediții, multe școli din zona Vrancea și-au afirmat deja interesul de a participa. În cei șase ani de când organizează acest concurs, compania a dotat 4 laboratoare IT în școlile din județul Vrancea, primele trei primind 14 stații PC cu licențe Windows și Microsoft Office, un laptop, o tablă interactivă și o imprimantă, pe lângă renovările necesare sălii (schimbate rețelele electrice, reparații, vopsit, mobilier nou etc.).

Publicat în Comunicate

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Știri

La ceas de seară, luni, 2 iulie 2018, Agenția Națională de Presă Agerpres transmitea o veste care pare să confirme o informație pe care Revista Fermierului o difuza încă de la finele lunii februarie a.c., și anume aceea că acționarul majoritar al Agricost, Constantin Duluțe, era interesat de un parteneriat pentru investiții, discuții care par să aibă o finalitate acum, prin contractul de concesiune care ar urma să fie încheiat între Agricost și cei de la holdingul guvernamental emiratez Al Dahra.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii Agerpres, nu mai puțin de 500 de milioane de euro ar urma să fie investiți în IMB de concernul din Emiratele Arabe Unite, atât pe zona de vegetal, cât și pe cea de zootehnie.

„Discutăm tranzacţionarea unei părţi din acţiunile Agricost către concernul Al Dahra. Este un beneficiu pentru statul român, deschidem o piaţă către Orientul Mijlociu. Se vor investi aproximativ 500 de milioane de euro, în Insula Mare a Brăilei şi o componentă importantă va fi dezvoltarea sectorului zootehnic ovin. Va fi un contract de concesiune până în anul 2032”, a declarat acţionarul majoritar al Agricost SA, Constantin Duluţe, pentru Agerpres.

În ziua de 21 februarie 2018, RF publica un articol amplu despre subiect, ocazie cu care Duluțe preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale Agricost, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea el a mai precizat că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

La acea vreme, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Se știa din aprilie?

Interesant este faptul că al doilea pe lista companiilor private și de stat din UAE, participante la forumul de afaceri și investiții România-Emiratele Arabe Unite organizat de Camera de Comerț și Industrie a României în 17 aprilie 2018, uimitor, chiar după Mubadala, se află holdingul guvernamental emiratez „Al Dahra”, lider proeminent în domeniul agribusinessului, specializat în cultivarea, producerea și comercializarea hranei pentru animale și a produselor alimentare esențiale pentru om (orez, făină, fructe și legume).

Potrivit informațiilor CCIR, de la înființare, Al Dahra a cunoscut o creștere continuă, alimentată de o strategie activă de investiții în exterior, stabilind diverse achiziții directe și asocieri în comun cu producători specializați în domeniul hranei pentru animale și alimente din întreaga lume.

Grupul deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 ha, opt fabrici de presare și producție de furaje, patru unități de măcinare a orezului și două instalații de măcinare a făinii.

„Holdingul este prezent și în România, prin investițiile efectuate în sectorul agricol”, spuneau cei de la CCIR, fără însă a indica unde anume au investit aceștia.

Cifra de afaceri anuală a holdingului este de un miliard de dolari americani și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, după cum urmează: - un milion de tone metrice de cereale procesate și comercializate pe an, două milioane de tone metrice de furaje pentru animale produse și comercializate/an, respectiv 1,5 milioane tone fructe produse și comercializate /an.

Al Dahra este cel mai mare client al portului Khalifa din Abu Dhabi.

Însă cel mai important aspect comunicat de CCIR este acela potrivit căruia Al Dahra era interesată să investească aproximativ 500 de milioane de dolari americani în sectorul agricol român prin concesionarea, achiziționarea a 58.000 ha de teren agricol, achiziționarea unui teren în apropierea portului Constanta, care să poată fi folosit ca dry doc, centru de logistică și export etc. Cifra de 58.000 ha și suma de 500 de milioane de dolari reprezintă exact ceea ce Duluțe a precizat în declarațiile sale.

Asta înseamnă că totul era deja parafat?

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, preciza pentru www.revistafermierului.ro șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, mai declara pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe preciza că în ultimul an s-au pompat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, mărturisea Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, declara Buda, citat de aceeași agenție națională de presă Agerpres.

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea  instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.

El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.

„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.

A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.

Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.

Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.

„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).

Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Publicat în Tehnica agricola

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

Fostul cadrul militar, Ionuț Piuaru, inginer auto și om de afaceri provenit din businessul cu materiale de construcții (inclusiv din zona de construcții civile), este de câțiva ani crescător de taurine Charolaise și, alături de un alt fermier din comuna Dacia, județul Brașov, au devenit primii doi furnizori ai Filierei Calității „Carne de Mânzat”.

Potrivit afirmațiilor lui Piuaru, animalele sale cresc liber și sănătos pe pășuni de munte, hrănite 100% natural cu iarbă proaspătă, fân și cereale, oferindu-i astfel cărnii un gust savuros.

„Animalele noastre sunt crescute pe pășune, sunt crescute liber, așa cum sunt crescute majoritatea animalelor de carne, sunt furajate cu iarbă de cea mai bună calitate și produse agricole realizate numai în fermă. În felul acesta reușim să controlăm tot acest proces și să asigurăm o hrănire ecologică, fără produși chimici sau de orice altă natură care să aducă prejudicii cărnii pe care noi o livrăm”, a menționat crescătorul în cadrul conferinței de lansare a Filierei Calității „Carne de Mânzat”, eveniment care a avut loc în data de 26 aprilie 2018 la București.

În Mușăteștii de Argeș, pe Valea Vâlsanului, în perioada de început a afacerii cu vaca de carne, Piuaru a investit într-un grajd vechi, destinat inițial creșterii taurinelor de lapte, 2014-2015 fiind în viziunea sa anii grei în ceea ce privește dezvoltarea. Anul trecut însă a fost unul încheiat cu profit după un 2016 pe creștere, iar așteptările pentru 2018 sunt la fel de pozitive, în condițiile colaborării cu Carrefour.

„Anul 2017 l-am încheiat pe profit. Din punctul meu de vedere, estimând cantitățile de animale pe care le vom livra către Carrefour, vor fi creșteri în ceea ce privește cifra de afaceri ca și profit. Primii doi ani de dezvoltare a fermei au fost grei, pentru că am reușit să preluăm la Vâlsănești o fermă veche, s-o modernizăm și s-o adaptăm pentru creșterea animalelor de carne (era o fermă proiectată în anii 80 pentru creșterea vacilor de lapte). Astfel, 2014-2015 au fost doi ani de dezvoltare și de investiții foarte mari, inclusiv în ceea ce privește achiziția de utilaje, comasarea terenurilor din zonă, achiziția de animale. Din 2016 am reușit să trecem pe plus și creșterea este progresivă”, a mai afirmat Piuaru în cadrul conferinței de presă.

Tot el a afirmat că este pe piață de cinci ani, iar startul cu taurine din rasa Charolaise a reprezentat mai mult o pasiune personală, în condițiile în care piața din România, în proporție de poate 70 la sută, este dominată de rasa Angus.

„A fost decizia mea, mi-a plăcut Charolaise, poate cea mai mare rasă de bovine de carne la nivel mondial, în valori absolute, singura rasă albă. Am adus lotul-matcă din zona Charolles, Franța, unul de aproape 30 de capete, care a sosit în 2014. A urmat o creștere progresivă a numărului de animale, fără a forța lucrurile; 80 la sută din dezvoltarea animalelor din fermă s-a realizat pe baza lotului-matcă. În acest moment sunt aproape 80 de capete în fermă. Dorim ca anul acesta să mai facem o achiziție din Franța de încă 20-30 de capete, astfel încât să ne încadrăm în planul și angajamentul pe care l-am făcut față de Carrefour”, a continuat fostul ofițer.

Trei mari abilități!

În cadrul conferinței de presă, Piuaru și-a exprimat părerea că un fermier român ar trebui să aibă trei mari abilități, și anume să știe să facă agronomie, astfel încât să producă furaje pentru animalele lui, să știe să facă zootehnie (să știe să-și crească animalele) și, nu în ultimul rând, să știe să facă comerț, să-și vândă produsele la un preț avantajos.

„Pentru noi, integrați în această filieră a calității Carrefour, am reușit să rezolvăm al treilea punct, acela de a vinde la un preț bun produsele noastre, iar acest aspect rezolvă primele două puncte. Reușim în acest moment să ne ocupăm de ceea ce știm noi mai bine – să creștem animale și să facem furaje pentru ele”, a precizat crescătorul de taurine Charolaise. „Acest parteneriat este un lucru bun pentru noi, prin faptul că avem astfel o previziune pe termen mediu și lung privind numărul de animale livrate. Acest lucru ne asigură atât un suport financiar pe termen lung, cât și un suport moral”.

Fermierul exploatează în prezent aproape 50 de hectare de teren, dintre care 25 ha reprezintă teren arabil și restul este fâneață.

„Noi cultivăm și aproape 50 ha de teren într-o zonă de deal, destul de greu de lucrat, dar producem furajele strict necesare pentru fermă. Nu comercializăm nimic din ceea ce obținem de pe terenurile noastre. Producem lucernă, producem porumb și cu porumbul și orzul facem uruială, produsul care se dă animalelor ca supliment nutrivit pe timp de iarnă, iar vara sunt pășunate începând cu luna mai până spre final de octombrie”, a mai punctat argeșeanul.

Chiar dacă la începutul afacerii, Piuaru nu părea mulțumit că din vaca de carne nu încasează bani decât o dată pe an, el a ținut să precizeze că bucuria oricărui fermier este ca produsul său să fie savurat de cât mai mulți români.

„Cea mai mare bucurie pentru orice fermier român este ca produsele sale să fie savurate de cât mai mulți consumatori, iar parteneriatul cu Filiera Calității Carrefour este cea mai bună metodă prin care rezultatul muncii mele să ajungă pe mesele românilor. Având această susținere mă pot concentra acum pe ce știu eu să fac cel mai bine: creșterea animalelor și oferirea unui produs sănătos, gustos și de calitate”, a conchis Ionuț Piuaru, deținătorul Fermei Agricole Vâlsănești din județul Argeș.

Marfa livrată acoperă doar 20 la sută din cererea rețelei Carrefour la nivel național

Prezent la evenimentul de lansare, Silviu Diaconu, coordonatorul proiectului Filiera Calității Carrefour a precizat la rândul său că estimările interne ale companiei spun că până la final de an ar urma să fie livrate doar către magazinele din București cel puțin 100 de tone de carne, pachet comun de la cele două ferme.

Chiar și așa, mai precizează reprezentantul retailerului, cantitățile nu sunt suficiente pentru întreaga rețea de magazine din țară.

„Produsele se vor găsi doar în București. Acesta este primul pas al proiectului. (...) Suntem în momentul de față în discuții cu vreo 5-6 parteneri”, a mai declarat Diaconu. „Cred că aceste 100 de tone de carne vor veni peste vânzările pe care le avem în mod obișnuit pentru carnea de mânzat (n.r. - circa 500 de tone). Și spun carnea de mânzat și nu de vită, pentru că este un alt angajament pe care l-am făcut clienților noștri, să aducem în fața clientului carne de tineret bovin care are calități gustative mult mai bune decât vita mai în vârstă. Sperăm ca în câțiva ani să ajungem la 50 la sută din cantitatea de carne de mânzat pe care o vindem”.

Carnea provenită din cele două ferme este tranșată și ambalată într-un abator specializat aflat în Râmnicu Vâlcea, iar produsele astfel obținute sunt livrate către hipermarketurile Carrefour din București, putând fi găsite în zona de Măcelarie-Autoservire.

Filiera Calității Carne de Mânzat se alătură celorlalte trei lansate de Carrefour în România, începând cu 2008, pentru porc, morcov și cartofi, asigurând controlul calității produselor oferite, prin monitorizarea și verificarea continuă a standardelor de calitate setate împreună cu partenerii de către o echipă de experți. Produsele sunt disponibile în toate hipermarketurile Carrefour din București, dar și la comandă, pe platforma BRINGO.

„Carrefour promovează produsele românești și producătorii locali, dovada fiind ponderea substanțială pe care produsele autohtone o au în magazinele noastre. Spre exemplu, pe segmentul carne regăsim carne de pasăre 100% românească, carne de vită în proporție de 90% din producție locală și aproximativ 60% carne de porc de la fermele din România. Prin lansarea celei de-a 4-a Filiere a Calității pentru carnea de mânzat Carrefour își continuă angajamentul de a oferi clienților produse românești proaspete și gustoase, având garanția calității prin monitorizarea atentă și verificarea continuă a standardelor agreate cu partenerii”, a spus Florin Căpățână, Director dezvoltare durabilă și relații instituționale Carrefour.

Carrefour România lansează Filiera Calității „Carne de Mânzat”, continuându-și astfel misiunea și angajamentul de a le oferi clienților produse românești de calitate, proaspete și gustoase, cu gust autentic, la un preț competitiv, prin dezvoltarea de parteneriate durabile cu micii producători locali.

Publicat în Zootehnie

Porcii ”guiță mai departe” în ferma celor trei administratori ai fermei vrâncene Pig Elita, chiar și în condițiile a 10 euro în minus/UVM din plățile în favoarea bunăstării la suine, Subpachetul 1, (în cazul celor din Gologanu un rest de plată de circa 31,5 euro pe UVM, adică pe 0,3 porci grași), dovadă fiind chiar investițiile efectuate de aceștia în 2017 – tractor de capacitate mare, vidanjă, reboxare, transportor de hrană automat, pavele ș.a.

La prima vedere pare un paradox, însă explicațiile oferite atât de oamenii de afaceri, cât și de reprezentații AFISS și ai veterinarilor vin să susțină o stare de fapt, și anume aceea că și un euro lipsă din plățile compensatorii destabilizează cash-flow-ul unei îngrășătorii de porci.

În ciuda volatilității prețurilor cărnii de porc (n.r. - în martie 2017, prețul pe kilogramul de porc în viu era de 3,5 lei, față de 6,8 RON/kg la nivelul lunii septembrie a.c., respectiv 6 lei pe kilogram în prezent, adică fix sistemul de „dinți de fierăstrău” al marjelor din cărțile de economie, cu suișuri și coborâșuri constante, în funcție de sezon), precum și a pierderii unei sume de aproape 10 euro din Subpachetul 1 - „Creșterea cu cel puțin 10 la sută a spațiului alocat disponibil fiecărui animal” al Măsurii 215 - „Plăți în favoarea bunăstării animalelor Pachet – a) – porcine”, aferentă coeficientului de 0,3 porci grași/UVM (coeficient de conversie UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006), cei trei acționari ai Pig-Elita – prima fermă vizitată de jurnaliștii agrarieni invitați de șefa AFISS, Larisa Ene, într-un infotrip de trei zile în regiunea Moldovei – duc mai departe cu mândrie munca de crescător de suine.

Cu mândrie, dar și cu tenacitate de vreme ce, din 2011, cifra de afaceri a fermei nu a variat foarte mult: 2011 – 1.961.942 lei, 2012 – 3.358.686 lei, 2013 – 2.194.148 lei, 2014 – 2.316.966 lei, 2015 – 2.098.837 lei, respectiv 2016 – 2.263.242 lei, șefii Pig Elita pornind din blocstart în 2003, dar a pierdut din plățile pe bunăstare.

ferma porciCă, în AFISS, cei de la Pig-Elita au găsit un sprijin în vederea susținerii acestui business care scade ca profitabilitate atunci când nu intră în cont toată plata compensatorie reiese inclusiv din intervențiile ferme ale Larisei Ene la declarațiile unuia dintre acționari, Maricel Lazăr, atunci când acesta încerca să răspundă unei întrebări cu privire la situația financiară a exploatației din Gologanu: „Ați avut pierderi pentru că din Subpachetul 1 vi s-au tăiat cei 10 euro - de la 41,4 euro sunt 31,5 euro - adică aproape 10 euro. Acolo au fost pierderile, pentru că fiecare om își bugetează plățile compensatorii. Sunt niște sume pe care te bazezi și, în mod normal, ți le bugetezi. Dumnealor sunt un caz aparte – au început în 2003. Gândiți-vă la fermierii care au început după 2007, după 2010, fermele tip Muntenia, cu credite pe investiții mari, pentru că sunt în euro, iar acum situația este că ROBOR a crescut foarte mult și sunt alte costuri”.

Pe de altă parte, cu privire la situația financiară a exploatației sale, într-un ton mai moderat, Lazăr a mărturisit că anul trecut a fost totuși unul „mediu” ca nivel de business, în condițiile în care de când crește porci, nu prea a avut „un an bun”.

„Eu spun mediu pentru că noi am făcut cererea inițial la APIA pentru două cicluri (n.r. - de îngrășare a porcilor). Nu am mers cu a cea de-a treia serie care se scoate în ianuarie-februarie pentru bunăstare”, a precizat fermierul. „Noi pierderi nu am avut pentru că am fost înregistrați la APIA cu două cicluri. Am ieșit cu ciclurile undeva în iunie și în septembrie-octombrie. Pierderile masive au fost la colegii noștri care au scos în ianuarie-februarie”, precizând totuși că „banii pe bunăstare nu sunt așa de siguri” și că, pe 2016, nu i s-a „dat” toată subvenția.

Inteligența cu care fermierii din Gologanu de Vrancea evită perioadele de pierderi este dovedită și de declarațiile celuilalt acționar al Pig Elita, Neluțu Ștefan, prezent și el la discuțiile cu jurnaliștii. În contul său, Neluțu a vorbit de omiterea perioadei celui de-al treilea ciclu de îngrășare a suinelor pentru care nu s-a mai solicitat sprijin pe bunăstare, și anume cel cu valorificare în lunile ianuarie-februarie, ca urmare a prețurilor mici la kilogramul de carne de porc în viu. Mai mult, omiterea celui de-al treilea ciclu susține și evitarea pierderilor pe zona plăților pe biosecuritate, aspect cuprins în aceeași Măsură 215 de plăți în favoarea bunăstării animalelor.

Trebuie menționat în acest context și că în cadrul Pig Elita, un ciclu de îngrășare este de 1.500 de capete, optimizat fix pentru transportul lotului de porcine în două camioane specializate, fiecare cu o capacitate de 750 de capete.

„Făcând două tranșe, ocolim perioada când prețurile sunt jos (n.r. - vânzarea porcinelor în perioada ianuarie-februarie). Populăm undeva în februarie-martie și după aceea în iulie-august. Când se va regla piața din România, vom merge și noi pe trei tranșe. După părerea mea, două cicluri și jumătate se fac lejer. Grajdurile ne-ar permite să mergem până la 1.800 de capete. Este vorba însă de subvenția aceasta pe biosecuritate care se referă și la spațiul pe care trebuie să-l ocupe un purcel. Când este mic i se alocă un spațiu, iar când crește, un alt spațiu”, a precizat oficialul Pig Elita. „Noi am ocolit și perioada de comercializare din perioada sărbătorilor de iarnă, că și atunci nu este un preț deosebit”.

Tot Neluțu Ștefan a recunoscut jurnaliștilor și că, în prezent, Pig Elita este „pe plus” și a explicat și condițiile în care ferma își acoperă investițiile în producție.

„Putem zâmbi și noi puțin. N-avem împrumuturi, trăim pe ceea ce produce societatea”, a afirmat discret crescătorul de porci. „În condițiile în care un euro nu depășește suma de 4,5 lei, furajul nu se duce peste 1,6 lei kilogramul (n.r. - la o conversie de 2,5 kg furaj/un kg porc în viu), purcelul pentru îngrășat nu sare de 80-82 de euro pe cap de animal și dacă am avea un preț de 5,6-5,7 lei kilogramul de carne în viu, ne acoperim cumva costurile. Însă, de obicei, prețurile sunt de 5,2-5,5 lei kilogramul de porc în viu și, atunci, mare parte din banii din subvenția pe biosecuritate se duce în costuri, nu în biosecuritate. Principalul cost este cu purcelul. La 82 de euro pe cap, la 23,5 de kilograme bucata, zic eu este exagerat. Au fost perioade când îl luam și cu 45 de euro purcelul. Acum s-a dublat”.

Investițiile... „de speriat” din Pig-Elita, în realitate normale în viziunea AFISS

Și acestea nu sunt cuvinte prea mari, ci fix ale unuia dintre administratorii firmei, mai exact ale aceluiași Neluțu Ștefan. Iată cum, în ciuda tăierilor din plățile pe bunăstare, 2017 a fost unul bogat în investiții, conform spuselor acționarului amintit mai sus: „Dacă ar fi să evaluăm investițiile de anul acesta, cred că m-aș speria. Am luat un tractor de capacitate mare, vidanjă legată de tractor, reboxare, transportor de hrană automat, pavele (grătarele de sub purcei)”, a spus Neluțu Ștefan, afirmații întărite inclusiv de cele ale lui Lazăr Maricel: „Anul trecut au fost niște investiții masive, începând cu grătarele care costă 18 euro metrul pătrat, hrănitori, boxări, un total de aproximativ trei miliarde de lei vechi. Investițiile acestea sunt formate atât din credite, cât și din venituri proprii”.

La prima vedere, ar părea un paradox să investești atât de mult, dar să spui că ai pierderi în business ca urmare a diminuării nivelului plăților pe bunăstare. Însă cei din sector nu sunt de aceeași părere. Și aceștia chiar explică.

Potrivit declarației de principii a AFISS, exprimată chiar de șefa asociației, intenția conducerii acesteia este de a-i susține pe fermierii mici, cei care nu dețin capabilități de reproducție, astfel încât aceștia să se dezvolte, să investească, să-și majoreze capacitatea de producție, adică implicit profitabilitatea și capacitatea de a se menține pe piață, în lupta cu marile concerne (unul dintre acestea foarte aproape de Gologanu).

„Nu neapărat că vrem să ne poziționăm ca asociație. Vrem doar să fim ascultați și necesitățile acestor fermieri să ajungă în atenția autorităților, să se facă ceva, să poată rezista pe piață. Asta a fost ideea revenirii pe piață a AFISS”, a afirmat Larisa Ene în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii în crescătoria din Gologanu. „O fermă de 1.500-2.000 de capete pe serie este o fermă mică. Este una care îi permite unei familii să trăiască. Acești fermieri trebuie să supraviețuiască, trebuie să-și mărească capacitatea, pentru că aduc un plus inclusiv în zonele unde sunt exploatațiile acestea. Ele consumă furaj, iar cei care produc pe vegetal, vând către aceste ferme care își produc furajul în fermă. Aduc un plus de venit tuturor”.

Mihai NeaguÎn susținerea celor afirmate de Larisa Ene a venit și medicul veterinar dr. Mihai Neagu, care a explicat de ce continuarea acestor plăți compensatorii pe bunăstare și aportul acestora în cash-flow-ul unei ferme precum Pig Elita fac ca aceasta să nu plutească în derivă pe marea agitată a pieței volatile din sectorul porcului.

„S-a terminat măsura 215 și urmează să se implementeze Măsura 14T despre care, din câte înțeleg, s-a decis asupra ei și va merge până în 2020. Este măsură bună în sensul în care oferă anumite avantaje la cash-flow, o siguranță la încasări. Ea nu este o subvenție directă, ci o plată compensatorie. Atunci, ai niște costuri suplimentare ca să îndeplinești condițiile lor, dar te ajută la cash-flow. Ai o sursă sigură, în condițiile în care piața este foarte volatilă. Adică, porci ca aceștia, anul trecut, în martie, erau 3,5 lei kilogramul în viu. Anul acesta, s-a ajuns la 6,8 pe kilogramul în viu. În decurs de un an, este o diferență foarte mare. Când stai într-o piață atât de volatilă, faptul că încasezi niște bani dintr-o alocare sigură ajută. În plus, în aceste condiții, și băncile scontează biletele și, atunci, ai un buffer financiar. Altfel, dacă s-ar sta numai în producție, banca nu ar fi niciodată dispusă să-și asume riscul de refinanțare. (...) Banii aceștia sunt foarte importanți pentru fermierii mici, pentru că au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogram viu. Porcul mic este adevărat că a costat mai puțin, dar nu atât de mult încât să permită să se iasă pe zero. Fermierii mici au pierdut bani (cei care nu au fost integrați). Este foarte important să se știe lucrul acesta, pentru că nu pot să-și mărească capacitatea, nu pot să investească, nu pot face nimic”, a conchis veterinarul.

Cu un număr mediu de trei angajați în 2016, Pig Elita a avut în 2016 un profit net de 289.618 lei, datorii de 326.073 lei, active imobilizate de 236.059 lei, active circulante de 434.748 lei, respectiv capitaluri proprii de 411.615 lei.

Plăţile în favoarea bunăstării animalelor – pachet a) – porcine au ca obiectiv general îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Ca obiectiv specific, aceste plăţi au ca scop atât asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice prin acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, cât și îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstare prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Pentru porcii graşi şi scrofiţe, prima compensatorie se acordă pentru maximum 2,3 cicluri/an, avându-se în vedere operaţiunile de transport aferente populării sau depopulării pentru fiecare ciclu. Pentru categoria scroafe, prima compensatorie se acordă avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente efectivului înlocuit şi transportat în proporție de maximum 30% din capacitatea maximă a fermei.

Link-uri utile:

http://www.apia.org.ro/ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/conventii-masurii-14t-fosta-masura-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-campania-2017

https://lege5.ro/Gratuit/ge2tinzqgezq/ordinul-nr-77-2017-privind-aprobarea-sistemelor-de-sanctiuni-pentru-cererile-de-plata-depuse-incepand-cu-anul-2016-de-beneficiarii-masurii-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-pachetul-a-porcine-si

Publicat în Zootehnie

Instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu opt procente și consiliile județene cu șase la sută, se precizează în secțiunea a II-a a Raportului anual de analiză și prognoză - România 2017, întocmit de Societatea Academică din România (SAR).

„Harta Corupției Județene întocmită de Societatea Academică din România arată că la un nivel de absorbție de sub 8% până în anul 2013, s-au înregistrat 11% cazuri ce implică fonduri europene, iar dintre acestea 37% sunt condamnări ale unor persoane cu funcții publice. Instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu 8% și consiliile județene cu 6%”, se precizează în partea a II-a a raportului. „Analiza situației românești, dar și comparația cu vecinii – față de care reprezentăm un record negativ absolut – duce la trei recomandări de bun simț: transparență totală, indicatori de parcurs și profesionalizarea resurselor umane sau metafora cu «absorbția zero» va deveni «avans zero» în termeni reali, dacă nu nominali”.

Pentru a obține și punctul de vedere al conducerii APIA, l-am contactat telefonic pe bosul agenției, Adrian Pintea. Domnia sa a fost rezervat în declarații și a precizat că va parcurge cu atenție documentul, urmând ca, ulterior, acesta să ofere un punct de vedere cu privire la aspectele care țin de instituția pe care o conduce.

”Aș fi curios să văd și eu acest raport”, a declarat pentru Revista Fermierului șeful APIA, Adrian Pintea. „Acum nu știu despre ce este vorba. Să-l văd și eu”.

Unul dintre cele mai noi cazuri de corupție semnalate de DNA la nivel local APIA este și cel al inculpatei I.C.I. Mai exact, spun procurorii DNA într-un comunicat de presă, în perioada 2011-2013, inculpata I.C.I, în calitate de funcționar în cadrul APIA – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăți, a sprijinit o persoană să obțină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafață de pământ de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.

„Concret, ajutorul acordat de funcționarul APIA a constat pe lângă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc). În contextul derulării prezentei anchete penale, la data de 16 mai 2016, inculpata I.C.I. a încercat, prin corupere, să-l determine pe fermierul respectiv să dea declarații mincinoase referitoare atât la obținerea sprijinului nerambursabil cât și cu privire la utilizarea sumelor de bani, respectiv pentru curățarea pășunilor. În cuprinsul declarațiilor de avere, depuse în anii 2015 și 2016, inculpata I.C.I. a omis, cu știință, să menționeze că are un drept de proprietate asupra unui imobil”, se arată în comunicat.

2007-2013, perioadă propice pentru investițiile în agricultură

Raportul SAR nu este însă totalmente negativ la adresa agriculturii. Potrivit acelorași date SAR, la nivel de țară, pe exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat cea mai eficientă și utilă absorbție a fondurilor europene (conform evaluării experților) în zona investițiilor, cum sunt infrastructura și agricultura, precum și în cea din zona patrimoniului public, ca de exemplu restaurarea obiectivelor istorice – cu efecte pozitive pe zona productivă din sectorul turismului.

Pe de altă parte, zona de intervenție cu cea mai slabă performanță (evaluată după impact, nu volumul absorbției), spun academicienii, este totodată și cea de importanță strategică pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung, și anume resursa umană.

A doua secțiune a raportului compară atât cantitativ, cât și calitativ procesul de absorbție a fondurilor europene, la nivelul statelor membre.

Conform datelor raportului, chiar dacă am înregistrat creștere economică în perioada 2007-2015 (PIB per capita 43% față de media UE versus 57% din media UE), riscul să ratăm demersul de dezvoltare este mare, similar cu al Greciei.

„Absorbția nu este o condiție suficientă pentru ca România să recupereze decalajele de dezvoltare față de media Uniunii Europene (UE): în loc de dezvoltare riscăm să obținem creșterea inegalităților sociale, cheltuirea resurselor înspre zone gri în care mai degrabă corupția și inefciența sunt reguli sau risipirea banilor. Suntem oare în această situație? Am reușit să punem mecanisme în funcțiune care să cheltuiască cu folos banii europeni și să se autoregleze? Care sunt în continuare punctele slabe ale modului de a elabora politici publice indiferent de sursa de finanțare? Deși în 2007 PIB per capita în România, exprimată în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), era 43% din media UE, iar la sfârșitul anului 2015, PIB per capita era de 57% din media UE, există exemplul negativ al Greciei care arată că demersul de dezvoltare poate fi ratat chiar în prezența creșterii economice”, se mai arată în document.

Nu în ultimul rând, raportul relevă faptul că la mai bine de un deceniu de la perioada de pre-aderare (2005-2007), țara noastră se confruntă cu aceleași probleme structurale, conform Acordului de Parteneriat cu România, amintind aici și agricultura ineficientă.

„Dacă în 2005-2007 principalele probleme pe care le identifcase Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND) erau concentarea în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cultură antreprenorială scazută, intensitate energetică ridicată, infrastructură degradată și ineficientă, management neadecvat al mediului, agricultură ineficientă, adaptabilitate redusă a forței de muncă, sărăcie și excluziune socială și capacitate administrativă insufcientă, la 10 ani de la constatarea și finanțarea acestor probleme structurale, Acordul de Parteneriat cu România menționează aceleași probleme și ni se cer politici publice care să li se adreseze”, spun cei din SAR.

România: penultimul loc din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură

Un alt document dat publicității recent releva un alt fapt îngrijorător: deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană.

Poate însă cel mai important aspect este acela că România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură, baza fiind reprezentată de banii proveniți prin PNDR și PAC, generator neîntrerupt de corupție la nivelul agențiilor de plăți.

România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea completă, deoarece o mare parte din investiţiile în agricultura din România vin din programe ca Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau Politica Agricolă Comună care sunt finanţate în mare parte din bani europeni”, spun specialiștii PwC într-o analiză recentă.

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista