Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba și vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, dr. Horia Moruțan, ia din nou în calcul utilizarea presiunii străzii atât în ceea ce privește reactivarea articolelor c și k din Legea vânătorii, prin încetarea producerii de efecte a OUG 60/2015, cât și în ceea ce privește neplata subvențiilor către crescătorii de animale și consideră că „altfel nu se poate în România”.
Mai mult, oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP), de anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii fiind obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.
„Presiunea străzii este o variantă care trebuie luată în calcul. Bineînțeles că trebuie să fie ultima, bineînțeles că noi trebuie prima dată să facem treburi serioase, dar dacă nu avem soluții trebuie să ieșim în stradă, nu mai trebuie să dormim. Nu aș prefera ieșitul în stradă, dar dacă ieșitul în stradă reprezintă o variantă, trebuie abordată. Se pare că în România, altfel nu se poate”, a spus Moruțan cu ocazia primei ediții a „Sărbătorii oieritului”, eveniment care a avut loc la Ciugud, județul Alba, în zilele de 8 și 9 aprilie a.c.
O lună mai târziu, șeful sindicatului oierilor anunța printr-un comunicat de presă că ideea de protest vehiculată la „Sărbătoarea oieritului” se va transforma în realitate în cel mai scurt timp. Concret, Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, anunța la data de 4 mai 2016 printr-un comunicat de presă că ia în calcul reluarea protestelor, întrucât OUG 60/2015, ordonanță prin care se suspenda aplicarea prevederilor Legii vânătorii, respectiv literele c și k din aceasta, referitoare la perioada de pășunat și numărul de câini, a încetat să mai producă efecte începând cu data de 25.04.2016.
Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România își exprima pe atunci îngrijorarea față de faptul că, deși la protestul organizat în luna decembrie 2015 circa 8.000 de crescători de animale au obținut promisiuni că problema se va rezolva, în acest moment suntem în aceeași situație.
Cu toate că legea vânătorii trebuia să sufere modificări importante, legate nu doar de prevederile ce privesc perioada de pășunat și de numărul de câini pentru care a fost dată ordonanța care a expirat, ci și cu privire la dreptul de proprietate și despăgubiri acordate fermierilor, nimic nu s-a rezolvat.
Mai exact, Ordonanța de Urgență 60/2015 trebuia să devină lege. Proiectul de lege a fost pus în discuția Comisiei pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților în data de 26.04.2016, practic la o zi după ce Ordonanța de Urgență nu mai producea efecte.
„Degeaba am participat împreună cu Federația Agrostar la diferite ședințe ale subcomisiei formate, nu s-a obținut nici un rezultat. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica această lege. Dacă va trebui să ieșim din nou în stradă, o vom face”, declara vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Horia Moruțan.
Daniel Constantin dă vina pe Guvernul tehnocrat pentru gafa OUG 60/2015
În data de 11 mai 2016, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc la sediul ALDE, moment în care a fost prezentată moțiunea simplă de demitere a ministrului în exercițiu, Achim Irimescu, vicepreședintele partidului și ex-ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îl taxa pe oficialul tehnocrat și afirma că OUG 60/2015 nu a reprezentat altceva decât o modalitate de amânare a rezolvării problemei oierilor.
Constantin preciza totodată că ordonanța ar fi trebuit să fie întârită printr-o lege și spune că actualul Guvern tehnocrat nu face altceva decât să „stingă focurile”.
„E bine că s-a găsit o soluție rapidă, dar era o soluție de moment, o soluție practic prin care se câștiga un timp de câteva luni de zile. Iată că timpul acela a trecut și trebuie găsită o soluție definitivă. Soluția este aprobarea prin lege a ordonanței respective sau prelungirea prin altă ordonanță a termenului prevăzut în ordonanța respectivă. Ministrul s-a angajat atunci că rezolvă problema, deși exista o activitate la nivelul Parlamentului; a luat taurul de coarne. Este o constantă a Guvernării (n.r. - Cioloș) să stingă focurile. A apărut problema cu avansurile, s-au concentrat puțin atunci. A apărut problema cu câinii de la stână, s-au concentrat încă puțin. Au apărut alte probleme, cu Brădetul... atât. Trebuie să ai o viziune”, a spus Daniel Constantin.
Întrebat fiind dacă se teme că susține această moțiune redactată chiar de el și susținută atât de ALDE, cât și de PSD, în condițiile în care liderul LAPAR, Laurențiu Baciu, a amenințat că dacă Achim Irimescu este demis prin moțiune scoate 100.000 de fermieri în stradă (afirmație susținută chiar de unii oieri de seamă), fostul ministru al Agriculturii a spus că nu. El a afirmat totodată că, prin acest demers, trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la Minister, „lucrurile nu merg bine”.
„Nu mi-e teamă de nimic. Eu mi-am făcut o datorie ca fost ministru al Agriculturii, ca o persoană care a lucrat în interesul fermierilor trei ani și jumătate, în afară de activitatea precedentă la APIA și în Minister, am tras un semnal de alarmă – lucrurile nu merg bine la Ministerul Agriculturii! Fermierii sunt cei care mi-au spus lucrul acesta. Sigur, dacă sunt și fermieri mulțumiți, pe mine lucrul acesta nu poate decât să mă bucure”, a mai punctat vicepreședintele ALDE.
Că oierii sunt nemulțumiți, o confirmă afirmațiile unui crescător tot din județul Alba. El s-a plâns de neplata la timp a subvențiilor și de obligativitatea Controlului Oficial al Performanței (COP) pentru obținerea sprijinului cuplat. Părerile sunt împărțite chiar și între crescătorii de oi.
„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga, oier din satul Leorinț, comuna Rădești, județul Alba.
Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.
De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.
Ciobaniada I dădea rezultate după 24 de ore!
Pe 16 decembrie 2016, „Ciobaniada I” părea să dea rezultate dacă este să ne luăm după declarațiile lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, afirmații conform cărora Executivul de la București aproba atunci o Ordonanță de Urgență care prorogau două puncte (c și k) din Art.23 al Legii 407/2006, modificată prin Legea 149/2015, motiv principal al protestului masiv al oierilor care avusese loc la București.
Prorogarea era valabilă până la data de 25 aprilie 2016, limită până la care se încearcă găsirea unei soluții legislative noi.
Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș își menținea astfel poziția exprimată cu o zi înainte, potrivit căreia o Ordonanță de modificare a Legii 407/2006 (organică) nu este luată în calcul.
Suciu mai preciza atunci că Executivul se va adresa formal conducerii celor două camere din Parlament în vederea justificării urgenței prorogării celor două puncte, aspectul legat de numărul de câini nefiind atât de urgent cum este cazul pășunatului.
„Prima Ordonanță de Urgență pe care a aprobat-o astăzi (n.r. 16 decembrie 2015) Guvernul încearcă să clarifice chestiunile în discuție de ieri, pe care am avut deja o comunicare. Vorbim de o OUG care prorogă două puncte (...), vorbim de litera c, respectiv litera k din Articolul 23 din Legea 407/2006 care vizează și Legea 149 din 2015. Cele două subiecte țin de perioada pășunatului și de numărul de câini. Avem așadar o prorogare a acestor două puncte mult discutate în cursul zilei de ieri. N-avem o Ordonanță de Urgență de modificare, Guvernul își menține aceste rezerve legate de modificare printr-o OUG a unui act legislativ.
În același timp, această prorogare este valabilă până în data de 25 aprilie 2016. Până la sfârșitul lunii aprilie vom găsi o formulă nouă, un proiect de lege noi, fie pe baza celor deja existente în Parlament, fie inițiate de Guvern, prin care să soluționăm definitiv aceste controverse.
Așadar 25 aprilie este data până la care se suspendă cele două articole în discuție, iar în finalul lunii aprilie vom avea o nouă lege care să soluționeze defintiv întreaga chestiune.
Sunt în Parlament o serie întreagă de inițiative legislative pe această chestiune, dar poate și Guvernul să vină cu un proiect de lege, vom vedea cea mai optimă formulă în perioada următoare.
De asemenea, premierul a solicitat o scrisoare celor doi președinți ai Camerelor din Parlamentul României (Camera Deputaților și Senat) prin care noi le sugerăm procedura aceasta și le solicităm, îi rugăm în scris să ne propună sau ne motiveze caracterul de urgență. El sigur se justifică ușor în chestiunea pășunatului pentru că a intrat în vigoare restricția din 6 decembrie, dar înțelegem că restricțiile legate de numărul de câini sunt mai vechi și nu justifică neapărat un caracter de urgență. De aici apărea acea prudență a Guvernului în a emite o OUG de modificare, prudență pe care o menținem. De aceea, vrem să găsim această formulă de înțelegere cu Legislativul. Sigur, nu credem că există probleme. Există un interes comun de a rezolva această problemă. Poate mai aplicat de data aceasta și sper să rămână la fel de aplicat și la nivelul Parlamentului sau al Guvernului în perioada care va urma până la sfârșitul lunii aprilie când trebuie să găsim o formulă mai complexă”, afirma Suciu.
În luna martie a.c., oierii ieșeau din nou în stradă
Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri aveau să protesteze din nou, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, la data de 23 martie 2016, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile (nici pănă la data publicării acestui material, adică 12 mai 2016).
Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, era același Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.
Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.
„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.
O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul
„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.
Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.
„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.
Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, conchidea dr. Horia Moruțan.
Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud, Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba organizau vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016) „Sărbătoarea Oieritului”.
Partenerii evenimentului erau Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.
Oierii sunt în continuare nemulțumiți de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.
O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.
Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.
Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.
Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.
Protestul se lasă așteptat.
IPSO va expune nouă modele de tractoare John Deere din seriile 5E, 5GF, 5M, 6MC, 6M, 6R, 7R, 8RT şi 9RX, noutatea şi totodată vedeta acestei categorii de utilaje urmând să fie tractorul 9RX, lansat de John Deere la finalul anului 2015, și care va fi expus pentru prima oară la AgriPlanta- RomAgroTec, anunță compania printr-un comunicat de presă.
„După ani de proiectare, teste în camp și feedback din partea clienților, John Deere a introdus primul său tractor pe 4 şenile: NOUL 9RX. Cele 4 modele de tractoare dispun de doua motorizari de 13,5 l si 15 l, cu puteri între 470 şi 620 CP. Tractorul este echipat cu transmisie e18 cu efficiency manager. Noul 9RX are un șaşiu mare şi robust şi un sistem pe șenile creat pentru a oferi putere superioară, durabilitate și este mai ușor de condus, în special atunci când îi sunt atașate implemente mari pe câmp”, se precizează în comunicat.
Compacte, versatile şi uşor de manevrat, tractoarele din seria 5E combină în mod ideal calitatea şi fiabilitatea specifice utilajelor John Deere. Acestea sunt dotate cu motor de 2,9 litri cu 3 cilindri PowerTech M cu turbocompresor de 55 CP, 65 CP sau 75 CP, 9 viteze de deplasare înainte şi 3 viteze de deplasare înapoi şi au o capacitate mare de ridicare de pana la 1,8 tone. Tractoarele seria 5E sunt de asemenea ideale pentru fermele specializate care necesită utilaje fiabile care se pot deplasa agil în spaţii mici, producând în acelaşi timp un zgomot minim.
Ideale pentru aproape toate lucrările din livezi sau podgoriile mari, tractoarele din seria 5GF oferă manevrabilitate şi vizibilitate mare, plus capacitatea prizei de putere care uşurează munca pentru cele mai solicitante sarcini.
Seria 5 M cuprinde tractoare destinate fermelor zootehnice. Motoarele de 2,9 litri pentru 75 CP şi 4,5 litri pentru 85 CP, 100 CP şi 115 CP, sunt echipate cu injecţie electronică CommonRail care conduce la o economie de combustibil de 11% şi o pompă hidraulică de 94l/min. Designul robust al cadrului central al tractoarelor 5M este ideal pentru ridicarea greutăţilor mari de către încărcătorul frontal sau orice altă lucrare cu echipamente frontale grele. Construcţia solidă a seriei 5M oferă o stabilitate exceptională şi permite o încărcătură maximă generoasă de 6.500 kg pe tractoarele cu cabină.
Tractoarele John Deere 6MC sunt utilaje capabile şi versatile, echipate cu motoare de 4,5 L PWX cu transmisie PowerQuad Plus 16/16 (40 km/h), în standard sau PowrQuad Plus 24/24 (40km/h) opţional, pentru a oferi un cuplu lin, rapid şi confortabil. Printre caracteristicile modelelor din seria 6MC se numără: saşiu complet, platformă compactă versatilă şi soluţii inteligente GreenStart/ ISOBUS Ready.
Tractoarele din seria 6R au o putere cuprinsă între 105CP şi 255CP, cu motor puternic PowerTech Plus. Acest nou grup propulsator cu sistem ecologic GreenEfficiency oferă o economie de combustibil fără precedent, folosind un singur combustibil.
Tractoarele din seria 7R se caracterizează prin versatilitate, fiabilitate, performanţă şi sunt destinate fermelor mari şi prestatorilor de servicii, având o putere cuprinsă între 201 CP şi 319 CP.
Tractoarele seria 8R/8RT sunt echipate cu motoare John Deere puternice pentru aplicaţii solicitante: arat, cultivat, discuit, scarificat şi însămânţare. Motorul cu două turbine de 9.0 L Power Tech PSX eliberează până la max. 420 CP cu Managementul Inteligent al Puterii.
Fermierul îndrăgostit de agricultura românească, căsătorit cu o moldoveancă din zona Bârladului și actualul șef al IPSO Agricultură, Arnaud Van Strien, a inaugurat joi, 21 aprilie 2016, la Săbăoani, județul Neamț, în sunet de bucium, un nou sediu de companie, o investiție de două milioane de euro, „nu chirie”, în suprafață totală de 15.000 de metri pătrați.
Începând cu a doua decadă a lunii aprilie 2016 practic, producătorii agricoli din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui vor avea acces la un atelier, un showroom comercial și un depozit de piese de schimb de luni până vineri, între orele 8:00-18:00.
Inaugurarea sediului din Roman face parte din planurile de dezvoltare și extindere la nivel național ale IPSO Agricultură și care implică investiții de peste 15 milioane de euro.
„Sunt fermier. Este adevărat, nu aici, un pic mai departe, dar am fost și sunt fermier înainte de a veni aici și mă bucur că m-am îndrăgostit de două bogății în România: agricultură și soția mea care este româncă, de origine din Moldova, aproape de Bârlad”, a declarat Arnaud Van Strien. „De astăzi, avem un sediu nou, modern, în linie cu planurile noastre de dezvoltare și extindere la nivel național, care implică investiții în valoare de peste 15 milioane de euro. Atenție, țin să precizez aici: este investiție, nu chirie. Sediul IPSO Roman a fost construit pentru a deservi clienți din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui. El include pe lângă clădirea de birouri, un atelier, un showroom comercial și un depozit de piese de schimb, desfășurat pe o suprafață totală de 15.000 de metri pătrați. Investiția totală se ridică la două milioane de euro”.
Cu o medie de folosire de patru ori mai mare decât în Franța sau Germania, portofoliul de produs al IPSO trebuie să fie adaptat cerințelor din România, a mai adăugat acesta.
„Lucrăm intens deja cu o parte din partenerii noștri pentru a implementa noile tehnologii, pentru optimizare, gestiune de flote, fie tractoare, combine, sprayere autopropulsate sau pentru a furniza date pentru a lua cele mai potrivite decizii. Indiferent de performanțele tehnologice ale echipamentelor folosite, omul rămâne un element-cheie. Indiferent dacă eu sunt la volan pe tractorul meu, în Franța, sau dumneavoastră și colaboratorii dumneavoastră care lucrați pământul românesc, noi suntem factorul-cheie de succes în aplicarea acestor tehnologii. (...) Pentru IPSO Agricultură anul 2016 este un an aniversar. Compania sărbătoreşte 20 de ani de activitate pe piaţa agricolă din România şi va marca acest moment important în istoricul său printr-o serie acţiuni şi evenimente specifice. Primul dintre aceste evenimente este inaugurarea noului sediu IPSO Roman, localizat în Săbăoani (jud. Neamţ)”, a mai afirmat directorul general al IPSO Agricultură.
Alături de oficialii IPSO Agricultură au fost alături o serie de producători agricoli, cât și reprezentanți ai unor companii ale căror produse se regăsesc în standurile de prezentare ale firmei.
Un client satisfăcut al IPSO Agricultură este și Vasile Balcan, consilier județean și acționar al Marsat SA și al Agromec Roman SA. Unitățile respective exploatează 3.000 ha de teren agricol și întreține majoritatea gamei de culturi însămânțate în acest an agricol, începând cu sfecla de zahăr (540 ha), floarea-soarelui (500 ha), porumb (800 ha), grâu (500 ha), orz (120 ha) și rapiță (100 ha).
„De la IPSO avem discuri de pregătit solul și două tractoare de mare putere (270 CP). Noi am achiziționat utilaje cam în jur de un milion de euro în fiecare an. (...) Am avut accesate două proiecte pe programul SAPARD care au mers foarte bine. Când se zicea că era foarte complicat, atunci chiar a fost foarte simplu și într-un an am accesat două finanțări. În prezent însă, este din ce în ce mai greoi, iar pentru micii producători este aproape imposibil la câte se cer”, a afirmat Balcan.
Și Viorel Ilaș, inginer agronom de meserie, administrator al Comis Solonț SA și Viflora Forest SRL se declară mulțumit de utilaje John Deere, declarându-se fan al produsulelor comercalizate de IPSO: „Tot ce înseamnă John Deere ne interesează, pentru că noi suntem fani ai companiei. Suntem printre primii cumpărători din zonă; am depus trei proiecte pe achiziția de tractoare John Deere. Unul dintre ele a fost cu finanțare pe Măsura 312 pe prestări servicii, unul pe dezvoltarea fermelor, pe Viflora și unul, printre primele, pe Comis. De la John Deere avem în total luate trei tractoare, două combine și utilaje de la Kuhn, tot prin IPSO. (...) Depunem un proiect acum pe Viflora pentru o combină și o remorcă, în valoare de până în 400.000 de euro. Ce-am depus până acum, primul proiect a fost de 120.000 euro, al doilea de 250.000 de euro, iar cel de-al treilea circa 130.000 de euro. N-am mers pe proiecte mari”.
Ilaș deține în prezent un parc format din șapte tractoare Universal 650 cu care face lucrările ușoare și pe cele de completare, iar cu tractoarele moderne (patru John Deere, un Fendt și un Valtra 220CP) realizează lucrările grele: pregătit teren și arat.
„Celălalte, semănat, transport, erbicidări, fertilizare, tăvălugire, toate le facem cu Universal 650. (...) Ca fiabilitate, tractoarele John Deere sunt excelente. Cel de 105 CP este cel mai bun tractor ca și exploatare”, a mai afirmat Ilaș.
Unitățiile gestionate de Ilaș exploatează 1.250 ha pe raza a șapte comune, culturile înființate până în prezent fiind rapiță (400 ha), circa 390 ha cu grâu, 53 ha cu orz, aproape 90 ha cu soia, floarea-soarelui 150 ha, iar diferența va fi semănată cu porumb - aproximativ 200 ha.
Nu în ultimul rând, Vasile Scutaru, administratorul firmei IF Scutaru Vasile, unitate care exploatează 120 ha pe raza satului Izvoare, comuna Dumbrava Roșie, a afirmat că în acest an agricol a pornit cu floarea-soarelui, orz și orzoaică de toamnă, grâu de toamnă, soia și porumb. El este client IPSO și deține un tractor John Deere de 120 CP, un combinator și un disc Strom (Bednar). În plus, tractorul de 120 CP de la John Deere pe care îl deține este chiar potrivit pentru ceea ce exploatăm noi.
„Mai mare nu era bun. Terenul nu este format din suprafețe mari. De utilaje am avut nevoie de cele tip purtate, nu tractate, ca să ne putem deplasa cu ele și pe stradă”, a conchis Scutaru.
Marius Winter, area sales manager, Kuhn: „Producția de hrană trebuie să se majoreze cu 70 de procente. 120 de milioane de hectare vor fi disponibile pentru acest demers”
Șefii unuia dintre dintre furnizorii de top ai IPSO Agricultură - Kuhn, prin vocea lui Marius Winter, area sales manager, au ținut să arate că în sediul de la Săbăoani, fermierii vor putea găsi cele mai bune soluții pentru cosirea fânului și silozului, cât și soluții inteligente pentru câștigarea banilor din împrăștierea fertilizanților, soluții pentru cultivarea solului și pentru semănat.
Winter a mai adăugat că doar o tehnologie eficientă în sectorul agricol va duce la majorarea producției, necesară în contextul unui orizont 2050 cu o populație globală de 9,6 miliarde de locuitori.
„Lumea se schimbă. Se estimează că în 2050, pe planetă vom avea 9,6 miliarde de locuitori. 9,6 miliarde de oameni înseamnă 25% mai mult decât în momentul de față. Cu o populație în creștere, se majorează și cererea pentru alimente. De aceea, nivelul actual al producției de hrană trebuie să se majoreze cu 70 de procente. În țările în curs de dezvoltare, aproximativ 120 de milioane de hectare vor fi disponibile pentru acest demers. Însă, cu siguranță se vor pierde circa 70 de milioane de hectare în țări industrializate. De aceea întrebarea este ce trebuie să facem astfel încât să hrănim populația? Noi, împreună, trebuie să mărim producțiile. Aproximativ 90% din creșterea producției va proveni din majorarea cantităților obținute la hectar. Noi, împreună, aici, putem fi mândri că vom face față acestei provocări. Cu acest nou sediu din Moldova, IPSO Agricultură crează fundația pentru întâmpinarea acestei provocări. (...) Acest sediu este inaugurat pe 21 aprilie (...) în ziua în care Roma a fost înființată de Romulus în anul 735 î.H. Aici veți găsi un loc unde pot fi discutate și definite soluții pentru ferme. Aceasta cu scopul de a crește producția de lapte pe animal și la hectar și, de asemenea, pentru a crește eficiența și profitabilitatea dumneavoastră”, a spus austriacul.
La rândul său, Attila Szabo, area sales manager, Bednar FMT a vorbit despre crearea unui brand puternic în România, grație IPSO Agricultură. Scopul celor de la Bednar, a mai precizat Szabo, este de a vinde clienților soluții tehnologice complete care îi pot ajuta să-și majoreze producțiile și calitatea culturilor, adică a profitului.
„Cum condițiile din agricultură devin din ce în ce mai dificile de la an la an, iar prin asta înțelegând acutizarea condițiilor nefavorabile meteo și de sol, respectiv micșorarea prețurilor pentru producția agroalimentară, este important să dezvoltăm un mediu stabil și o infrastructură potrivită, astfel încât să facem față cerințelor din ce în ce mai exigente ale clienților noștri. (...) Am început cooperarea cu IPSO în 2009. Asta înseamnă că în ultimii 7-8 ani am făcut multe lucruri împreună, atât IPSO, cât și Bednar crescând împreună. Astăzi, sunt mândru să spun că mulțumită acestui parteneriat puternic și, în principal, dedicării angajaților care lucrează în IPSO, am creat un brand puternic aici, în România. (...) Țelul nostru este să furnizăm fermierilor utilaje de înaltă calitate, fiabile. Mai mult decât atât, ne dorim nu doar să vindem mașini, cât și soluții tehnologice complete care îi pot ajuta pe fermieri să-și majoreze producțiile și calitatea culturilor, adică a profitului”, a punctat Attila Szabo.
Un alt producător de renume, Manitou, furnizorul IPSO Agricultură pe zona de încărcătoare telescopice noi, a fost reprezentat la eveniment de Florin Marincaș, managing director, south-east Europe and Turkey. Marincaș a felicitat echipa IPSO pentru rezultatele obținute în cei opt ani de reprezentare a brandului Manitou, opt ani în care IPSO a livrat peste 200 de încărcătoare telescopice noi în piața din România, contribuind astfel la dezvoltarea conceptului de încărcător telescopic în agricultură, făcând pentru fermierul român ca încărcătorul telescopic Manitou să devină astăzi o necesitate în munca zilnică.
„Sunt sigur că această nouă locație va aduce un impuls nou, va dezvolta și mai mult businessul de încărcătoare telescopice Manitou în zonă. Astăzi când IPSO sărbătorește 20 de ani în România, doresc să îi urăm împreună la mulți ani și mult succes în continuare în activitate”, a mărturisit Marincaș.
Nu în ultimul rând, Valeria Dascălu, primarul din Săbăoani, a apreciat că instalarea showroom-ului în comună nu poate decât să fie benefică pentru întreaga comunitate și i-a asigurat pe cei prezenți la eveniment de tot respectul și recunoștința pentru tot ceea ce fac fiecare dintre ei, astfel încât agricultura, „această ramură a economiei românești, plină de multe probleme și tot la fel de multe frământări, să supraviețuiască și nu numai”.
Noul sediu IPSO Roman este construit pe o suprafaţă totală de 15.000 mp şi include o clădire de birouri, un atelier de service, o magazie de piese de schimb şi un showroom comercial. Investiţia în construcţia şi dotarea sediului este în valoare de două milioane euro.
Magazia de piese de schimb regională are o suprafaţă de 400 mp şi include un stoc de piese cu peste 3.200 referinţe distincte, în valoare totală de 250.000 euro. Piesele de schimb care nu se află în stoc pot fi comandate de către fermieri zilnic până în ora 15:00, urmând a fi livrate în maxim 48 de ore.
Atelierul de service se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 450 mp, iar reparaţiile necesare sunt executate de o echipă de service formată din 8 tehnicieni şi 3 mecanici, 1 şef de atelier, 1 consilier piese de schimb şi service şi 3 asistenţi post-vânzare.
Chiar dacă 2015 a fost un an dificil pentru agricultura românească, pe fondul stabilității pieței de profil, IPSO Agricultură a reușit să-și mențină poziția de lider cu mai bine de 500 de tractoare comercializate, cât și cu peste 1.200 de echipamente vândute clienților săi, a precizat Gabriel Petrișor, directorul comercial pentru România al IPSO Agricultură cu ocazia deschiderii oficiale a noului sediu al companiei din Roman.
Mai mult, reprezentantul IPSO Agricultură prevede totodată și o creștere ușoară a pieței utilajelor agricole în acest an, pe fondul nevoii de retehnologizare (reînnoire a parcului de tractoare) și al apetitului fermierilor, generat și de un început relativ bun al anului agricol și de lucrările agrotehnice care vin la pachet cu schimbările climatice.
În ceea ce privește necesitatea reînnoirii parcului de mașini și utilaje agricole, cifra vehiculată de voci din piață (4.000 de noi tractoare vândute anual în România pe parcursul a mai mulți ani) nu este nerealistă în viziunea lui Petrișor. În prezent, doar 1.800 de unități sunt vândute anual.
„Anul trecut a fost un an dificil, în general, însă pe fondul unei piețe care a fost stabilă, nici în creștere, nici în scădere, am reușit să ne consolidăm poziția, cu peste 500 de tractoare livrate și, în total, peste 1.200 de echipamente vândute. Anul acesta începem un pic mai încrezători. Prevedem o ușoară creștere a pieței și, bineînțeles, obiectivul nostru este să ne consolidăm în continuare poziția de lider pe piața utilajelor agricole din România, datorită cotelor de piață ridicate, a afirmat Gabriel Petrișor. „Reînnoirea parcului de tractoare și mașini agricole este imperios necesară în România. Vorbim de un parc învechit, cu utilaje care se folosesc intens și se exploatează cel puțin 9-10 ani de zile. Cifra vehiculată în piață de achiziție de tractoare noi, câte 4.000 de bucăți importate și vândute anual în România în următorii 4-5 ani, nu este deloc nerealistă”.
Fără utilaje performante, să faci agricultură în condițiile actuale de climă nu se poate – Vasile Balcan
Consilierul județean Neamț, cât și acționar al Marsat SA Roman și al Agromec Roman SA, Vasile Balcan, a precizat în cadrul aceleiași deschideri oficiale a sediului IPSO din Roman că este reticent la a mai investi în acest an în utilaje noi, însă fără ele, a face agricultură în condițiile actuale de climă „nu se poate”.
„Cu privire la noile noastre investiții în utilaje anul acesta... este greu de spus. Atât valorificarea produselor, cât și în special lipsa măsurilor privind accesarea fondurilor europene și-au pus amprenta pe apetitul nostru de achiziție. Sunt doi ani de zile în care n-am putut accesa niciun program și, atunci, clar că toate acestea, cumulate, ne țin pe loc”, a mărturisit Balcan. „Pe de altă parte însă, fără utilaje performante să faci agricultură în condițiile actuale de climă nu se poate, iar perioadele de executare a lucrărilor s-au redus foarte mult. Dacă am avut secetă până acum, urmează perioada de ploi; trebuie să ne strecurăm printre ele. Or, fără utilaje performante, lucrul acesta nu se poate; performante și de productivitate mărită. (...) Utilajele de mare productivitate sunt de un real folos, în fermele mari în special, unde clar că acum nu poți face lucrări cu tractoare de 65 sau 100 CP, în condițiile în care ai de exploatat (cum avem noi) 3.000 ha și trebuie să faci lucrări contra timp”.
Ferma condusă de consilierul județean exploatează 3.000 ha de teren agricol și deține toată gama de culturi însămânțate în acest an agricol, începând cu sfecla de zahăr (540 ha), floarea-soarelui (500 ha), porumb (800 ha), grâu (500 ha), orz (120 ha) și rapiță (100 ha).
Cele mai mari investiții efectuate de Vasile Balcan în ultima perioadă a fost în silozuri și în depozitarea cerealelor, în condițiile în care firma pe care o conduce are deja o bază de depozitare și condiționare de circa 100.000 de tone pe zona Roman.
În prezent, anual, în România se comercializează circa 1.800 de tractoare, potrivit datelor statistice deținute de companie.
Peste 100 de milioane euro minimum ar putea pierde România pentru cele aproape patru luni de întârziere inexplicabilă a lansării sesiunilor de depuneri de proiecte aferente anului 2016 pentru cele 12 subMăsuri gestionate de AFIR, în condițiile în care doar depunerea SDL-urilor aferente subMăsurii 19.2 LEADER a primit undă verde de la Ministerul Agriculturii.
În ciuda faptului că nu mai puțin de 12 subMăsuri PNDR 2014-2020 ar fi trebuit să aibă relansate sesiunile de depuneri de proiecte (4.1, 4.2, 4.3, 4.1a, 4.2a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 7.2, 7.6 și 19.1), alte două să aibă lansările în premieră în 2016 - subMăsura 8.1, respectiv Măsura 9, doar sesiunea de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) aferente Măsurii 19 - Dezvoltarea locală LEADER avea să fie anunțată de Ministerul Agriculturii pentru perioada 10 martie – 8 aprilie 2016.
Două milioane de euro, „investiție, nu chirie”
Noul sediu de la Săbăoani al celor de la IPSO a costat două milioane de euro, „investiție, nu chirie”, așa cum a ținut să menționeze în deschiderea evenimentului de lansare chiar Arnaud Van Strien, fermier și director general al companiei.
IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje agricole la nivel internaţional, cu o reţea de birouri extinsă în nouă ţări, cele mai multe din Europa este lider pe piaţa de utilaje agricole din România. Compania oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor.
IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial, iar paleta de furnizori include şi alte mărci de renume pe piaţa utilajelor agricole, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge etc.
”Prețuri, Piață, Importuri, Oțet”, acesta este titlul final al dezbaterii din finalul Workshop-ului Carne, din ziua de 12 mai, unul dintre momentele de maxim interes al Expo-Conferinței Inernaționale Meat & Milk 2016.
Titlul s-a impus aproape de la sine, ca urmare a gravei situații în care se află sectorul românesc al cărnii. De și consumul a crescut, piața este dezechilibrată total, din cauza importurilor de carne-materie primă, a importurilor în creștere de produse din carne (lucru total îngrijorător, în condițiile în care, până în acest an, zona de procesare a industriei acoperea în proporție covârșitoare necesarul de consum), precum și a calității foarte proaste, sau chiar a contrafacerilor unora din produsele existente pe rafturile economiei negre sau gri.
Speaker-ii acestei dezbateri vor fi domnii: Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brașov, Ioan Ladoși-Președinte APCPR, Sorin Minea-Președinte Romalimenta și Florin Căpățână-Vicepreședinte AMRCR.
Au mai ramas doar DOUA SAPTAMANI in care va puteti inscrie pentru a participa la cea de-a V-a editie a Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, eveniment care se va desfasura in zilele de 12 si 13 mai la Hotel Alpin din Poiana Brasov, sub genericul "SUBFINANTARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri in calea unui business de succes, intr-o economie aflata in dezechilibru".
Detalii despre organizarea manifestarii, speakeri, participanti, expozanti, program si tematica, precum si inscrieri, puteti obtine accesand www.meat-milk.ro, sau la tel: 021.223.25.21.
Cu siguranta, asa cum au anticipat organizatorii Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, situatia importurilor va fi, poate, cel mai dezbatut subiect.
Programul evenimentului contine urmatoarele dezbateri care, cu siguranta, vor genera discutii aprinse:
Workshop FERMA: ”Cat mai poate lupta fermierul roman cu importurile de carne si lapte-materie prima?” (13:20-14:00. Speakeri: Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brasov)
Workshop CARNE: ”Preturi, Importuri, Calitate” (13:20-14:00. Speakeri: Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Florin Capatana-Vicepresedinte AMRCR)
Workshop LAPTE: ”Multi am fost, putin am ramas, ce va fi maine?” (13:20-14:00. Speakeri: Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Dr. Ing. George Grecu-Consultant GERAMO, Dana Tanase-Director ANSVSA)
Tema importurilor si a masurilor care trebuie adoptate pentru protejarea fermierilor si procesatorilor romani va fi abordata si de urmatorii speakeri:
Viorica Dancila-Europarlamentar (12 mai, Sedinta generala, ora 9,15)
Simona Allice Man-Secretar de Stat MADR (12 mai, Sedinta generala, ora 9,35 si Sesiunea ”Liber la cuvant”: 12 mai, ora 15:00-16:30)
Paul Anghel-Director General ANPC (12 mai, Sesiunea ”Liber la cuvant”, ora 15:00-16:30)
Sanatatea animalelor, siguranta alimentara si calitatea produselor vor fi analizate de:
Andrei Butaru- Presedinte ANSVSA (Sedinta generala-13 mai, ora 10:30)
Bogdan Marcel Pandelică- Presedinte ANPC (Sedinta generala-13 mai, ora 11:00)
Situatia generala a sectoarelor de carne si lapte din Romania, inclusiv problema importurilor, va fi si pe agenda Mesei rotunde din ziua de 13 mai, orele 12:00-13:30), la care au confirmat participarea ca speakeri:
Andrei Butaru-Presedinte ANSVSA, Bogdan Marcel Pandelica-Presedinte ANSVSA, Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Stefan Padure-Presedinte APAR.
Amintim ca domnul Achim Irimescu-Ministru al Agriculturii, a confirmat participarea la eveniment, subiectul importurilor pe care le-a atacat recent, cu vehementa, urmand sa fie abordat si de Domnia Sa.
Sectiunea infoTRIP va prilejui in acest an o vizita de documentare la Ferma Regalina, specializata in ingrasarea taurasilor.
Cat priveste Sectiunea B2B-Expo, la standuri au confirmat prezenta urmatoarele companii: Aaylex (Partener Premium), Mirdatod, Biotrend, Fondul de Garantare, Angst, Five Continents, Cris Sib Lacto, Albalact, IMA-Italia, Scale Expert, Net Brinel, Merck, Fotometric Instruments.
INSCRIE-TE, PARTICIPA, IMPLICA-TE, INTRA IN DIALOG!
MEAT & MILK 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!
Meat & Milk 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!
În urma consultărilor cu crescătorii de ovine din România, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că nu mai puțin de 4,5 milioane de oi pot fi exportate anual de țara noastră, primii aproximativ 125.000 de miei karakul urmând să plece deja către Iordania în luna septembrie 2016, țară în care va fi deschis un centru de carantină și triere la 1 septembrie a.c.
„În urma analizei cu sectorul, am ajuns la concluzia că, practic, 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România. Dacă un milion pleacă spre Iordania, mai avem încă marjă de export suficientă. Sigur, sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard la exportul de produse românești”, a declarat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro.
Potrivit estimărilor ministrului de resort, milionul de oi preconizat a fi exportat ar putea ajunge în acest centru de triere (hub) în perioada următoare. El spune că ovinele românești sunt apreciate de iordanieni, fiind asimilate cu cele crescute pe teritoriul statul arab.
„Am avut în aprilie o vizită în Iordania. (...) Am reușit ca împreună cu președintele veterinarilor să punem pe agendă un punct extrem de important, practic regionalizarea în condițiile limbii albastre, astfel încât să nu mai avem probleme cu exportul de ovine pe piața din Iordania. Am agreat acest punct și 100.000 de ovine au plecat către Iordania deja”, a afirmat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro. „Am vizitat un hub, o zonă liberă care s-a creat în Iordania unde vor fi pregătite milioane de ovine și bovine pentru export în țările arabe din zonă. Din România se estimează că cel puțin un milion de ovine vor fi preluate. Acolo mi s-a spus - calitatea ovinelor din România este foarte bună, se asimilează cu calitatea ovinelor din Iordania. Din păcate pentru ei, nu au decât trei milioane de ovine care, efectiv, «cresc pe piatră», ca să spun așa și făceam comparația cu condițiile extraordinar de favorabile pe care le are România în comparație cu țările din zonă”.
În delegația din Iordania au fost prezenți și specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi. Aceștia s-au întors în țară cu vești extraordinare pentru crescătorii de ovine: 15 state arabe și-au deschis granițele către importurile de ovine din România, importuri „fără limită de cantitate”, potrivit spuselor lui Ionică Nechifor, crescător de ovine și cercetător în domeniu, specialist care a adăugat că exportul către Iordania este deja avizat prin certificatul sanitar veterinar.
„Am fost pe 5 aprilie în Iordania, cu domnul ministru şi cu presedintele ANSVSA, cu exportatori şi producători. Se pare că am realizat un lucru extraordinar. În sfârşit, munca fermierilor poate fi valorificată la un preţ mult mai bun. Speranţele acestora - că erau disperaţi, nu aveau unde să vândă atâţia miei - iată că se concretizează. Pentru producţia de carne am rezolvat problema şi am deschis graniţele pentru exportul către ţările arabe şi vorbim aici de 15 state arabe, dintre care cel mai important este Iordania, centrul din care pleacă animalele către celelalte state din lumea arabă“, spune Ionică Nechifor, crescător, cât și cercetător în domeniu. „Mai precis, în luna aprilie au fost semnate actele prin care România poate exporta miei în lumea arabă, fără limită de cantitate (...) Concret, certificatul sanitar veterinar între România şi Iordania este finalizat. Noi deja putem exporta în Iordania. Către celelate ţări arabe suntem în discuţii, certificatele sanitar veterinare sunt înaintate deja şi către Arabia Saudită, Irak, Kuweit şi chiar Israel“, mai spune Nechifor.
Judeţul Botoşani urmează să trimită peste 125.000 de miei către zona arabă, însă numai după finalizarea unui centru de triere în Iordania, la începutul lunii septembrie. Conform afirmațiilor lui Nechifor, hubul iordanian va avea o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete.
„Pentru a simplifica lucrurile, partenerii noştrii deschid un centru de carantină în Iordania, unde să aibă o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete. Centrul acesta se deschide pe 1 septembrie. Se simplifică lucrurile pentru România, pentru că noi vom duce mieii în acel centru de carantină, iar de acolo practic nu ne mai interesează cum şi unde ajung mieii“, a conchis Ionică Nechifor.
Carnea de ovine este una dintre cele mai sănătoase, potrivit spuselor ministrului Agriculturii, românul nefiind însă un consumator constant. El spune că ne aflăm în coada clasamentului, cu doar 2,5 kilograme pe cap de locuitor, anual.
„Din păcate, în România consumul este foarte redus, de abia 2,5 kilograme pe an”, a mai adăugat oficialul guvernamental. „Fac o comparație cu Islanda, unde consumul este de 22 de kilograme pe an de locuitor”.
În 2014, țara noastră era cel de-al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populaţia de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) şi România (11% cu 9,5 milioane ovine).
Președintele consiliului de administrație al AgroConcept Impex SRL, Heinrich „Ricky” Stein, distribuitorul exclusiv în România al produselor New Holland Agriculture își dorește ca firma pe care o conduce să devină parteneră atât cu fermierii mari, dar și cu cei mici, precizând totodată că își dorește ca agricultura românească să nu ajungă să fie gestionată doar de câțiva producători agricoli influenți.
„Nu vreau ca întreaga agricultură românească să fie doar în mâinile câtorva fermieri. Nu este sănătos pentru mediu, nu este sănătos pentru industrie, nu este bine pentru populație. Este un trend ca oamenii să plece de la oraș la sat, să devină fermieri; oamenii tineri. Există chiar și un sprijin guvernamental pentru asta”, a declarat Heinrich „Ricky” Stein, președintele consiliului de administrație AgroConcept Impex SRL, filiala în România a Gemila Beteiligungsverwaltungs GmbH, cu ocazia inaugurării sediului central din Șindrilița. „Nu ne dorim să convingem doar fermierii mari, ci și pe cei mici și că le putem fi parteneri. Succesul de bazează pe o activitate impecabilă post-vânzare, vânzări transparente, faptul că furnizăm produse excelente și că tot ce facem, o facem pentru sustenabilitate”.
Cu un buget investițional pentru România care totalizează circa 20 de milioane de euro, AgroConcept și-a propus păstrarea cotei de piață pentru 2016, adică 20-22 la sută din total (conform spuselor lui Marcelo Pedrazzini, Business Director New Holland Agriculture).
„În ceea ce privește ținta noastră de vânzări, pentru acest prim an ne-am propus să păstrăm cota de piață pe care New Holland o are în România, iar în următorii ani, cu siguranță obiectivele noastre vor fi direcționate către creșterea acesteia”, a punctat Stein. „În ceea ce privește finanțarea pentru fermieri, le vom oferi toate soluțiile. Nu suntem noi cei care stabilim soluțiile. Sunt clienții noștri cei care ales soluția de finanțare. Soluția de finanțare a clientului este destul de subiectivă. Orice soluție alege, vom fi acolo și vom fi competitivi”.
Cu o orientare proactivă către client, șeful AgroConcept a menționat totodată că echipa de after sales este deja echipată cu cele mai bune piese de schimb, unelte și scule, astfel încât nevoile partenerilor de business (atât fermieri mari, cât și producători agricoli mici) să fie satisfăcute la timp.
„AgroConcept se străduiește ca toți angajații săi să aibă o abordare de business care are ca element central apropierea față de client. Ne dorim să învățăm zilnic de la clienții noștri și vom folosi aceste cunoștințe pentru a-i servi din ce în ce mai bine”, a spus Ricky Stein. „Trebuie să le fim aproape clienților noștri, trebuie să le garantăm cei mai scurți timpi de intervenție, disponibilitate ridicată a pieselor de schimb, prețuri corecte și transparente, precum și contact permanent cu aceștia. (...) Cu cât suntem mai aproape de clienții noștri, cu atât mai ușor ne va fi să le fim aproape atunci când vom avea nevoie, ba chiar un pic înaintea acestui moment. Centrele de service sunt un element de suport al acestei activități, însă majoritatea operațiilor se desfășoară pe câmp. Din acest motiv, echipa noastră after sales este echipată cu cele mai bune scule. Vor susține sesiuni de training în mod constant; nu ne oprim niciodată din a învăța”.
Jumătate din parcul de tractoare din România este îmbătrânit. Peste 100.000 de unități sunt Universal 650
În condițiile în care jumătate din parcul de tractoare din România este „îmbătrânit”, conform spuselor lui Marcelo Pedrazzini, Business Director New Holland Agriculture, potențialul la care se poate ajunge din punct de vedere al numărului de tractoare vândute anual în România este de 4.000 pe parcursul a 10 ani.
În condițiile în care New Holland deține 20 la sută din piață, AgroConcept ar putea comercializa constant, în următorul deceniu, nu mai puțin de 800 de tractoare anual.
„Aceasta este previziunea noastră. Aceasta ar trebui să fie ținta de achiții de tractoare noi a României – 40.000 de unități într-un deceniu”, a afirmat Pedrazzini.
Datele statistice ale Ministerului Agriculturii relevă că la sfârșitul anului 2014, parcul de tractoare al României totaliza 193.120 unități. Potrivit spuselor specialiștilor din piață, peste 100.000 sunt vehicule Universal 650 produse de Tractorul Braşov. Tot aceștia afirmă că New Holland, Case şi Steyr, parte a concernului italian CNH Industrial, vând anual pe piaţa locală circa 700 de unităţi, din care cele mai multe sunt New Holland, urmate de Case şi Steyr.
Spre comparaţie, în 2011 parcul număra 183.000 de tractoare, ceea ce înseamnă o creştere de 10.000 de utilaje la fiecare patru-cinci ani. Anual în România se vând între 1.900 şi 2.000 de tractoare, cei mai mari jucători fiind John Deere, New Holland, Case şi mai nou Deutz Fahr, brand german preluat de fostul importator al New Holland.
Raportat la judeţe, cel mai prolific este Timişul, singurul cu peste 10.000 de tractoare, urmat de Bihor cu aproape 9.800 şi Dolj cu 7.700. Cele mai puţine tractoare sunt în Prahova, Bistriţa şi Ilfov.
AgroConcept, importatorul și distribuitorul exclusiv New Holland Agriculture în România, își consolidează poziționarea ca partener de încredere al fermierilor români și inaugurează sediul central din Șindrilița, pentru a fi mai aproape de partenerii săi.
La șase luni de la semnarea parteneriatului de distribuție exclusivă a produselor New Holland Agriculture, AgroConcept anunță progrese importante în îndeplinirea obiectivului de a deveni unul dintre cei mai importanți jucători din industria agricolă locală. Astfel, compania a pus bazele unei echipe profesioniste de consultanți de vânzări și asistență post-vânzare și a deschis șase puncte regionale de vânzare și service deja operaționale în Călărași, Giurgiu, Timișoara, Craiova, Constanța și sediul central inaugurat în Șindrilița astăzi.
Sediul central din Șindrilița reprezintă un centru integrat pentru vânzări/service/piese de schimb, sediul administrativ, locul unde se vor desfășura periodic training-uri special dedicate echipelor de vânzări și service. De asemenea, aici va fi gestionat și stocul central de piese de schimb.
AgroConcept devine distribuitor exclusiv al produselor Kvenerland în România. Parteneriatul exclusiv încheiat cu producătorul global de utilaje agricole Kverneland este un pas important al strategiei de dezvoltare a companiei ce are menirea de a aduce mai aproape de fermierii români toate mijloacele necesare care îi vor ajuta să dezvolte piața agricolă din România, având la îndemână cele mai noi și eficiente produse.
AgroConcept a intrat în 2016 pe piața agricolă din România poziționându-se ca partener al fermierilor locali.
Țara noastră ar putea exporta ovine şi bovine în ţări din Orientul Mijlociu chiar în cazul apariţiei unor focare de boala limbii albastre (Blue Tongue), însă numai în cazul în care animalele provin din zone unde boala nu evoluează, informează Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
În perioada 3 - 5 aprilie, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, şi Ioana Neghirlă, reprezentanţii ANSVSA în delegaţia condusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la Conferinţa Regională pentru Orientul Mijlociu a OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), organizată la Amman, în Regatul Haşemit al Iordaniei.
„Tema conferinţei, aceea de aplicare a standardelor OIE privind zonarea şi compartimentalizarea, a fost în consens cu proiectul Regatului Haşemit al Iordaniei de înfiinţare a primului centru de carantină pentru animale vii, în baza conceptului de zonă liberă de boli ale animalelor, cu respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a protecţiei mediului. (...) Din acest centru, urmează ca ţările regionale să importe animale, în condiţiile utilizării unor certificări sanitare veterinare unice şi cu respectarea standardelor OIE”, se precizează într-un comunicat al ANSVSA.
Acest eveniment a fost un bun prilej pentru oficialii români de a purta discuţii, atât cu reprezentanţii ţării organizatoare, cât şi cu reprezentanţi ai unor state din Orientul Mijlociu, mari importatoare de animale vii (Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait, Oman, Arabia Saudită.
„Discuţiile bilaterale iniţiate în acest cadru vor continua pentru agrearea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, fie pentru deschiderea exporturilor din România în aceste state, fie pentru extinderea şi diversificarea acestora. Principalul subiect a fost cel al realizării exportului de ovine şi bovine din România, chiar în cazul apariţiei unor focare de Blue Tongue, cu animale provenite din zone unde boala nu evoluează (zone libere de boală)”, precizează ANSVSA.
Delegaţia română a avut întâlniri cu Excelenţa Sa, Dr. Akef Al Zoubi, Ministrul Agriculturii Regatului Haşemit al Iordaniei, cu reprezentanţi ai servicilor veterinare iordaniene, dar şi cu oameni de afaceri din statele din zonă, interesate de importul de animale vii şi produse ale acestora. La unele dintre aceste întâlniri au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor asociaţii ale crescătorilor şi exportatorilor de ovine din ţara noastră.
Conferinţa OIE s-a desfăşurat sub patronajul primului ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Abdullah Ensour, şi a fost organizată de Ministerul Agriculturii din Iordania, în coordonare cu Fondul Regatului Hasemit al Iordaniei pentru Dezvoltarea regiunii Badia.
ANSVSA precizează că această compartimentalizare reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte zona sau regiunea, autorităţile veterinare afirmă că este vorba de partea clar delimitată a unei ţări, în care există o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate distinct sub aspectul unei anumite boli, pentru care este necesară supravegherea şi unde au fost aplicate măsuri de control şi biosecuritate, pentru a putea participa la comerţul internaţional.
De asemenea, zonarea reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o sub-populaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.
2015: Botoșaniul era afectat de Bluetongue
La data de 4 septembrie 2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informa că a diagnosticat boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.
Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la acea dată, boala era confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale, în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale, respectiv în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale.
ANSVSA precizea pe atunci că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, „cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.
Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit atunci în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată „nicio mortalitate”.
„La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre (Bluetongue) în România”, arata sursa citată.
Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.
Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.
Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.
Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.
În România, la nivelul lunii septembrie 2015 fuseseră înregistrate 157 de exploatații comerciale de bovine care au solicitat vaccinarea voluntară contra Bluetongue pe raza a 32 de juețe, totalul animalelor tratate fiind de 82173 bovine, iar nevoia de doze de vaccin a fost de 167.961.
Asociația Aberdeen Angus România organizează, pe 22 aprilie 2016, evenimentul „Angus din România, pentru întreaga Europă”, tema acestuia fiind „Soluții pentru fermierii români. Genetică: reproducție, îngrășare și carne de vită de calitate”.
Manifestarea care are în prim plan bovina pentru carne din rasa Angus se desfășoară în cadrul Târgului Agraria de la Jucu (Cluj), Parc Industrial Tetarom III, cu începere de la ora 10,30. Pe parcursul a trei ore vor avea loc discursuri, prezentări de specialitate, prezentări de bovine Angus în ring, realizări de cântăriri și bonitări, informații despre Controlul Oficial al Producției și Registrul Genealogic, despre cum se poate face o fermă de bovine de carne de succes și sfaturi pentru fermieri cum să își aleagă un taur cu calități de reproducător deosebite.
Reprezentanții asociației anunță și un concurs pentru iubitorii de bovine de carne. Cine știe să aprecieze greutatea masculului Angus finisat pentru abatorizare – una din vedetele show-ului de bovine – va primi un cadou supriză.
SCANDALOS. Reabilitarea DN76 (E79) reprezintă pentru unii proprietari de teren pierderi semnificative, în condițiile în care exproprierile pentru cauză de utilitate publică s-au făcut chiar și cu 0,30 lei metrul pătrat, potrivit afirmațiilor lui Mihai Irimie, primarul comunei Șoimuș, județul Hunedoara, localitate aflată și ea în planul de amplasament prevăzut în anexa 1 a Hotărârii Guvernului nr. 1076/11.12.2013, în timp ce salariile foștilor șefi de la CNADNR continuă să fie de zecii de mii de lei noi lunar.
Dacă în alte cazuri, probleme oarecum similare erau semnalate și de alți primari care gestionează UAT-uri situate exact „în drumul” celor de la CNADNR (coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN76 [E90] Deva-Oradea km 0+000 – km 184+390), mai exact „proprietari fără acte de posesie” asupra suprafețelor care aveau să fie expropriate, în situația de față, celui care a fost nevoit să „dea” din terenul său statului cu doar 0,30 lei, i s-a periclitat activitatea restaurantului pe care îl avea în acea zonă, investiție de nu mai puțin de 100.000 de euro. Și asta în ciuda actelor doveditoare.
„Eu am și o autostradă care trece pe raza comunei, autostradă care a fost despăgubită în trei feluri: adică pe aceeași comună s-au primit trei prețuri. În prima tranșă, pe primul tronson s-au primit cinci euro pe metrul pătrat, apoi trei euro, iar pe ultimul tronson 0,30 euro metrul pătrat”, a spus cu amărăciune în glas Mihai Irimie, primarul comunei Șoimuș, județul Hunedoara. „Am însă și un caz special. Pe cei care sunt proprietari, statul i-a despăgubit cu 0,30 lei metrul pătrat!!! Vorbesc foarte serios. Am un restaurant în comună care s-a construit și, acum, pe jumătatea restaurantului trece DN76 reabilitat. Acel om a investit circa 100.000 de euro în locație și acum primește nici 1.000 de euro. Lucrurile continuă. Până la urmă nu avem cui ne plânge. Din cauza evaluărilor făcute prost, de către evaluatori care nu știu de unde au apărut”.
El mai spune că pe DN76, majoritatea cetățenilor care nu au terenul în proprietate, nu sunt despăgubiți. Din acest motiv, primarul din Șoimuș propune ca administrațiile locale să se ocupe de licitațiile pentru cadastrarea generală.
„Efectiv nu au cui se plânge. Au fost la noi la primărie, am discutat cu ei, am făcut un tabel, am încercat să purtăm o discuție și cu cu CNADNR, iar ei ne-au spus că nu sunt în măsură să-i despăgubească în momentul de față. Chiar dacă este o lucrare de interes național, nu este normal să intri abuziv pe proprietatea oamenilor”, a afirmat edilul hunedorean.„Întabulările autostrăzii sunt făcute cum sunt făcute, sunt puse parcelele una peste alta. În momentul de față, oamenii pentru a intra în legalitate în dreptul autostrăzilor, trebuie să se facă repoziționarea, repoziționare pe care proprietarii trebuie s-o facă ei, pe banii lor. Ne-am dori ca administrațiile locale să facă licitațiile pentru cadastrarea generală. Este mult mai simplu și putem fi mult mai aproape de cei care câștigă licitațiile”.
Irimie susține cadastrarea generală inclusiv pentru faptul că fermierii pierd plățile europene din cauza lipsei întabulării suprafețelor lucrate.
„Crescătorii de animale și agricultorii pe care îi avem în zonă, ei nu pot să-și depună acte pentru APIA pentru că nu sunt întabulați; tot aceeași problemă – cadastrul. Chiar dacă lucrează terenul, chiar dacă îl întrețin, nu au posibilitate financiară să-și întabuleze terenurile. Vin la noi, ne arată că terenul este lucrat, arată bine, este îngrijit, dar că nu au posibilitatea să-și pună la punct actele. Ne spun că este moștenit, dar că nu au posibilitate de a-l întabula corect”, a mai declarat primarul Mihai Irimie. „APIA nu se joacă. În momentul în care nu este întabulat corect, iar limitele nu sunt corecte, vin și iau banii înapoi. În momentul acela, țăranul, efectiv, îi este foarte greu și nu mai are încredere să-și depună documentele pentru APIA”.
În Luncoiu de Jos, declarația din Registrul Agricol ține loc de act de proprietate
Și această localitate hunedoreană nu este singura. Și aici, lipsa cadastrului general a făcut ca proprietarii de fapt să fie la mâna expropriatorilor care au intrat în curțile oamenilor în numele CNADNR și în numele unei autostrăzi care de trei ani se definitivează... în luna iunie.
Călin Dorin Dud, primarul Comunei Luncoiu de Jos, județul Hunedoara, a arătat cu degetul către reprezentanții CNADNR care au încălcat dreptul la proprietate doar în baza unor liste întocmite la sediul Primăriei. Exproprierile s-au făcut, însă numai doi oameni aveau acte de proprietate pe care le-au și transmis celor de la CNADNR pentru despăgubiri (greoaie în cele mai multe cazuri).
În acest context, el le-a propus constructorilor că dacă tot au realizat cadastrarea drumui respectiv, să cadastreze și terenurile oamenilor din vecinătatea drumului. Răspunsul autorităților a fost impasibil: „Să-și facă pe cheltuiala lor!”.
Din acest motiv, și edilul din Luncoiul de Jos speră ca procesul de cadastrare sistematică să rezolve o dată pentru totdeauna probleme de acest gen.
„Prin inima frumoasei comune trece un drum național, european de fapt, care se reabilitează de vreo trei ani și se termină în fiecare an în luna iunie; este vorba de DN76 (E79)”, a precizat Călin Dorin Dud, primarul Comunei Luncoiu de Jos, județul Hunedoara, în cadrul unei dezbateri care a succedat conferința de deschidere a campaniei „Cadastrul pe înțelesul tuturor. Nouă ne pasă!”. „Dureros este faptul că, la momentul începerii lucrărilor, s-au distrus garduri, s-au distrus proprietăți, s-a luat chiar și jumătate din grădina cetățeanului, fără exproprieri, în baza unor liste trimise către Primărie, în care noi să notăm cetățenii care au terenuri în zona drumului. Am făcut acele liste, i-am ajutat. (...) Dureros este că proprietarul știa, în baza unor informații, că va primi o sumă modică pe terenul care i s-a luat. Din păcate, fiind o zonă necooperativizată, noi, din Luncoiul de Jos, oamenii nu au acte pe terenuri, ci doar simpla declarație din Registrul Agricol care ține așa de câțiva ani și sper să nu mai țină mult. De aceea, sper ca și cadastrarea țării să fie făcută cât mai repede. (...) Au existat și doi proprietari cu acte de cadastru. Au trimis documentele unde trebuie să le trimită, CNADNR-ului, urmând să primească despăgubirea pentru suprafața afectată. Ce se va întâmpla însă cu ceilalți care nu au acte pe teren? (...) Din păcate, în România, încă, omul simplu pierde întotdeauna”.
Prezent la eveniment, Arthur Ursu, fostul director general al ANCPI și actual șef al OCPI Timiș, a precizat că atunci când se fac astfel de exproprieri, expropriatorul are obligația ca înainte de a dezmembra o bucată din întreg, să înscrie tot întregul.
Potrivit HG 1076/11 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea HG 158/2012 prevede ca sume individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN76 (E79) Deva-Oradea km 0+000 – km 184+390, completat potrivit art. I, pct.1 sunt în cuantum de 1.401 mii lei și sunt alocate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.
Narcis Neaga, fost director general CNADNR – salariu de 20.000 lei pe lună
Un număr însemnat de directori ai companiei se plâng de faptul că fostul director general, Narcis Neaga, cercetat de DNA, este încă angajat cu un salariu de 20.000 de lei pe lună, potrivit informațiilor vehiculate de presa centrală. În plus, CNADNR ar avea mai mulţi şoferi care se ocupă de treburile personale ale şefilor, însă nu are jurişti care să reprezinte compania în procese de 450 de milioane de euro, iar din cei 6000 de angajaţi, doar 189 sunt ingineri.
Mai mulți directori ai CNADNR i-au triansmis o scrisoare premierului Dacian Cioloș prin care sesizează în detaliu aspectele de mai sus.
Una dintre probleme menționate în document și aceea conform căreia fostul director general Narcis Neaga, cercetat de DNA, este păstrat în companie cu un salariu de 20.000 de lei pe lună. CNADNR nu are juriști să o reprezinte în instanţe în procese de 450 de milioane de euro, dar are peste 300 de șoferi care se ocupă de treburile personale ale șefilor. Compania plătește o chirie enormă pentru sediu, dar acordă sporuri salariale de până la 75% fără să cuantifice performanţa. Toate apar într-o scrisoare semnată de câţiva angajaţi ai Companiei și trimisă presei.
CNADNR are, din 6000 de angajați, doar 189 de ingineri, adică 6% din personal. În schimb, are peste 300 de șoferi. Angajaţii Companiei de Autostrăzi spun că instituţia nu are suficienţi juriști să o reprezinte în instanţe şi nici ingineri suficienţi pentru a construi drumuri. În schimb, are peste 300 de șoferi care se ocupă de treburile personale ale şefilor.
Mai mult, conform scrisorii, pentru actualul sediu CNADNR se plătește o chirie de 2,7 milioane de euro pe an, directorul regional de la Drumuri și Poduri București este profesor de sport, respectiv că instituţia acordă sporuri salariale de până la 75% fără criterii de performanţă.
Într-un drept la replică, CNADNR combate punct cu punct scrisoarea directorilor din companie (document disponibil mai jos, secțiunea atașamente, alături de HG 1076/2013 care conține inclusiv lista despăgubirilor scandaloase).
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.
Valoarea totală a proiectului de reabilitare a DN76 (E79) Deva - Oradea este de 932.977.318 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 746.118.268 lei. Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 634.200.528 lei (85% din valoarea totala eligibilă a proiectului), diferența de 298.776.790 lei (15 % din valoarea eligibila a proiectului plus valoarea neeligibilă) fiind asigurată prin bugetul de stat.
Lista celor care au contractat lucrări și servicii de evaluare a imobilelor afectate de exproprierea suprafețelor de teren necesare executării lucrării „Reabilitare DN76 Deva - Oradea km 0+000-km 184+390” se află aici: http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=298
Șefa NHR Agropartners, Monika Puiu, are doar cuvinte de laudă față de clienții companiei pe care o conduce, parteneri de business care au acordat firmei încredere în gestionarea nevoilor pe care aceștia le au în relație cu produsele Same Deutz Fahr, oameni care, spune ea, efectiv au fost gata să «sară» la ceva nou.
Cu ocazia deschiderii oficiale a noului sediu NHR Agropartners din Roșiori, aflat în Drumul European 70, Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, în data de 31 Martie 2016, directorul general al companiei a vorbit de nevoia de a deveni mai buni în ceea ce face fiecare membru al echipei, trendul fiind unul pozitiv în ceea ce privește profesionalismul NHR Agropartners.
„Pentru mine, echipa de aici merită o casă frumoasă. Sunt gospodari, este o echipă foarte bună, m-au uimit încă de la început; au început să repare tractoare Deutz Fahr. (...) Din toamnă au un rând de tractoare Deutz Fahr pentru reparații. (...) Au încredere în noi fermierii care dețin astfel de utilaje (și care nu ne cunosc prea bine); au avut nu doar chef, au fost gata să sară la ceva nou! (...) Au avut de învățat ceva, au învățat și nu s-au oprit”, a precizat Monika Puiu. „Fiecare utilaj, oricât de bun sau de modern ar fi, la un moment dat tot necesită o mentenanță sau o reparație. Atunci contează cât de repede răspunde echipa de service dedicată, cât de repede este remediată efectiv problema, cât de rapid este reintrodus utilajul în lan, în câmp, la recoltă, la semănat sau orice ar fi nevoie; asta contează. (...) Pentru noi, îmi doresc ca echipa noastră mâine să fie mai bună decât a fost astăzi”.
Și Florin Neacșu, adjunctul directorului general NHR Agropartners, a vorbit atât de încrederea câștigată în fața clienților în ani de servicii dedicate pe brandul New Holland, cât și de cei care au venit o dată cu reorientarea către marca Deutz Fahr. Totul, spune el, se datorează echipei considerate de clienți „mâna lor dreaptă”.
„M-am bucurat să văd foarte mulți fermieri (n.r. - la deschiderea sediului NHR Agropartners din Roșiori), clienți de-ai noștri sau poate unii viitori clienți. Faptul că am schimbat brandul principal, acum beneficiem și de clienții existenți pe care îi aveam, plus clienții noi care vin spre noi, tocmai datorită faptului că aici găsesc service, avem o echipă de 10 oameni special instruiți la centrele de instruire ale producătorilor, la service, avem doi angajați la piese de schimb și o echipă de vânzări și administrație care se ocupă de partea de documente și ce mai este necesar. Suntem mai aproape de clienți, suntem cumva un fel de mâna lor dreaptă, pentru că îi putem ajuta atunci când au mai mare nevoie de noi”, a afirmat Florin Neacșu. „Avem un depozit de piese de schimb destul de bine dotat, plus relația cu celelalte depozite din țară, astfel încât orice piesă disponibilă la oricare din depozite poate fi trimisă aici sau direct la fermier prin curier rapid. Echipele de service sunt disponibile 24/24h, șapte zile din șapte”.
2016, un an interesant. NHR Agropartners a vândut stocul de tractoare
Chiar dacă fermierii cu care colaborează, i-au transmis Monikăi Puiu un sentiment de... incertitudine, fapt care în primele luni ale anului s-a tradus în vânzări mai mici ca nivel, martie a însemnat pentru companie o revenire. Practic, stocul de utilaje New Holland a fost epuizat și au intrat în forță cele produse de Deutz Fahr.
„Este un an interesant din mai multe puncte de vedere, însă a început slab. Eu m-am dus la fermieri, practic de la începutul anului. Am sesizat foarte puțină încredere în viitor. Am vorbit cu fermierii și mi-au spus că nu cumpără nimic, nu investesc nimic din cauza incertitudinilor. A fost foarte multă reticență. Am vorbit cu producători agricoli care mi-au spus că, pentru prima dată, au oferte de teren. Înainte, nu era niciun metru pătrat disponibil, iar acum am oferte de teren. Am fermieri care vor să dea că nu mai pot lucra. (...) Martie a fost excelent. Dacă ne uităm la câmpuri, superbe. În Moldova nu arată însă așa. Nu este suficientă apă încă. Sper să plouă. Am vândut și ce am avut pe stoc de la New Holland, am vândut și utilaje noi de la Deutz Fahr. Avem un an bun”, a punctat Monika Puiu.
Adjunctul directorului general al NHR Agropartners, Florin Neacșu, recunoaște că 2016 nu a avut un start similar cu cel de anul trecut, însă pare în opinia sa unul promițător. Noul brand, Deutz Fahr, pare să aibă aplomb la clienții NHR Agropartners, chiar și în condițiile unui an greu, cu subvenții întârziate la plată și prețuri mici la cereale.
„Comparativ cu anul trecut, lucrurile au mers un pic mai încet, dar este ceva de înțeles pentru că prețurile la cereale au fost relativ mici, subvenția nu a venit până acum, chiar dacă au fost destul de mulți fermieri care, în aceste condiții destul de dure, și-au făcut achiziții de utilaje. Chiar spre surprinderea mea, au mers foarte bine noile tractoare Deutz Fahr. Am vândut mai mult decât mă așteptam eu. Am mai completat și cu tractoarele pe care le mai aveam în stoc de la firma pe care am reprezentat-o până acum, mai ales acolo unde existau proiecte europene și am vrut să reușim să livrăm celor care aveau proiecte făcute pe baza ofertelor noastre. A fost un pic mai lent decât anul trecut, dar destul de bun și cred că este promițător pentru ceea ce urmează”, a conchis Florin Neacșu.
Sediul NHR Agropartners din Roșiori, standard impus tuturor celorlalte filiale
În prezența a nu mai puțin de 300 de invitați, compania NHR Agropartners a deschis oficial, în data de 31 Martie 2016, noul sediu al filialei Roșiori aflat în Drumul European 70, Roșiorii de Vede, jud. Teleorman.
Printre invitații participanți s-au aflat fermieri, reprezentanți ai unor asociații profesionale, ai sistemului financiar bancar și de leasing, dar și jurnaliști ai presei de specialitate.
Evenimentul a fost deschis de Monika Puiu, director general al NHR Agropartners, care a mulțumit participantilor pentru prezență, iar colaboratorilor și producătorilor agricoli pentru încrederea acordată tehnologiilor companiei.
Și Peter Weigl, membru în Consiliul director al VA Intertrading Aktiengessellschaft (VAIT), a mulțumit invitaților pentru prezența la inaugurarea noului sediu, subliniind scopul companiei NHR Agropartners în această zonă cu potențial agricol important.
Prin acesta nouă filială, NHR Agropartners dorește să reprezinte un standard impus tuturor filialelor, pentru spațiul de expunere și de comercializare a utilajelor agricole, precum și pentru cel destinat activităților post-vânzare (asistență tehnică, operațiuni service și piese de schimb).
Filiala din Rosiori este împărțită în zone specifice de activitate, cu un spațiu destinat activităților de vânzare, spațiu de piese de schimb, precum și un service modern, pentru a răspunde tuturor solicitărilor clienților noștri.
Noua locație NHR Agropartners cuprinde, în spațiul exterior, o zonă de expunere destinată tractoarelor, combinelor și utilajelor agricole.
Pornind de la ideea că fiecare client este unic, NHR Agropartners acordă o importanță deosebită resurselor și imaginii sale. Atât în planul inovației, cât și în cel al stilului, NHR Agropartners a găsit soluțiile pentru a satisface orice nevoie a clientului.
Importurile de carne și lapte-materie prima, alaturi de importurile de produse alimentare din carne si lapte, au crescut in ultima perioada intr-un ritm care a determinat plasarea celor doua sectoare pe marginea prapastiei.
Ultimele date oficiale, precum si luarile de pozitie ale oficialitatilor din Romania, impreuna cu cele ale reprezentantilor principalelor asociatii profesionale din Romania, atrag din ce in ce mai des atentia asupra necesitatii cresterii productiei interne dar, mai ales, asupra necesitatii stringente a cresterii sprijinului pe care statul ar trebui sa il acorde FERMIERILOR si PROCESATORILOR care se vad coplesiti de patrunderea pe piata a marfurilor din import.
Cu siguranta, asa cum au anticipat organizatorii Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, situatia importurilor va fi, poate, cel mai dezbatut subiect al evenimentului care se va desfasura in zilele de 12 si 13 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brasov, sub titlul ”SUBFINANTARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri in calea unui business de succes, intr-o economie aflata in dezechilibru”.
Alaturi de alte aspecte, tema importurilor va fi analizata in urmatoarele dezbateri:
Workshop FERMA: ”Cat mai poate lupta fermierul roman cu importurile de carne si lapte-materie prima?” (13:20-14:00. Speakeri: Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brasov)
Workshop CARNE: ”Preturi, Importuri, Calitate” (13:20-14:00. Speakeri: Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Vlad Manastireanu-Director Executiv ARC, Florin Capatana-Vicepresedinte AMRCR)
Workshop LAPTE: ”Multi am fost, putin am ramas, ce va fi maine?” (13:20-14:00. Speakeri: Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Dr. Ing. George Grecu-Consultant GERAMO, Dana Tanase-Director ANSVSA)
Tema importurilor si a masurilor care trebuie adoptate pentru protejarea fermierilor si procesatorilor romani va fi abordata si de urmatorii speakeri:
Viorica Dancila-Europarlamentar (12 mai, Sedinta generala, ora 9,15)
Simona Allice Mann-Secretar de Stat MADR (12 mai, Sedinta generala, ora 9,35 si Sesiunea ”Liber la cuvant”: 12 mai, ora 15:00-16:30)
Paul Anghel-Director General ANPC (12 mai, Sesiunea ”Liber la cuvant”, ora 15:00-16:30)
Din punct de vedere al sigurantei alimentare si al calitatii produselor, tema importurilor va fi analizata de:
Andrei Butaru- Presedinte ANSVSA (Sedinta generala-13 mai, ora 10:30)
Bogdan Marcel Pandelică- Presedinte ANPC (Sedinta generala-13 mai, ora 11:00)
Situatia generala a sectoarelor de carne si lapte din Romania, inclusiv problema importurilor, va fi si pe agenda Mesei rotunde din ziua de 13 mai, orele 12:00-13:30), la care au confirmat participarea ca speakeri:
Andrei Butaru-Presedinte ANSVSA, Bogdan Marcel Pandelica-Presedinte ANSVSA, Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Stefan Padure-Presedinte APAR.
Subliniem ca domnul Achim Irimescu-Ministru al Agriculturii, a confirmat participarea la eveniment, subiectul importurilor pe care le-a atacat recent, cu vehementa, urmand sa fie abordat si de Domnia Sa.
Informam pe aceia care si-au anuntat participarea, cat si pe aceia care dorsc sa se inscrie, ca, nediminuand cu nimic importanta reprezentatilor asociatiilor profesionale din domeniile vizate, reprezentantii autoritatilor le transmit dorinta de a dialoga direct, nemijlocit, cu fermierii si procesatorii romani, cu toti aceia care au afaceri in domeniile carnii si laptelui.
INSCRIE-TE, PARTICIPA, IMPLICA-TE, INTRA IN DIALOG!
NU LASA PE ALTII SA HOTARASCA IN LOCUL TAU, FII ACOLO UNDE LUCRURILE SE INTAMPLA CU ADEVARAT, PARTICIPA LA MEAT & MILK 2016!
Meat & Milk 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!
Doar 5% din mierea românească se mai găsește în unele borcane achiziționate de consumatori din anumite magazine sau din comerțul nefiscalizat, restul fiind completat cu importuri din China, Argentina, Mexic sau Ucraina, aceste „surogate” fiind un motiv în plus de presiune asupra producătorilor, pe lângă vremea capricioasă și consumul relativ mic din România, a precizat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, în deschiderea Târgului Național al Mierii care are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj.
Pentru a veni în ajutorul apicultorilor, șeful ACA s-a adresat cu o solicitare de interzicere a cupajării mierii atât Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, cât și ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să fie modificată legea astfel încât să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, să nu mai fie scris pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume.
„Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, la ultima întâlnire când discutam de Programul Național Apicol (PNA), și am ridicat această problemă. Dânsul s-a arătat, sigur, interesat să ne sprijine. Probabil, modificarea legii va fi cea care va permite să respectăm această rigoare, în sensul în care mierea românescă să nu mai fie cupajată, amestecată cu produse din te miri ce alte țări și care, în general, din punct de vedere calitativ, sunt sub limita de consum”, a afirmat șeful ACA. „Se aduce miere din import și se cupajează, se amestecă cu miere românească în procent 2-5% din totalul volumui respectiv, restul fiind miere din import, din China, Argentina sau alte țări, fapt care a dus chiar la o scădere a prețului la raft. (...) Mai nou, exportă și Ucraina, o țară mare cu peste 3,5 milioane de familii de albine, aproape de trei ori cât are România, care produce peste 70.000 de tone de miere și care a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere dorește, fără a fi contingentată sau verificată”.
Oficialul ACA a explicat că nu are cum să existe miere la raft la un preț de 8-9 lei, în condițiile în care nimeni nu produce la un anumit preț și apoi vinde sub acel nivel.
„Atâta timp cât în România, anul trecut de exemplu, se cumpăra mierea polifloră cu 12-13 lei, am găsit pe raft, miere, aceeași cantitate la 8-9 lei. Nu se poate întâmpla acest lucru. Nimeni nu produce la un preț și să vândă sub el; e anormal ce se întâmplă. (...) Aducem în România tot felul de surogate care fac o presiune deosebit de mare asupra producției interne, ceea ce va duce la limitarea dezvoltării acestui sector”, a adăugat Fetea.
Statisticile spun că aceste surogate importate depășesc uneori chiar și 2.000 de tone, ceea ce înseamnă peste 20 la sută din consumul intern, și așa mic, de aproximativ 500 de grame pe locuitor.
„Tot am crescut de la 400, 450 și din datele INS am văzut că s-a ajuns undeva la 500 de grame. Este totuși puțin”, s-a plâns Fetea.
În contradicție cu fenomenul, circa 50% din producția internă de miere este exportată, adică 10.000 – 20.000 de tone în funcție de an.
Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare
Că sunt probleme în piața de profil, o confirmă inclusiv Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro. Prezent și el la eveniment, acesta a declarat că „surogatele” la care făcea referire Ioan Fetea fac o concurență neloială mierii autohtone.
Situația în care ne aflăm, în opinia șefului Pro Agro, este cauzată de pasivitatea autorităților sanitare veterinare.
„(...) Există suspiciunea (n.r. - cupajării mierii), comparând prețurile de producție ale producătorilor din industria agroalimentară românească și cu ce se comercializează la raft. Practic, aceste produse, în primul rând, fac o concurență neloială pentru că este clar că ele utilizează tot felul de produse în compoziția lor, care sunt la limita legii. Nu vă pot da eu o cifră, dar este un fenomen care se întâmplă”, a precizat Dumitru. „Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare și care se răsfrânge până la urmă în a deschide calea acestor produse străine fără niciun fel de rezerve și asta pentru că nu facem controale cum se întâmpă în alte state, foarte riguroase și cu un procent mai mare. Dacă nu controlăm decât cinci la sută și mergem să controlăm doar firmele care știm noi că aduc produse bune, iar celelalte care practică concurență neloială și mai fac și evaziune fiscală și mai schimbă și facturile în vamă de pe o firmă pe alta, pe aceștia nu-i prindem niciodată”.
ACA are câteva obiecțiuni la Programul Național Apicol 2017-2019
Cu privire la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a spus că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă asociația pe care o conduce a avut câteva obiecţiuni. Una dintre ele este și redirecționarea unei sume din PNA către dotezea cu aparate de analiză a laboratoarelor statului, chiar dacă sumele sunt destinate apicultorilor.
„PNA trebuie să apară de la Bruxelles; MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii”, a precizat Fetea.
Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.
România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.
Târgul Național al Mierii are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj, Bd. Ficusului 42, sector 1, București.
Vedeta evenimentului de acest an este vinul „suav” din miere, sec sau demisec – Vinum Apini.