Executivul aprobă alocarea a 11 milioane de euro ca ajutor de adaptare excepțional destinat producătorilor de carne de porc
Producătorii de carne de porc vor beneficia de un ajutor de adaptare excepțional în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, bugetat din fonduri naționale și europene, potrivit unei Hotărâri adoptate marți de Guvern.
Sprijinul are scopul să compenseze pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc din cauza contextului global nefavorabil, cauzat de dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă.
Jumătate din suma alocată finanțării acestui sprijin, respectiv 5,448 milioane de euro provin din fonduri europene - Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 - (în baza Regulamentului delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016), iar jumătate din fonduri naționale.
Ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru agricultura la scară mică și aplicarea unor metode de producție care nu dăunează mediului și climei. Perioada pentru care se acordă este 1 septembrie 2015-31 mai 2016, deoarece din analiza bazei de date privind clasificarea carcaselor a rezultat că în această perioadă exploatațiile autorizate de către ANSVSA și înregistrate în Registrul national al exploatațiilor (RNE) au livrat pentru abatorizare porci cu prețuri foarte scăzute, producătorii înregistrând pierderi de venit.
Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei totale la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016, dar nu la mai mult de 9.000 de capete, inclusiv, pe beneficiar. Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea agricultură la scară mică, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016; Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 peste 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.d) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016;
Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al A.P.I.A., respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice, până la data de 8 decembrie 2016.
„Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt următoarele: a) copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, pentru activitatea agricultură la scară mică; b) copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii/copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 - 31 mai 2016, precum și copia autorizației integrate de mediu, pentru activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei”, se precizează în comunicat.
Plăţile se efectuează până la data de 31 decembrie 2016.
Guvernul a decis să suspende din nou, prin Ordonanță, Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii. Se permite pășunatul în terenul agricol și în perioada 6 decembrie 2016 şi 24 aprilie 2017
Potrivit unui comunicat de presă dat publicității marți, 29 noiembrie 2016, Executivul de la București a prelungit, prin Ordonanță de urgență, suspendarea prevederilor unui articol din actuala Lege a vănătorii, pentru a permite pășunatul animalelor domestice în terenul agricol și în perioada 6 decembrie 2016 şi 24 aprilie 2017.
Mai exact, este vorba despre suspendarea, până la 25 aprilie 2017, a Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, care prevede interzicerea acestui tip de pășunat în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie a fiecărui an.
Interdicția menționată duce la diminuarea efectivelor de animale, din cauza bolilor pe care le generează lipsa de mișcare și de acces la surse de apă naturale, și la degenerarea genetică a populațiilor de ovine, dintre care rasa Țurcană e majoritară.
Caracterul de urgență al actului normativ este dat de necesitatea evitării consecințelor economice și sociale ale scăderii efectivelor de animale, cu impact grav asupra crescătorilor de animale și sectorului zootehnic.
Este a doua oară când guvernul actual ia o astfel de măsură, după ce în decembrie anul trecut a asupendat până la data de 25 aprilie 2016 aplicarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c), prin OUG nr. 60/2015.
Un nou Consiliu Director și o nouă structură de organizare internă la Alianța Industriei Semințelor din România
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat în data de 22 noiembrie 2016 Adunarea Generală, ocazie cu care a fost ales un nou Consiliu Director și o nouă structură de organizare internă, se precizează într-un comunicat de presă al organizației.
Consiliul Director ales va coordona activitățile AISR pe o perioadă de 1 an de la momentul alegerilor, se mai arată în document.
La Președinția Consiliului Director a fost alesă, în continuare, compania Syngenta, prin Andrei Măruțescu. Funcția de vice-președinte a fost preluată de reprezentantul companei KWS, Hristofor Michelis. Funcția de trezorier a revenit în acest nou mandat companiei Limagrain reprezentată de Ion-Liviu Lăpădătescu, iar funcția de cenzor va fi preluată de compania Maisadour, reprezentată de Patrick Lafon.
Ca noutate, AISR va avea patru grupuri de lucru formate din companiile membre, coordonate fiecare de către experți ai companiilor membre. Astfel, Grupul de Lucru pentru subiectele Tehnice (GLT) va fi coordonat de reprezentantul companiei Caussade, prin Natalia Albu, Grupul de Lucru pentru Comunicare (GLC) va fi coordonat de catre compania Monsanto, prin Mihaela Vasile, Grupul de Lucru pentru Legislație (GLL) va fi condus de către reprezentantul companiei Pioneer, prin Cristina Cionga, iar Grupul de Lucru pentru activitățile de Marketing (GLM) va fi condus de către reprezentantul companiei Euralis, prin Magda Darac.
Ulterior Adunării Generale a AISR, conducerea alianței a organizat un eveniment prin care a aniversat patru ani de activitate și de parteneriat cu presa de specialitate.
În deschiderea evenimentului, Antonia Ivașcu, director executiv AISR, a declarat: „Misiunea AISR, de când s-a înființat, a fost aceea de a susține în fața fermierilor români, necesitatea utilizării semințelor certificate în România. În general, în România, o bună parte din fermieri cultivă semințe necertificate. Scopul nostru este să le aducem la cunoștință diferența care apare la producție, prin cultivarea acestor semințe certificate. Se pare că, așa cum a spus și Ministerul Agriculturii, procentul de cultivare a loturilor de semințe necertificate a scăzut și îndrăznim să sperăm și să credem că am avut și noi o contribuție în acest sens”.
AISR a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră. Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața internă, reunind 11 mari companii: Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta, care produc și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Șeful HolsteinRO vrea fabrică de procesare de cinci milioane de euro
Președintele ACV HolsteinRO, Nicușor Șerban, va da în folosință în primăvara anului 2017 o fabrică de procesare a laptelui de cinci milioane de euro, chiar dacă aproape întreaga producție de materie-primă a fermei Agroserv Măriuța o comercializează în prezent în Bulgaria, a precizat acesta în deschiderea Progressive Farm Tour HolsteinRO „Vezi pentru a te convinge”.
„Avem un proiect aprobat pentru o fabrică de lapte. Suntem în faza de definitivat câștigătorul licitației. Probabil că, în primăvară, când vremea începe să se limpezească, începem construcția. Costul estimat este de cinci milioane de euro”, a afirmat oficialul HolsteinRO nu demult. „Laptele este un produs care trebuie vândut sau procesat în maximum două zile. Nu-l poți ține mai mult în fermă. Atunci, dacă nu ai posibilitatea să-l procesezi singur, trebuie să-l dai la prețul oferit de procesator la un moment dat. O fabrică conferă o flexibilitate mai mare în valorificarea producției”.
Președintele ACV HolsteinRO a mai adăugat că, în prezent, producția medie pe vacă în ferma sa este de 32-32,5 litri de lapte, în condițiile unui efectiv destul de tânăr – 60% din animale la prima fătare, iar livrările se situează între 23 și 25 de tone de lapte, zilnic.
Conform propriilor spuse, chiar dacă își dorește prezență la raft pe piața din România, aceasta nu reprezintă tocmai o prioritate pentru Șerban, în condițiile unui preț mai bun obținut pe litrul de lapte la vecinii bulgari.
„De doi ani vindem lapte în Bulgaria. Avem trei parteneri către care comercializăm aproape întreaga producție. Uneori mai vindem și în România. Să zicem că din 30 de camioane, între patru și șase camioane le vindem în România, dar nu mai mult. Avem și noi un camion propriu cu care livrăm mare parte din cantitate, dar mai și închiriem. Camionul trebuie să facă și el pauză și revizii”, a măturisit șeful HolsteinRo. „Am avut mai multă stabilitate pe preț în Bulgaria decât a fost în România. Să nu credeți că este foarte mult peste prețul din România, dar un pic mai bun, undeva la 1,8-1,85 lei. Dacă prețul ar fi fost și astă-vară, și astă-toamnă, și astă-iarnă precum cel de astăzi, cred că toți fermierii din România ar fi fost fericiți. Noi vindem astăzi la un preț bun și foarte bun, undeva la 400 de euro tona de lapte”.
„România are o diversitate mare de ferme”
Același Nicușor Șerban a precizat, de asemenea, că pe fondul existenței fermelor de diferite capacități de producție, prețul pe litrul de lapte încasat variază foarte mult. În prezent, cel mai mare nivel este de 1,9 lei pe litru, dar sunt și ferme care încasează doar 1,2 lei litrul de lapte materie-primă.
În altă ordine de idei, el recunoaște că dispariția cotei de lapte l-a influențat pozitiv.
„Datorită structurii fermelor, România are o diversitate mare și de ferme, și de prețuri. Știu și am informații că încă sunt ferme care primesc 1,2 lei pe litrul de lapte, până la 1,8-1,9 lei/litru”, a precizat președintele ACV HolsteinRo. „Dispariția cotei de lapte m-a influențat pozitiv. La nivel de țară, România n-a realizat niciodată cota. Întotdeauna, cota României a fost de 3,2 milioane hectolitri pe cele două componente – vânzări directe și procesare, iar țara noastră nu a atins niciodată un nivel mai mare de 60 de procente. Loc să producem lapte este. Important este să fim capabili să producem lapte de calitate, că avem și cui îl vinde și ce să facem cu el”.
În acest context, el a adăugat că dacă producătorii români de lapte vor obține o materie primă mai bună și mai ieftină, vor avea loc la raft.
„Suntem în stare să facem asta, fără doar și poate, numai că va trebui ca împreună cu autoritățile, cu ceilalți fermieri, cu mass-media să regândim strategia creșterii vacii de lapte în România”, a precizat Șerban.
În prezent, în Agroserv Măriuța, rata de reformă se situează undeva între 25-27 la sută. Nicușor Șerban a mărturisit că își dorește o rată de reformă mai mare, pentru că animalele cu producție și foarte performante este foarte clar că nu vor putea avea o viață foarte lungă în exploatația sa.
„Am învățat că putem avea o rată de reformă de peste 30 la sută, îndeplinind două condiții esențiale: – o reproducție performantă în fermă și un sistem de creștere a tineretului femel foarte bun, unul care să permită însămânțarea vițelelor la 12 luni și care să permită ca, din urmă, să vină valoare genetică tânără și mai mare decât mama din care a provenit”, a mai precizat Nicușor Șerban.
Pierdere de 300.000 de euro din subvenții
În cadrul conferinței de presă de la sediul Agroserv Măriuța, șeful HolsteinRO a mărturisit că a pierdut 300.000 de euro din cauza diferențelor de subvenție generate de restricțiile impuse plăților ca urmare a datei istorice 31 ianuarie 2013.
„Ne-ar mulțumi dacă toate animalele care merită, ar primi ANT-ul, dacă n-am fi restricționați la data istorică 31 ianuarie 2013 și dacă referitor la sprijinul zootehnic cuplat ar primi subvenție toate animalele care se încadrează în criteriile de eligibilitate – producție, vârstă ș.a.m.d. Anul trecut, am pierdut ca diferență de subvenție din cauza acestor lucruri nu mai puțin de 300.000 de euro, numai pe partea de subvenții. În cazul SCZ-ului am primit banii pe 250 de animale, în condițiile în care puteam primi pe toate vacile care îndeplineau condițiile (vreo 600 și ceva) și n-am primit ANT-ul – 450 lei – decât pe 800 de capete, că atâtea aveam eligibile în 31 ianuarie 2013 și puteam primi pentru circa 1.600”, a punctat președintele ACV HolsteinRO.
Nu în ultimul rând, el a precizat că un kilogram de spor pe cap de tăuraș îl costă cam un euro, animal care atinge undeva la 600 de kilograme la 18-20 de luni de viață.
„Vindem tăurașul cu 6-6,5 lei kilogramul. Practic, la fiecare kilogram de spor se câștigă doi lei. Vinzi tăurașul cu 600 de kilograme, câștigi 1.200 de lei. Nu este un câștig extraordinar, dar este un câștig”, a conchis Nicușor Șerban.
Agroserv Măriuța deține o suprafață arabilă de 3.500 ha. Administratorul exploatației asigură din surse proprii tot ce înseamnă silozuri: porumb, lucernă, triticale, respectiv tot ceea ce înseamnă partea de cereale pentru măcinat, plus lucernă-peleți la preț mai mic decât lucerna-fân, mai exact cu 160 de euro tona.
Numărul de vaci la muls al Agroserv Măriuța este de 900, 500 tineret femel și 400 tăurași la îngrășat. Mulsul se face pe cele trei rotolactoare cu 40 de posturi amplasate în cel mai mare adăpost din România – 800 de vaci sub un singur acoperiș.
Agroserv Măriuța este în top 3 exportatori români de lapte materie primă, furnizând lapte celor mai importanți procesatori din Bulgaria de peste doi ani. Unitatea folosește programul de potrivire a perechilor bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. Agroserv Măriuța utilizează tauri de top conform evaluărilor nord americane, pentru vițele exclusiv msc sexat provenit de la tauri evaluați genomici. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri de top, precum: De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.
Agrostar versus HG 860/2016. „Ne întrebăm cum este posibil ca atribuții ale Agenției de Plăți și Intervenție (APIA), cum ar fi plățile, să fie date Direcțiilor Agricole prin HG 860/2016?”
Federația Agrostar cere modificarea urgentă a HG nr. 860/2016 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin care Direcțiile Agricole sunt transformate în furnizor de servicii de consultanță contra-cost, de formare profesională și agenții de plăți.
„Această Hotărâre de Guvern contravine legii din mai multe puncte de vedere. Odată cu intrarea în UE și deschiderea PNDR 2007-2013, Ministerul Agriculturii a fost nevoit să desființeze Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA), pentru că era o situație de incompatibilitate, statul neputând să acorde consultanță și să aprobe finanțările în același timp. În plus, în această HG (nr. 860/2016) este prevăzut că finanțarea din venituri proprii a Direcțiilor Agricole se realizează din «taxe și tarife aferente prestării de servicii acordate instituțiilor publice... , operatorilor economici, formelor asociative și persoanelor fizice... ». Ne întrebăm cum este posibil ca Ministerul Agriculturii, care are în subordine Agenția de Finanțare Investițiilor Rurale (AFIR) să realizeze «consultanța și asistența tehnică de specialitate pentru întocmirea documentației în vederea accesării de fonduri europene și naționale... »? De asemenea, ne întrebăm cum este posibil ca atribuții ale Agenției de Plăți și Intervenție (APIA), cum ar fi plățile, să fie date Direcțiilor Agricole prin HG 860/2016, care prevede că Direcțiile Agricole « ... înregistrează documentele beneficiarilor de sprijin financiar... , aprobă și efectuează plățile reprezentând sprijin financiar ... ». Cerem modificarea acestei HG pentru revenirea în limitele legalității”, declară secretarul general al Agrostar Horațiu Raicu.
Federația Agrostar consideră că este necesară înființarea Camerelor Agricole, care să funcționeze după aceleași principii ca în alte state europene, cu atât mai mult cu cât Camerele Agricole au fost parțial înființate. „Nu înțelegem de ce nu se dorește funcționarea Camerelor Agricole și de ce HG nu a fost discutată sau adusă la cunoștința partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog social din cadrul Ministerului Agriculturii”, sunliniază Horațiu Raicu.
Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA și EFFAT la nivel european.
RALF 2016, forumul marilor fermieri, în imagini
Prima ediție a Forumului Internațional de Agricultură RALF a reunit pe 10 noiembrie 2016, la Athénée Palace Hilton, Le Diplomate Ballroom, București, peste 300 de mari fermieri fermieri români, majoritatea cu peste 1000 de hectare, din toate regiunile țării.
Creat de agenția de comunicare BORO PR & COMMUNICATION, ca parte a seriei de proiecte internaționale dedicată domeniilor prioritare educație, sănătate și agricultură, RALF a adus împreună, printr-un concept inedit, fermieri reprezentativi din România și din străinătate.
Forumul a avut ca principal obiectiv prezentarea exemplelor de succes, a modelelor de business și a bunelor practici din agricultura românească și internațională, dar și abordarea unor subiecte și tematici de actualitate, în context european.
Organizat de BORO PR & COMMUNICATION, cu participarea COPA și COGECA, LAPAR și PRO AGRO, evenimentul a avut în program fermieri performanți din România și din mai multe țări.
„Este pentru prima dată când o organizație grupează pe marii fermieri din România. Pe umerii acestora stă de fapt principala bază a producției agricole din România, principală sursă de export pe care o realizăm, principala sursă de contribuție, din agricultură, la PIB-ul României”, a declarat Dr. Ing. Lucian Buzdugan, Președinte, AGRICOST, Insula Mare a Brăilei, Speaker și Fermier Invitat RALF 2016.
Vă invităm să vizualizați Galeria Foto completă a evenimentului pe site-ul oficial al forumului: www.ralf.com.ro
Următoarea ediție RALF va avea loc în noiembrie 2017. Informații suplimentare pot fi solicitate la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
text + imagini: © BORO PR & COMMUNICATION
Tractorul New Holland T5.120 este „Tractorul Anului 2017” la secțiunea „Best Utility”
Noul tractor New Holland T5.120 a fost premiat cu titlul “Tractorul Anului 2017” în cadrul Târgului Internațional de Mașini Agricole Organizat la Bologna, în Italia. Juriul, format din 24 de jurnaliști de top din domeniul tehnicii agricole, a analizat și a testat în câmp tractoarele nominalizate la secțiunea “Best Utility” cu două luni înainte de a lua decizia că T5.120 este cel mai bun.
Potrivit unui comunicat de presă al AgroConcept România, unul dintre argumentele juriului a fost că puntea față Terraglide™ este cea mai bună din clasa sa, alături de cabina cu suspensie Comfort Ride™, pentru un nivel de confort fără precedent. Mai mult, au fost luate în calcul performanțele de încărcare excelente date de cadrul pentru încărcător de dimensiuni extinse și de noile opțiuni adăugate pe joystick, funcțiile îmbunătățite la nivelul transmisiei Electro Command™, dar și motoarele ce respectă în totalitate normele Tier 4B privind emisiile și care folosesc tehnologia de reducere selectiv-catalitică a noxelor cu scopul de a crește performanțele utilajului și de a genera cu până la 24% mai multă rezervă de cuplu. Nu în ultimul rând, juriul s-a bazat inclusiv pe capacitatea de ridicare optimizată grație sistemului de ridicare cu prindere în 3 puncte și pe noua opțiune Heavy-Duty a punții față este compatibilă cu anvelope de 28”.
„New Holland a lucrat în permanență la optimizarea gamei de tractoare T5 – unul dintre cele mai bine vândute tractoare la nivel european, din gama sa de putere – nu numai pentru a respecta reglementările impuse de normele Tier 4B, ci și pentru a încorpora noi opțiuni menite să sporească eficiența, confortul și productivitatea”, se mai arată în documentul de presă.
„Prin tradiție, New Holland s-a implicat activ în sectorul agricol dedicat tractoarelor din această gamă de putere, iar îmbunătățirile aduse tractoarelor T5 Tier 4B sunt dovada clară a acestui lucru”, a declarat Sean Lennon, Directorul diviziei de Tractoare, Încărcătoare telescopice și Agricultură de Precizie.
Carlo Lambro, Președintele Mărcii New Holland Agriculture a adăugat: “Titlul obținut, The Best Utility 2017, este mărturia poziției de top pe care New Holland și-a adjudecat-o de-a lungul timpului pe segmentul tractoarelor de putere medie. Acest titlu reprezintă o recunoaștere binevenită a muncii asidue și a devotamentului celor implicați în dezvoltarea tractorului T5.120, de la echipele de ingineri și până la întreg personalul fabricii din Jesi, care au reușit să dezvolte un tractor ce vine în întâmpinarea necesităților specifice ale clienților.”
Reputația New Holland Agriculture este construită pe baza succesului clienților, producătorilor de cereale, crescătorilor de animale, antreprenorilor, viticultorilor și inginerilor agronomi. Aceștia pot beneficia de cea mai largă gamă de produse inovatoare și servicii: o linie completă de echipamente, de la tractoare la mașini de recoltare, completate de servicii financiare personalizate de la specialiști în agricultură. O rețea de distribuție profesionistă la nivel mondial și angajamentul New Holland pentru excelență, garantează fiecărui client în parte o experiență unică. Pentru mai multe informații despre New Holland accesați www.newholland.com
New Holland Agriculture este un brand CNH Industrial N.V. (NYSE: CNHI / MI: CNHI), un lider global în sectorul bunurilor de capital, cu experiență în domeniul industrial, o gamă largă de produse și o prezență la nivel mondial. Mai multe informații despre CNH Industrial pot fi accesate online pe www.cnhindustrial.com
Începând cu 1 ianuarie 2016, AgroConcept este unic importator și distribuitor New Holland Agriculture în România. Principalele domenii de activitate ale AgroConcept sunt comercializarea de utilaje și echipamente agricole, asigurarea unui serviciu complet de asistență (service și piese de schimb) și furnizarea de soluții financiare avantajoase. Mai multe informații despre AgroConcept pot fi accesate online pe www.agroconcept.ro.
Newsflash randamente: „Doar la porumb am avut o recoltă mai mică în 2016. Rapița a fost recoltată de pe o suprafață de peste 455.494 ha, iar producția a totalizat 1,267 milioane tone”
Recolta de porumb boabe din 2016, una care a totalizat 8,47 de milioane de tone potrivit datelor operative ale MADR, s-a contractat faţă de cea cu 2015 cu doar 5,6 procente, în condițiile unei producții totale 8,98 milioane de tone înregistrată anul trecut, iar cea la rapiță a crescut până la un total de 1,267 milioane tone, cea mai mare din ultimul deceniu.
Media la hectar obţinută în acest an la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie a.c. se ridică la 3,9 tone, în creştere faţă de randamentul de 3,4 tone realizat anul trecut de pe 2,6 milioane hectare.
În altă ordine de idei, nevoia de consum intern a României la capitolul porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, fapt care generează posibilităţi semnificative de export. Numai în primele 7 luni din acest an a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.
La rapiţa pentru ulei s-a obţinut o recoltă de 1,267 milioane de tone, faţă de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafaţă cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.
Și producţia obţinută la rapiţă în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiţă, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.
Cu privire la recolta de seminţe de floarea-soarelui, datele operative ale Ministerului Agriculturii (MADR), citate de Agerpres, indică o producţie de 1,88 milioane tone pentru 2016 cu o medie de aproape 1,9 tone, în creştere faţă de anul trecut când producţia a fost de 1,78 milioane de tone. Suprafaţa recoltată a crescut uşor de un milion de hectare în acest an. Anul trecut, producţia medie a fost 1,76 tone la hectar, iar suprafaţa recoltată s-a ridicat tot la un milion de hectare.
Și la capitolul floarea-soarelui, România va avea un disponibil la export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.
Pe de altă parte, producţia de grâu şi secară a României s-a majorat în acest an cu șase procente faţă de anul trecut, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. În 2015, în țara noastră s-au obținut 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafaţă totală de 2,11 milioane hectare.
Depăşirea barierei de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimului deceniu, în condiţiile în care cele mai mari producţii medii au fost obţinute în 2015 - 3,84 tone la hectar, în 2011 - 3,68 tone la hectar, în 2014 - 3,58 tone la hectar şi în 2008 - 3,40 tone la hectar.
Potrivit datelor MADR, producţia de orzoaică de toamnă şi de primăvară totalizează 621.085 tone în 2016, faţă de 551.203 tone anul trecut, iar cea de ovăz 337.965 tone, în scădere uşoară faţă de 344.223 tone anul trecut.
Newsflash AMRCR: „Întreaga Lege 150/2016 trebuie revizuită. Nu a adus nimic bun nimănui”
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că Legea 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede, în condițiile în care nu ar fi adus „nimic bun nimănui” şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, ar fi produs inclusiv „masive bulversări în piaţă”.
Într-un comunicat de presă, George Bădescu, directorul executiv AMRCR, a afirmat totodată că în timpul dezbaterilor proiectului de modificare a Legii 321/2009, reprezentanții asociației ar fi semnalat autorităţilor competente problemele pe care le poate genera adoptarea unor amendamente aduse actului normativ citat „vădit nefundamentate, menite să creeze, cu orice preţ, doar false aşteptări”.
Ministrul de resort declara luni pentru Agerpres că țara noastră riscă o procedură de infringement, în cazul în care nu va modifica prevederea din actul normativ privind comercializarea produselor alimentare, conform căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.
Proiectul de Lege privind comercializarea produselor alimentare, conform căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Legea urmează să intre în vigoare la începutul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie să emită până atunci normele metodologice de aplicare.
Maria Cîrja, director marketing Pioneer: „Ne dorim ferme mari, cu tehnologie avansată. Aceste 22.470 exploatații care cultivă între 0-10 ha cu floarea-soarelui ar trebui să dispară”
Potrivit spuselor directorului de marketing pe România și Republica Moldova al Pioneer, Maria Cîrja, pentru a avea o productivitate sporită la floarea-soarelui, fermele de la noi din țară care cultivă între 0 și 10 ha ar trebui să dispară, suprafețele rezultate să fie comasate, iar exploatații cu peste 1.000 ha, cu tehnologie avansată, să le ia locul.
În cadrul unei întâlniri pe care conglomeratul DuPont Pioneer a avut-o cu presa de specialitate, Cîrja a precizat că produsele inovatoare ale companiei pe care o reprezintă ajung și la fermele mici, însă materia-primă rezultată nu reprezintă lozul câștigător pentru procesatori.
„Ne dorim ca numărul 25 (n.r. - numărul de ferme care au peste 1.000 ha cultivate cu floarea-soarelui) să crească. Ne dorim ferme mari, cu tehnologie avansată, iar aceste 22.470 exploatații care cultivă între 0-10 ha cu floarea-soarelui ar trebui să dispară. Cultura de floarea-soarelui este o cultură tehnică. Nu putem face producții pe suprafețe de 10 ha. Dacă porumbul îl cultivăm pe lângă gospodării și hrănim porcii sau îl dăm la găini, floarea-soarelui trebuie vândută pentru ulei. Nu are altă utilizare. Și, atunci, nu avem de ce să cultivăm floarea-soarelui pe suprafețe foarte mici”, a precizat Maria Cîrja în cadrul Media Club DuPont Pioneer. „Noi nu ne adresăm numai celor 25 de ferme. Datorită echipei pregătite și numeroase și a produselor pe care le vindem, ele ajung inclusiv inclusiv la fermele mici. Că ne dorim noi să dispară aceste ferme mici, este important. Dar nu putem să-i lăsăm și atunci să aibă și ei acces la inovație și la produsele noi”.
Conform datelor prezentate de oficialul companiei, țara noastră are o productivitate la hectar care depășește cu puțin două tone de semințe de floarea-soarelui, în condițiile unei suprafețe totale aproximative de un milion de hectare însămânțate anual.
„Vă putem confirma că producția medie de floarea-soarelui, cea pe care noi o știm în acest moment, este de 2,1 tone la hectar. Se estima că fermierii români ar putea obține un surplus de 19,2 la sută pe fiecare hectar cultivat, în timp ce nivelul UE este de 10,1%”, a adăugat Maria Cîrja. „Noi, prin volumul de sămânță pe care îl vindem, ocupăm în acest moment 445.000 ha din total suprafață cultivată cu floarea-soarelui în România. Cea mai importantă zonă pentru cultura florii-soarelui este sud-estul României, dar și aici există o fluctuație a suprafeței. Ușoare creșteri se constată în Moldova. În Transilvania nu putem vorbi de floarea-soarelui; 16.000 ha nu reprezintă o suprafață. Constanță vedem în vestul țării și, bineînțeles, în partea de sud-vest – Oltenia. Centrul țării reprezintă, din nou, o zonă importantă, cu 168.000 ha cultivate anul trecut cu floarea-soarelui, în special în județele Giurgiu, Teleorman”.
Nu în ultimul rând, directorul de marketing al Pioneer a spus că prețul kilogramului de sămânță de floarea-soarelui a fost comercializat în 2016 la prețuri care au variat între 1,4 și 1,5 lei kilogramul, în creștere față de nivelurile înregistrate în 2010.
„Evoluția prețului la poarta fermei, la recoltare, în ultimii șase ani, începând din iulie 2010, putem vedea că aveam pe atunci cam 1,2 lei pe kilogramul de floarea-soarelui. Apoi, 2012 a fost anul în care floarea-soarelui a fost vândută cel mai bine, cel mai scump – 1,8 lei pe kilogram. În acest moment, avem în jur de 1,4 – 1,5 lei pe kilogram preț”, a conchis Cîrja.
Datele DuPont Pioneer relevă că, din punct de vedere valoric, piața oleaginoaslor din România se situează undeva la 1,5 miliarde de dolari anual, înțelegând aici cele trei culturi principale cunoscute: floarea-soarelui, rapiță și soia.
„Practic, este partea de venituri cea mai importantă a fermierilor din sudul României”, a afirmat Jean Ionescu, commercial unit manager RO&MD DuPont Pioneer.
Ucraina și Rusia sunt cele mai importante piețe mondiale pentru oleaginoase, dar strict în cazul Uniunii Europene (UE), țara noastră este jucătorul cel mai important.
Anual, hectarele alocate de România culturilor de oleaginoase sunt undeva între 1,8 și 1,9 milioane, mai precis cam un milion de hectare de floarea-soarelui. În prezent, cei de la Pioneer estimează că în România sunt semănate circa 750.000 de hectare de rapiță. La capitolul soia, deocamdată nu depășim 150.000 ha din cauză că nu avem un sistem de irigații care poate ajuta creșterea productivității la această cultură.
Din punct de vedere al afacerilor agricole din România, oleaginoasele au cea mai importantă parte a exportului, mai spun cei de la DuPont Pioneer.
Citeşte mai mult ...
Managementul unui fabricant de pesticide îi sfătuiește pe fermierii care au probleme cu calitatea produselor să verifice împreună cu producătorul dacă reclamația este corectă sau nu
În contextul afirmațiilor făcute atât de Daniel Ciobanu, cât și de Dimitrie Muscă, cu privire la calitatea îndoielnică a unor produse de protecția plantelor comercializate în România, Hildo Brilleman, Head of North West, Central&East Europe al Arysta LifeScience a precizat că în cazul achizițiilor de pesticide originale, dar la care s-au constatat probleme (cantități mai mici de substanță activă), el recomandă o colaborare mai strânsă cu fabricantul, astfel încât să se constate dacă reclamația este corectă sau nu.
Brilleman a mai spus că ține de producătorul agricol să se asigure că pesticidul achiziționat este unul original, în condițiile în care, de multe ori, se caută „o afacere bună”, adică substanțe produse în China sau contrafăcute.
„Condițiile actuale de piață, cu prețuri mici ale bunurilor de proveniență agricolă, cu veniturile fermelor aflate în scădere, înseamnă că mulți fermieri caută o «afacere bună». Bineînțeles, nu-i condamn. Dar asta înseamnă că sunt o serie de furnizori sau distribuitori care încearcă să vină cu o «afacere bună». Fie că vorbim de falsuri sau de produse formulate în China, până la urmă ține de fermier să se asigure că obține produsul original. Iar atunci când obține produsul original și are o problemă cu el, atunci există întotdeauna o soluție să colaboreze cu producătorul, astfel încât să verifice dacă reclamația este corectă sau incorectă”, a afirmat Hildo Brilleman.
La rândul său, Richard Matei, commercial director Balkans al Arysta LifeScience a precizat că nu știa că lucrurile semnalate de Ciobanu și Muscă au devenit un fenomen în România, precum și că firma pe care o reprezintă nu avut nicio reclamație în acest sens.
El a precizat totodată că este surprins de fenomen, în condițiile unui proces de trasabilitate foarte clar impus fabricanților de pesticide și a afirmat că dacă sunt astfel de probleme de încredere în piață, crede că nu este un lucru foarte dificil pentru compania acuzată de fraudă să afle unde este problema.
„Nu știam că e un fenomen; accidente se întâmplă în orice domeniu, oricând. Din punctul nostru de vedere, să luăm niște exemple de produse. Suntem o companie cu o prezență solidă în graminicide. Acestea sunt erbicide și este foarte ușor să-ți dai seama dacă efectul este unul satisfăcător sau nu. Sunt două aspecte ale poveștii: unul tehnic și unul legal. Partea tehnică, în cazul erbicidelor, e una simplă: dacă ai reușit să dobori buruiana, produsul funcționează. Din punctul acesta de vedere acoperim astăzi niște sute de mii de hectare bune în România și n-am avut nicio plângere în care un fermier să ne contacteze, pe noi sau pe distribuitorii noștri, și să spună că au avut probleme de eficacitate cu produsele noastre.
„Din punct de vedere legal, cred că lucrurile sunt mai simple. Acolo, ca să omologhezi un produs, trebuie să demonstrezi, o dată, că funcționează tehnic, că din punct de vedere filieră, calitate, reziduuri, e sigur. Apoi, trebuie să dovedești că, din punct de vedere al compoziției, aceasta este una stabilă în timp și are o concentrație de substanță activă și alte componente încadrate într-un anumit interval definit pentru fiecare. Există o abatere legală acceptată, o toleranță foarte mică, care este definită prin niște norme FAO, aplicabilă la nivel global, iar Arysta nu e o companie care să fi avut vreodată astfel de probleme.
„Sunt surprins să aud de un astfel de fenomen. Procesul de trasabilitate este unul foarte clar. Fiecare lot de produs este codat și orice produs utilizat într-o fermă poate fi verificat. Există mostre în fabrică și se poate urmări până la sursă compoziția fiecărui produs. În principiu, dacă sunt astfel de probleme de încredere, cred că nu este un lucru foarte dificil pentru compania în cauză. Toate companiile fac asta. Să ai o trasabilitate logistică este un lucru pe care nu cred că este o companie pe care să n-o facă. Pentru fermierii respectivi este bine să contacteze companiile acelea, pentru că există mostre de produs în fabrică, în fiecare lot”, a declarat oficialul Arysta.
În plus, el a precizat că este mai bine ca fermierii să lucreze cu o companie care este prezentă în România, care are o echipă vizibilă, cunoscută, la care se poate suna, la care se poate merge la sediu, unde există personal specializat pentru discuții. Altfel, mai spune Matei, fermierii își asumă riscurile asociate consumului de pesticide produse ieftine.
„În general, riscurile de calitate pot fi legate de țara de origine, de locul de fabricație în sine, de fabrică. (...) Când faci o alegere, uneori îți asumi niște riscuri. Dacă mergi pe produsul cel mai ieftin, dar care vine de undeva și nu poți ști de unde vine, îți asumi un risc”, a conchis Matei.
Mai puțină substanță activă
Șeful CAI Curtici, Dimitrie Muscă, afirma nu demult că în urma testării unui pesticid a aflat că mai bine de 80 de grame de substanță activă lipsea dintr-un produs care ar fi trebuit să aibă 250 de grame, fiind îngroșată astfel lista nemulțumiților din ultima perioadă.
„Atenție la substanțele chimice pe care le folosiți. Am spus-o și la televizor: n-am putut să merg în judecată cu ei (n.r. - importatorii/producătorii de pesticide). O formulă care trebuia să aibă 250 de grame substanță activă pe litru de substanță comercială, a avut doar 168 de grame. N-am putut să merg mai departe dintr-un singur considerent: laboratorul care mi-a făcut analiza, nu era și acreditat în RENAR. Nefiind acreditat RENAR, din start pierdeam bătălia”, a declarat dr. ing. Dimitrie Muscă în cadrul conferinței RALF 2016. „Rezultatele au fost proaste. M-am adresat laboratorului Facultății de Agronomie din Timișoara. Prorectorul de acolo mi-a spus că face analiza cu maximă răspundere și responsabilitate pentru că este conștient că va ieși un război extraordinar”.
Tot în acest context, nu mai devreme de luna iunie a.c., Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, preciza că a descoperit mai multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și i-a acuzat pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.
Atunci, fermierul solicita ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și i-a invitat pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.
„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, spunea Daniel Ciobanu. „(...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive”.
Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le-a verificat la momentul respectiv erau originale, iar proveniența era de la mai toți producătorii consacrați.
„Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.
Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se arată în raportul „Dependența de pesticide a Europei” realizat de cei de la Geenpeace în noiembrie 2015. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.
Arysta LifeScience este o companie cu o prezență globală, specializată în comercializarea unui portofoliu inovator de produse de protecția plantelor și sănătate publică.
Newsflash Guvern: Ajutor de minimis, respectiv schemă de ajutor social pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice
DĂRNICIE. Executivul de la București a adoptat miercuri, 16 noiembrie 2016, printr-o Hotărâre, schema de ajutor de minimis, respectiv schema de ajutor social pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății este mai mică sau egală cu 30 de hectare.
Conform unui comunicat de presă remis presei, proprietarii de păduri care dețin terenuri forestiere cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare vor beneficia de servicii de pază gratuite a terenurilor forestiere, măsură ce are scopul să contribuie la combaterea tăierilor ilegale.
„Este pentru prima dată când, această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008, va fi pusă în aplicare”, se menționează în documentul de presă al Executivului.
Ajutorul de minimis, respectiv ajutorul de stat vor fi acordate pentru a acoperi costurile serviciilor silvice realizate de către ocoalele silvice, astfel încât proprietarii de păduri cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 de hectare să beneficieze de servicii în mod gratuit.
Hotărârea de guvern este valabilă pentru perioada 2016-2020, valoarea totală a ajutorului ce va fi acordat fiind estimată la 248,9 milioane lei, iar numărul beneficiarilor la circa 2 milioane pentru întreaga perioadă. Suprafata totală cu proprietăți mai mici sau egale de 30 ha este de aproximativ 580.000 de hectare.
Pentru anul 2016 se estimează că va fi acordată suma de 14,5 milioane lei, fonduri asigurate în bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor prin rectificarea bugetară adoptată de Guvern în luna august. Începând cu anul 2017, valoarea estimată că se va aloca anual de la bugetul de stat pentru finanțarea acestei scheme de ajutor de minimis este de 58,6 milioane lei.
De schema de ajutor de minimis vor putea beneficia persoane fizice și juridice care desfășoară activități economice, au în proprietate terenuri forestiere cu suprafață totală mai mică sau egală cu 30 de hectare și îndeplinesc cumulativ următoarele criterii de eligibilitate.
Newsflash Bruxelles: România își dorește continuarea sprijinului financiar pentru susţinerea veniturilor fermierilor și pentru consolidarea poziţiei lor în cadrul lanţului alimentar
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.
În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.
La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.
Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.
Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.
Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.
În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.
Newsflash Bihor: Apariția Legii 17/2014 a generat vânzarea a 3.265,54 ha
Autoritățile locale din județul Bihor au declarat recent presei centrale că suprafaţa totală care a fost vândută în baza Legii 17, în perioada 2014-2016, este de 3.265,54 de hectare, din care 1.235 doar în anul 2016.
Citându-l pe Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor, presa centrală a anunțat că în judeţ, începând cu anul 2014, de când a intrat în vigoare Legea 17 ce reglementează vânzarea terenurilor din extravilan, au fost depuse 3.196 de oferte de vânzare din care doar în anul 2016 sunt 1.201.
Suprafețele vizate de cumpărători se vând la un preț care variază de la 25.000 de euro până la peste 100.000 de euro/hectarul, cele mai scumpe fiind livezile din zona comunei Paleu, învecinată municipiului Oradea, conform aceleiași surse. Achizitorii sunt în general persoane fizice, dar şi câteva firme, printre care şi unele cu acţionari străini.
Judeţul Bihor are o suprafaţă agricolă de 487.852 de hectare, la finele anului 2015, din care 314.501 ha teren arabil. Aceasta a crescut cu aproape 15.000 de hectare începând cu anul 1991, din care o treime după 2007, anul intrării în UE. Ele au fost redate agriculturii prin desecări şi alte lucrări, dar şi prin stimularea tinerilor fermieri de a porni afaceri prin programele naţionale de finanţare.
Pe de altă parte, suprafeţele de păşuni din judeţ au scăzut, statistic, de la 136.000 de hectare la 123.000 de hectare, afirmând că aceste suprafeţe trebuiau păstrate ca atare, fiind declarate la 1 ianuarie 2007, în momentul aderării la UE.
Publicitate
Revista
