Dimitrie Muscă, despre CAI Curtici și despre proiectele de viitor, la RALF 2016
"Trebuie în permanență să citești, să vezi, să înveți și să muncești. Numai așa poți rămâne performant. Putem concura cu orice firmă de profil din Europa. Productivitatea spune totul. Voi spune povestea CAI Curtici la RALF, în noiembrie." - Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici.
Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai apreciați și performanți fermieri români, participă la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2016 în calitate de Speaker și Fermier Invitat.
Peste 300 de mari fermieri vor participa pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, la RALF 2016, un eveniment care prezintă bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internațională.
Până la finalul lunii iunie s-au înscris la forum peste 150 de fermieri, cu peste 1000 de hectare, din toate regiunile României.
RALF 2016 este dedicat marilor fermieri și companiilor din industrie - producători și distribuitori de utilaje, furnizori de echipamente și tehnologii pentru o agricultură performantă.
Noutăți din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/
#RALF
RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.
Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro
Master Partner RALF 2016: KWS Semințe
Parteneri: Bühler AG
Susținători: NHR AGROPARTNERS
Ouă din Polonia, nemarcate la producător, au intrat în România la un preț de trei eurocenți bucata. „Poate fi un atentat la sănătatea publică”
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiș Chețan, a declarat miercuri, 13 iulie 2017, că acum o lună, țara noastră s-a confruntat cu importuri de ouă din Polonia, nemarcate la producător, în viziunea sa aceste produse fiind catalogate drept un adevărat „atentat la sănătatea publică”.
Informația a fost confirmată și de Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în cadrul întâlnirii de lucru cu membrii Consiliului Consultativ care a avut loc tot ieri la sediul ANSVSA și care a avut ca subiect principal proiectul de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat (Ordinul 111/2008).
Într-o intervenție în cadrul finalului discuțiilor, Van a precizat că ouăle neștanțate din Polonia despre care a vorbit Chețan, ajung la noi în țară la un preț de trei eurocenți bucata, preț care reprezintă pe lângă o problemă de siguanță alimentară, inclusiv una de concurență neloială, în condițiile în care datele UCPR relevă că, în perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane bucăți.
Chețan a precizat că aceste ouă nemarcate au intrat în țară, procedeul obișnuit, realizat de către „importatori” în cazuri similare fiind relativ simplu: ouăle sunt ștanțate loco cu ora și ziua în care au fost produse și apoi introduse pe piață.
„Nu este o problemă cu ouăle în România. Ouăle din România sunt verificate. Sectorul creșterii găinilor ouătoare este unul matur și responsabil. Noi ne confruntăm cu altceva – (...) cu faptul că din spațiul UE vin transporturi de ouă a căror origine este necunoscută (...)”, a afirmat președintele ANSVSA. „Am avut acum patru săptămâni din Polonia o problemă. (...) Ouăle care au venit din Polonia, nemarcate la producător, intră în România, se mai face un timp de așteptare, se marchează în diferite zone intermediare, depozite intermediare și, după aceea, se pun în consum. În cazul nostru, noi avem pe fiecare ou marcate ziua, ora la care el a fost obținut. Mă îngrijorează faptul că poate fi un atentat la sănătatea publică, că există o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm și ea a venit semnalată și din partea industriei de profil românești”.
Ca răspuns, țara noastră a înăsprit controalele prin eșantionare, astfel încât fenomenul să fie diminuat, în condițiile în care comerțul intracomunitar dintre Polonia și România este liber (ambele sunt state membre ale Uniunii Europene).
„Înăsprim controalele în privința a ceea ce înseamnă transporturile de ouă și carne de pasăre în România. (...) Faptul că înăsprești controalele, înseamnă că dai un semnal prin care lumea înțelege că nu-și poate permite să invadeze spațiul altei țări, chiar dacă este europeană, și își ia măsuri precautive prin care ori nu mai transportă, ori o face la modul cel mai transparent și legal. Ceea ce vă pot spune este că se diminează numărul intrărilor”, a mai adăugat Radu Chețan.
UCPR: În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane
Potrivit statisticilor UCPR, în primul trimestru din 2016 s-au livrat doar cu 11% mai multe ouă decât în trimestrul I 2008, iar Indicele Economic European a crescut doar până la 189,17, însumând cele 71,5 ouă pe cap de găină pe trimestru (corespunzător producţiei anuale de 286 ouă), un consum specific sub 150 g pe ou şi pierderi prin mortalitate doar de 1,55%.
„Performanţele sunt, totuşi, inegale de la o perioadă la alta, iar cauza principală o constituie piaţa ouălor. În perioada decembrie 2015 - ianuarie 2016, de exemplu, s-au importat 63,5 milioane ouă şi s-au exportat doar 16 milioane, piaţa internă fiind încărcată cu 47,5 milioane ouă, pe parcursul a numai două luni. Din această cauză, preţul intern la producător al ouălor, inclusiv TVA, a fost de 34,59 bani în decembrie 2015 şi de doar 24,05 bani în martie 2016. Astfel de prăbuşiri de preţ dintre decembrie şi martie n-au existat în istoria aviculturii româneşti. Unii crescători au ajuns să-şi lichideze efectivele de găini doar după şase luni de ouat, pentru că preţul de vânzare al ouălor nu acoperea nici costurile furajării”, afirmă Van pe site-ul avicultura.ro
Acesta precizează totodată că, în luna ianuarie 2015 a existat, de asemenea, un deficit asemănător al balanţei comerciale a ouălor, însă scăderea de preţ a survenit în aprilie, şi la 29,83 bani, nu la 24,06 bani, ca în ianuarie 2016.
„Am exportat ouăle la 8,02 eurocenţi, în ianuarie 2015, nu la 5,67 eurocenţi, cât le-am exportat în prima lună a acestui an. Evident, a fost o perioadă de derută comercială. În martie 2016, ouăle la producător s-au vândut la preţuri foarte diferite, în România: între 15,86 bani şi 39,13 bani fără TVA, cu o variaţie de 246,7%; iar preţul de 4,46 eurocenţi pe ou, din prima săptămână a lunii aprilie 2016, a fost cel mai scăzut din istoria aviculturii româneşti. Să sperăm că nu ne vom mai confrunta niciodată cu astfel de episoade nefericite”, a mai adăugat președintele UCPR.
Totodată, el mai spune că, în trimestrul I 2016, s-au livrat 397 milioane ouă, adică sub 40 ouă pentru populaţia urbană. O cantitate foarte mică, mărturisește Ilie Van, mai ales că, în primele două luni ale anului, din această cantitate s-au aprovizionat şi locuitorii din mediul rural.
„Piaţa ouălor în România rămâne, în continuare, nesigură şi confuză. Preţurile foarte scăzute care se practică în reţeaua comercială pe această perioadă (33-35 bani/ou) ar trebui să stimuleze consumul”, a conchis el.
Un studiu al evoluţiei producţiei de ouă, între trimestrul I 2015 şi trimestrul I 2016, prezentat de avicultura.ro relevă că cele 10 mari societăţi avicole producătoare de ouă (între 12,5 şi 66,9 milioane ouă produse în trimestrul I 2016) au avut o creştere de 31,8% faţă de trimestrul I 2015. Următoarele 10 societăţi ca mărime (între 5,4 şi 12,5 milioane ouă pe trimestru), au înregistrat o scădere cu 0,75% a producţiei. Nu în ultimul rând, restul societăţilor au suportat greu situaţia nefavorabilă a activităţii de producere a ouălor, înregistrând o scădere masivă, de aproape 29%, a producţiei în trimestrul I 2016, faţă de trimestrul I 2015, în condiţiile în care, pe total activitate, se înregistrează o creştere de producţie de 5%.
România, țară indemnă la dermatita nodulară bovină. ANSVSA pregătește un act normativ care reglementează acordarea de despăgubiri în cazul apariției DNCB în țară
Chiar dacă țara noastră este indemnă la dermatita nodulară bovină (DNCB), conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) lucrează în prezent la un proiect de Hotărâre de Guvern care, printre altele, introduce posibilitatea despăgubirilor de către stat a animalelor bolnave și apoi ucise laolaltă cu întreg șeptelul din exploatația respectivă, așa cum trebuie realizat în cazul depistării unui focar de DNCB, a precizat miercuri, 13 iulie 2017, Radu Roatiș Chețan, președintele instituției.
În plus, actul normativ reglementează extinderea suprevegherii și prelevărilor de probe specializate în raport cu statele terțe, din afara Uniunii Europene (UE).
„Suntem în curs de elaborare a unei Hotărâri de Guvern care prevede că vor fi despăgubite, dacă cumva apare ceva, animalele. Nu exista posibilitatea despăgubirii până în prezent; am introdus-o. Se va face, de asemenea, o extindere a supravegherii și prelevărilor de probe, în raport cu statele terțe. Cuantumul despăgubirilor pe cap de animal va fi stabilit însă printr-o altă Hotărâre de Guvern. Acolo trebuie făcută o Comisie. Problema spune că în cazul apariției unui animal bolnav într-un focar depistat într-o exploatație, care poate fi de 3, 500 sau 2.000 de vaci, se ucide tot efectivul”, a afirmat șeful ANSVSA.
El a precizat că țara noastră este, în prezent, indemnă la dermatoza nodulară bovină, ceea ce înseamnă că nu avem niciun animal bolnav de DNCB. Din acest motiv, împreună cu autoritățile de stat (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice și alții), ANSVSA întreprinde controale la graniță pentru a împiedica intrarea în țară a vectorilor cu potențial de risc pentru șeptelul bovin (și nu numai, dacă este să luăm în calcul focarele de pestă porcină).
„Azi, România este indemnă; nu avem niciun caz de dermatoză nodulară bovină. De asta am și luat anumite măsuri, astfel încât să prevenim intrarea în România (n.r. - a vectorilor purtători) prin transporturi de animale, prin transporturi de furaje, prin transporturi de alimente în bagaje sau ale călătorilor la micul trafic. Nu avem niciun caz, nici de dermatoză, nici de febră porcină africană. Aceste boli nu se transmit la om, dar ele au o consecință economică aproape catastrofală. Nici dermatoza nodulară bovină, nici pesta porcină africană nu sunt (...) zoonoze, adică să se transmită prin consum de alimente la om; se transmit de la animal la animal. Cele mai multe surse de contaminare sunt reprezentate de animalele bolnave, plimbate în mod nedirijat, duse în mod ilegal dintr-o zonă în altă zonă. Ele au fost sursa bolii”, a mai spus Chețan.
Conform datelor pe care președintele ANSVSA le deține, la sudul României evoluează intens dermatoza nodulară bovină - Grecia, Albania, Serbia (avem un focar în această țară la 60 km de granița cu România), Macedonia și cu precădere Bulgaria fiind infestate.
„Colegii (...) au luat măsuri drastice. Am dispus și noi măsuri similare. Acum trei săptămâni am oprit tot ceea ce înseamnă adus de lapte proaspăt din Bulgaria, produse proaspete și am considerat că această Hotărâre de Guvern pe care o promovăm, și care este susținută de domnul prim-ministru, duce la înăsprirea măsurilor care să protejeze populațiile de animale ale României”, a conchis Radu Roatiș Chețan.
14 iunie 2016 – Comisia Europeană impunea vaccinarea de urgență împotriva DNCB
În data de 24 iunie a.c., ANSVSA informa opinia publică asupra măsurii dispuse de a interzice introducerea pe piaţa din România a următoarelor produse obţinute de la bovinele din Bulgaria: colostru, lapte nepasteurizat şi produse lactate nepasteurizate (caşcaval din lapte nepasteurizat, brânză proaspătă, parmezan, anumite tipuri de iaurt, anumite tipuri de produse tradiţionale) ca urmare a focarelor masive de DNCB din țara vecină.
În data de 14 iunie 2016 a fost adoptată de către Comisia Europeană, în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, secţiunea Igienă, Decizia privind aprobarea programului de vaccinare de urgenţă împotriva dermatozei nodulare a bovinelor pe întreg teritoriul Bulgariei.
Conform acesteia, zona de restricţie menţionată în Decizia 2016/645 de punere în aplicare a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016, privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria, s-a extins la tot teritoriul Bulgariei, acesta fiind considerat în totalitate zonă de restricţie.
În Codul Terestru OIE este stipulat faptul că, o ţară este considerată infectată cu virusul DNCB în urma confirmării unui focar în teritoriu, sau ca urmare a utilizării vaccinării împotriva virusului dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB).
Ţinând cont de cele menţionate anterior şi în concordanţă cu Decizia de punere în aplicare 2016/645/CE a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva DNCB din Bulgaria, ANSVSA a declarat interzisă introducerea pe piaţă, în afara zonei de restricţii (teritoriul Bulgariei) şi expedierea în alte state membre şi ţări terţe, a produse obţinute de la bovine, amintite anterior.
„Conform articolului 7 al Deciziei 2016/645/CE, prin derogare de la interdicţia menţionată la articolul 3, autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piaţă a laptelui destinat consumului uman, obţinut de la bovinele ţinute în ferme situate în zona de restricţii, dacă laptele a fost supus unui tratament (prevăzut în partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE)”, se menționa într-un comunicat de presă al Autorității remis la redacție cu câteva zile în urmă.
În plus, se mai preciza în document, transporturile spre alte state membre trebuie să fie însoţite de un certificat oficial de sănătate, în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE): „Laptele sau produsele lactate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria”.
De la ultima raportare, Bulgaria, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au transmis informări referitoare la evoluţia dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB) pe teritoriile statelor lor. Până la data de 1 iulie 2016, Bulgaria înregistra 197 de focare confirmate, începând cu data 14 aprilie. Ca reacție, țara vecină a aplicat vaccinarea de urgenţă pe tot teritoriul naţional. Serbia a depistat la rândul ei 60 de focare de DNCB, iar boala a atins deja jumătatea teritoriului. Vecinii noștri au vaccinat însă sporadic, cu vaccinul primit de la Comisia Europeană. Nu în ultimul rând, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se confrunta la acea dată cu 335 de cazuri, răspândite în toată ţara. De asemenea, și acest stat a vaccinat, tot sporadic, cu vaccin primit de la instituția europeană.
Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus, spun specialiștii ANSVSA.
„Sunt virusuri foarte rezistente la acţiunea agenţilor fizici si chimici. Boala se manifestă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat”, descriu afecțiunea cei de la Autoritate. Specialiștii ANSVSA mai adaugă că animalele afectate pot prezenta şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecţii intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă, atât la tauri, cât şi la vaci.
Iohannis a promulgat legea produselor românești! Retailerii și procesatorii sunt nemulțumiți
Președinția României a anunțat luni, 11 iulie 2016, că a fost promulgat de către șeful statului, Klaus Werner Iohannis, actul normativ de modificare a Legii 321, document care reglementează atât zona de taxare la raft, servicii și termene de plată, cât și prezența unui procent însemnat în magazine a alimentelor produse în România.
Reprezentanții AMRCR nu au dorit să comenteze informația, ba mai mult, nu au răspuns la telefon. Singura persoană care a făcut afirmații în mediul public a fost Sorin Minea, președintele Romalimenta. Mulțumită arhivei, avem însă și poziția declarată oficială a retailerilor încă din luna mai, exprimată în exclusivitate pentru Revista Fermierului de către reprezentantul Carrefour în AMRCR, Florin Căpățână.
Primul nemulțumit declarat este chiar Sorin Minea, șeful Romalimenta, care precizează că procesatorii de alimente din România au deja încheiate contracte cu marile rețele de comercianți, modificarea legislativă neputând fi operată în așa scurt timp. În plus, el afirmă că doar fermierii vor fi scutiți de pierderi de pe urma apariției acestei legi.
„Fermierii nu lucrează direct cu supermarketurile”, a spus Sorin Minea, reprezentantul procesatorilor de alimente din România, într-o intervenție televizată. „În schimb, eu, ca procesator, s-ar putea să am de pierdut. Am semnate contracte. Doar capitolul taxe, servicii, termene de plată, aspecte prezente în actul normativ de modificare a Legii 321, intră în vigoare în următoarele trei zile. Abia de la finele anului următor, adică la nouă luni de la răspunsul primit de la Comisia Europeană, legea ar putea produce efecte pe zona prezenței alimentelor românești la raft, așa cum a vrut legiuitorul”.
Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie.
Forma pe care o lua Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționa.
Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.
Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.
Nici definirea OIPA nu-i mulțumea pe retaileri.
„Întreaga lege i-a nemulțumit pe marii comercianți. Noi chiar aveam un amendament depus care se numește abrogarea Legii 321. Am cerut să facem o nouă lege în care să plecăm de la alte condiții și de la alte premise; nu ne-a auzit nimeni”, preciza pe atunci Căpățână. „Cele mai contestate amendamente aduse Legii 321 au fost cele cu 51% (n.r. - prezență la raft a produselor românești), definiția organizațiilor interprofesionale de genul OIPA care, Dumnezeu să mă ierte, n-au ce să caute într-o lege de comercializare a produselor agroalimentare. N-avem cum spune că eu voi negocia vreodată cu vreo OIPA. Noi nu avem organizații profesionale de producători adevărați, darămite interprofesionale”.
În plus, mai aprecia el, parlamentarii din Comisia de resort a Camerei Deputaților nu au solicitat/efectuat un studiu de impact cu privire la efectele generate de nerespectarea amendamentelor aduse Legii 321, efecte care se pot concretiza inclusiv prin suspendarea activității pentru șase luni de zile a retailerului care nu a urmat întocmai condiția prezenței a 51 la sută produse românești la raft.
„Ce facem? Concediem oameni? Ce facem cu marfa? Ce vină are, de pildă, CrisTim că nu am legume de la Vlad Gheorghe tot anul? Eu închid magazinul, concediez oamenii, creăm o problemă socială, creăm o problemă economică legată de TVA, legată de plata taxelor și impozitelor, de bonuri de masă la angajați... Nimeni n-a vrut să vadă dincolo de asta”, preciza oficialul AMRCR. „Pentru ei (n.r. - parlamentari) n-a contat niciun argument. Primul argument logic ar fi fost următorul: vreau un studiu de impact. Și asta pentru că 51% este discriminatoriu față de ceilalți. Atenție – trăim într-o țară membră a UE. Nu poți spune 51 la sută produse românești la raft, cât am fi noi de români. Mai bine n-o dădeau așa, pentru că există un risc, la un moment dat, să zică cineva: alo, România, păi ce faceți? Îi discriminați pe ceilalți din UE? I-am spus președintelui: gândiți-vă bine când când afirmăm lucruri de genul acesta pentru că este păcat”.
Marii retaileri recunoșteau că nu știu ce vor face dacă Legea 321 trece de plenul Camerei Deputaților, așa cum este ea în forma actuală. Căpățână ajungea până într-acolo încât să afirme că se dorește plecarea marilor lanțuri de magazine din țara noastră.
„Cred că se dorește plecarea acestor lanțuri din România. (...) Sunt de acord să avem produse românești, dar de ce 51% și nu 88 la sută? Sunt lanțuri de magazine care, în politica lor, lucrează cu firmele de afară. Pe ei nu-i poți obliga printr-o lege. Eu nu vreau să spună cineva că România ar trebui să intre în infrigement”.
Fermierul care irigă cu apă direct din Canalul Dunăre-Marea Neagră, a scos peste șapte tone de grâu la hectar dintr-un soi franțuzesc. L-a vândut apoi cu 139 EUR/TM celor de la Ameropa, însă abia își recuperează investiția
Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Lămureanu, are cu ce se lăuda în vara aceasta, în condițiile în care de pe două treimi din suprafața de circa 600 de hectare însămânțate cu grâu (soiul utilizat fiind cel franțuzesc - Apache), acesta a reușit să obțină o productivitate de peste șapte tone la hectar, aproape identică cu media preconizată a fi atinsă de fermierii din Hexagon anul acesta, și anume circa 7.09 tone la hectar.
O parte din recolta obținută (cea cu indici de panificație de peste 12,5) a fost deja comercializată către traderul Ameropa cu 139 de euro tona metrică însă, chiar și așa, vicepreședintele LAPAR se plânge că abia a reușit să fie pe break-even la capitolul investiții-câștiguri, veniturile obținute fiind, conform statisticilor proprii, cu 30 de puncte procentuale mai mici decât cele practicate în 2015.
„Astăzi (n.r. - 11 iulie 2016) vindem cu 139 EUR/TM de grâu la Ameropa. Orzul l-am comercializat deja cu 131 euro tona metrică, iar rapița am dat-o cu 343 euro/TM. Prețurile la grâu sunt însă problema, fiind cu 30 de procente mai mici decât cele din 2015; abia reușim să ne scoatem cheltuielile cu șase tone la hectar producție medie. E criminal. Asta este”, ne-a mărturisit oficialul LAPAR.
Banii pe care Lămurereanu i-a obținut de la traderi nu variază însă prea mult față de prețurile practicate zilele acestea în Portul Constanța. Potrivit spuselor analistului Bogdan Iliescu, în prezent, grâul se tranzacționează cu prețuri variind între 140 și 142 euro tona metrică, 142-144 euro/TM de porumb, rapița la 335 euro tona metrică, floarea soarelui la 360 dolari americani (monedă impusă de tranzacțiile din Ucraina), iar orzul la 130 euro tona metrică, prețuri FCA Port Constanța (marfa adusă în port).
„Toți comercianții tac zilele acestea. Prețurile continuă să se ducă în jos. Mai toți au pierdut”, a declarat pentru Revista Fermierului, Bogdan Iliescu, analist specializat pe comerțul cu cereale, făcând referire la volatilitatea prețurilor. „Comcereal a avut cel mai mult de pierdut, în condițiile în care a cumpărat rapița linoleică cu 340-345 euro tona metrică și a vândut-o cu 320-325 EUR/TM. Prețul a scăzut imediat după finalizarea recoltatului (n.r. - în urmă cu circa o săptămână); s-a dus în jos cu aproximativ 20 de procente. De pierdut au avut și traderii locali, în timp ce comercianții multinațională s-au pus la adăpost prin hedging. În prezent, estimarea recoltei de rapiță este de 1,350 milioane tone”.
La grâu, producătorul constănțean a folosit pe cele 400 ha soiul Apache de la Limagrain. Acest soi i-a oferit, spune el, o producție de peste șapte tone la hectar, în timp ce soiurile Miranda, Musik și celelalte (inclusiv cele de la dr. Mihai Berca) au oferit puțin peste cinci tone ca randamente.
Pariul lui Lămureanu în anul agricol 2015-2016 a fost grâul pentru panificație, chiar dacă materialul semincer achiziționat a fost mai scump.
„Diferența de preț a fost mică între grâul de panificație și cel cu parametri pentru furajare, așa încât am mizat pentru grâul premium”, a precizat Lămureanu.
Chiar dacă nu toată cantitatea de grâu obținută de fermier atinge parametrii impuși de achizitorii de materie primă de proveniență agricolă (în ultimii doi ani, traderii cer un indice de panificație cu 2,5 puncte peste cel din Franța, conform informațiilor venite din piață), productivitatea medie este totuși de circa șase tone la hectar.
„Cu indicii de calitate la grâu nu stăm (...) grozav; suntem în limitele minimum acceptate de cumpărători. Avem două categorii de materie-primă la finele acestui an agricol: una din grupa premium, de făină, și una din grupa de grâu destinat zootehniei (n.r. - așa-zis furajer). Ca o paralelă, când francezii au 10 indice de proteină, sunt boieri. În cazul nostru, cumpărătorii ne cer minimum 12,5; de vreo doi-trei ani sunt probleme de acest gen la noi. Ei vin, ne vând soiurile lor, și după aceea spun că nu au proteină”, a declarat Gheorghe Lămureanu. „Când ai totuși șase tone de grâu producție medie la hectar, recoltă obținută de pe cele 600 ha însămânțate, înseamnă că ai aplicat tehnologia corespunzătoare zonei”.
Fermierul ne-a mai spus că în afara celor 600 ha însămânțate cu grâu, în anul agricol 2015-2016 acesta a mai optat pentru orz (200 ha), rapiță (200 ha), mazăre (75 ha), porumb (120 ha), soia (100 ha) și floarea soarelui linoleică (120 ha). Ca randamente, la orz, recolta „a sărit” de șase tone la hectar, iar la soiul de mazăre „erectă cu cârcei” s-a apropiat de patru tone la hectar.
Scăderea TVA la inputurile folosite în agricultură, de la 1 august 2016, binevenită. Lămureanu nu mai investește în teren, ci în extinderea instalațiilor de irigații
Întrebat fiind cum comentează știrea potrivit căreia Guvernul propune o serie de facilități fiscale cu privire la reducerea TVA de la 20% la 9 procente pentru lucrări agricole și livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, printre care se numără și produsele de protecția plantelor, atât de necesare unei agriculturi moderne și competitive, Lămureanu a spus că „e ceva”, în condițiile în care recuperarea TVA era greoaie.
„Dacă se va transpune în realitate propunerea premierului de diminuare la nouă la sută TVA la inputuri, tot e ceva. Întotdeauna erau probleme le recuperarea TVA; dura cinci-șase luni cel puțin. Nu am avut niciodată probleme în recuperarea banilor de la stat, însă îi primeam după un an de zile. Faci cerere, durează cam două luni până se vine în control, după aceea cel puțin două luni până primești banii; un an și jumătate finanțezi statul”, a precizat Gheorghe Lămureanu.
În plus, dacă fermierul constănțean nu se mai gândește să se mai extindă cu ferma, el vrea să mărească numărul de hectare amenajate pentru irigații, pe lângă cele peste 400 ha pe care le udă în acest moment, investiție care se cifrează până acum la peste un milion de euro. Apă are la discreție din Canalul Dunăre-Marea Neagră.
„Suprafața este oarecum comasată la mine în fermă. Nu mă gândesc însă să mai iau niciun metru pătrat în plus în arendă sau să cumpăr. Îmi ajunge (...). Mă gândesc să măresc însă suprafața amenajată pentru irigații în toamnă. În prezent, în proprietate am circa 300 ha din 1.400 ha lucrate în prezent”, a mai punctat producătorul agricol. „Mai nou, pe 409 hectare din suprafața pe care o lucrez am un sistem de irigații cu tambur, investiție care a costat 1.240.000 euro, bani europeni în cuantum de un milion de euro, restul fiind fonduri proprii. Ca sursă de pompare am Canalul Dunăre-Marea Neagră, treapta unu de pompare. Ferma mea este situată la intrarea în Agigea, lângă podul vechi”.
Ca investiții efectuate în 2016 la capitolul utilaje, Lămureanu a explicat că a achiziționat două combine performante pe care a dat peste 400.000 de euro, luate în leasing, cu dobândă mică, negociată.
„Ca investiții pe zona de utilaje, am achiziționat două combine noi anul acesta de la Fendt, cu heder de șase metri lățime, plus un plug și un disc. Combinele le-am achiziționat la un preț de 420.000 euro în leasing, cu avans 130.000 de euro. Achiziția de utilaje direct prin leasing este mai puțin stresantă decât cea prin fonduri FEADR. Să nu mai vorbim de dobândă, în condițiile în care cea pe care am negociat-o fiind minimă de pe piață”, a conchis el.
Agroterra SRL, firma lui Gheoghe Lămureanu, avea în 2015 un număr de 34 de angajați (în mare parte cu o vechime în firmă de 15-20 de ani) și păstrează constantă suprafața lucrată - 1.400 ha. Din acest total, majoritatea suprafețelor aflate în proprietate au fost achiziționate în ultimii 3-4 ani, când prețurile erau în creștere, la un preț de circa 3.000-4.000 euro hectarul. Restul suprafețelor este luat în arendă, pe un termen de până la 15 ani, iar arenda negociată cu proprietarii este de 900 kg de grâu la hectar (la nivelul anului trecut).
Vicepreședintele LAPAR a intrat în afaceri în 1991, laolaltă cu aproximativ 20 colegi de muncă, prieteni și apropiați. Suprafața de la care a plecat a fost de aproape 150 de hectare. Surpriza plăcută, spune el, este cea făcută de urmași și de ginere, care s-au implicat în afacere și îl ajuta în fermă cu tot ceea ce este nevoie.
Chiar daca are o avere demnă de invidiat, estimată de piață la circa 10 milioane de euro, Gheorghe Lămureanu nu și-a dorit să plece de lângă exploatația sa și a vrut să fie aproape de locurile în care și-a petrecut copilăria.
LAPAR: Este hazardată semănarea rapiței în absența tratamentului cu neonicotinoide. Protecția materialului semincer trebuie făcută în țară
Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.
„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.
Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.
„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.
La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.
Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.
Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.
Cogeca: Cooperativele din sectorul lactatelor au un rol-cheie în intensificarea competitivității și în asigurarea perspectivelor economice ale fermierilor pe termen lung. Și Cioloș vede această oportunitate
Puși în fața realității prețurilor mici practicate pe piețele agricole la achiziția de produse lactate și a unei volatilități în creștere, în cadrul Forumului de Afaceri „Cooperative din sectorul lactate”, președintele Cogeca, Thomas Magnusson, a subliniat rolul crucial al cooperativelor din sector în demersurile fermierilor de a obține prețuri mai bune pentru laptele lor, respectiv nevoia de încurajare a dezvoltării acestora.
„Cooperativele specializate pe producția de lactate oferă beneficii economice unice membrilor săi fermieri, în speță debușee de piață, prețuri de achiziție mult mai competitive și venituri securizate, respectiv perspective mult mai favorabile pe termen lung”, a adăugat Magnusson.
Și premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, preciza la finele lunii iunie că este gata să îi ajute pe producătorii din agricultură care au ales să se asocieze și să acționeze în comun.
„Mă bucur că formele asociative în agricultură încep să se dezvolte. Sunt producători care au înțeles și cred în puterea unei voci și a unor acțiuni comune. Sunt gata să-i ajut”, scria prim-ministrul României pe pagina sa oficială de Facebook, după ce în dimineața zilei de 23 iunie 2016 a avut o întâlnire cu reprezentanții Asociației Cooperativelor din sectorul laptelui.
El a precizat totodată că întrevederea a fost „foarte bună și aplicată”, discutându-se „posibilele măsuri de sprijin pentru acest tip de forme asociative, prin valorificarea programelor europene, dar mai ales prin adoptarea unor măsuri de care este nevoie la nivel național”.
Producătorii de lapte caută soluții pentru demararea procesării materiei-prime în cadrul fermelor
Printre producătorii care s-au întâlnit cu premirul Cioloș s-au numărat reprezentanții Cooperativei TimLact Agro, din județul Timiș, ai Cooperativei Agricole Arieșul Apuseni, din județul Alba, ai Cooperativei Târnava Mare, din județul Harghita, respectiv ai Cooperativei Someș Arieș, prima de acest tip înființată după Revoluție, în zona Transilvaniei, în fruntea căreia se află Mircea Ciurea.
Fermierii caută în continuare soluții pentru a începe și procesarea în cadrul fermelor, în contextul în care prețul cu care se vinde laptele la poarta fermei este sub prețul de producție.
„Din acest motiv ne-am organizat în cooperative, pentru a putea să ne procesăm și produsele noastre - laptele și carnea, așa cum se întâmplă și afară, doar că grantul (n.r. - fonduri europene nerambursabile) pe care îl obținem pentru această investiție este de 50 la sută și, având în vedere decapitalizarea fermierilor, mi se pare cam puțin. Mai ales că alții care doar colectează laptele, îl procesează și îl valorifică în magazine beneficiază de granturi de 70% și chiar 90 la sută. Și am vrea și noi mai mult, cotă nerambursabilă”, afirma Mircea Ciurea.
El a mai adăugat că după eliminarea cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene și impunerea embargoului de către Federația Rusă, puterea de negociere a fermierilor în raport cu procesatorii a scăzut.
„Am ajuns în situația să vindem laptele la niște prețuri derizorii: aproximativ 0,90 lei pe litru; un preț foarte mic. Costul de producție este undeva la 1,1-1,2 lei – aici intră și furajele, utilajele cumpărate pe credite, dar și dobânzi, impozitele plătite către stat”, a conchis acesta.
Mai mult, producătorii vor și promulgarea mai rapidă a Legii cooperativelor, deoarece „oamenii vor să se organizeze, dar nu au un cadru legislativ”.
Totodată, producătorii și-ar dori anumite facilități fiscale pentru cooperative (de la scutirea de anumite taxe și impozite la neimpozitarea profitului reinvestit care sunt, de altfel, prevăzute în Legea cooperativelor), dar și măsuri concrete pentru atragerea tinerilor către domeniul agriculturii.
2015: Procesatorii români de lapte au achiziționat cu 7,8 la sută mai puțin lapte autohton
În comparație cu 2014, anul trecut, cantitatea de lapte de vacă achiziţionată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77.356 tone (-7,8%).
Potrivit INS, cantităţile de lapte brut procesat din alte specii au crescut în anul 2015 faţă de anul anterior, producţia de lapte de capră remarcându-se cu o creştere cu 12,2%.
De asemenea, cantitatea de lapte brut importat a crescut, în anul 2015 faţă de anul 2014 cu 23.782 tone (+30,7%).
În 2015, producţia principalelor produse lactate a manifestat o tendinţă ascendentă, cea mai mare creştere a producţiei având loc la smântână de consum, cu 8.739 tone (+14,9%).
Majorări semnificative ale producţiei în anul 2015 faţă de anul precedent pot fi menţionate la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 24.522 tone (+14,8%), brânzeturi (inclusiv urdă) cu 6.996 tone (+9,4%), unt cu 608 tone (+5,7%), lapte de consum cu 9.045 tone (+3,6%). Evoluţia cantităţii de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (84,7% din producţia totală de brânzeturi) s-a menţinut în aceeaşi tendinţă ascendentă.
Anul trecut, producţia de lapte praf şi cea de brânză topită au scăzut cu 1422 tone (-36,1%), respectiv cu 24 tone (-0,3%).
Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (37,1%), Nord-Est (22,7%) şi Nord-Vest (15,9%).
Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (46,7%), Nord-Est (peste 17,0%), Nord-Vest (16,2%) şi Vest (peste 10,0%).
Regiunile Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia deţin peste 75,0% din producţia de produse lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).
Cele mai mari cantităţi de unt s-au produs în regiunile Centru (45,5%), Vest (peste 24,0%), Nord-Vest (14,5%) şi Nord-Est (12,7%).
Brânza s-a produs, îndeosebi, în regiunile Centru (36,2%), Nord-Est (21,5%), Nord-Vest (18,4%) şi Sud-Muntenia.
Președinția slovacă a Uniunii Europene are ca prioritate poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar. Legea 321/2009 modificată din România asta face
Imediat după ce Slovacia a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) începând cu data de 1 iulie 2016, au fost prezentate și prioritățile sale cu privire la agricultură, în acest context putând fi menționate întârirea poziționării fermierilor pe lanțul alimentar, rezolvarea crizei de pe piețele agricole ale uniunii, în special cele din sectorul lapte și carne, cât și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).
Slovacii vor acorda atenție, de asemenea, pădurilor și silviculturii. Totodată, ei speră să încheie acorduri privind noile regulamente organice UE, de vreme ce nu toate punctele de vedere politice au coincis către un punct comun. Președinția slovacă prin rotație a Consiliului UE își propune, de asemenea, să definitiveze propunerea de ratificare a acordului de la Paris privind schimburile climatice. Nu în ultimul rând, la nivel global, Brexit-ul și consecințele sale au fost adăugate pe agenda lor ca element de noutate.
Adoptată în Camera Deputaților pe 8 iunie, noua formă a Legii 321/2009 aduce o serie de modificări privind comercializarea produselor proaspete. Sunt vizate doar legumele, fructele, carnea, pâinea și produsele de panificație, ouăle, mierea, laptele și brânzeturile pentru care, spațiul alocat la raft ar trebui să fie de 51% pentru produsele românești, exceptând perioadele de extra-sezon când producția autohtonă nu poate satisface cererea (atinge exact subiectul susținut de slovaci, și anume poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar).
În plus, marile magazine nu mai pot impune taxe de raft și nici nu mai pot factura producătorilor o serie de servicii, astfel că prețul afișat va fi format strict din prețul de achiziție, TVA și adaosul comercial, ceea ce va aduce transparență în privința profiturilor pe care marile rețele le fac în România. Un alt element important este acela că pentru aceste produse proaspete, plata către producător se va face cu termen de 7 zile de la livrarea mărfii, nu la 90 de zile cum sunt acum amânați cu plata, prin contract, fermierii români.
Ambasadorul Republicii Slovace în România, ES Ján GÁBOR, ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vor participa joi, 7 iulie 2016, la conferința de presă de lansare a Președinției slovace a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2016).
Avertizare SCDA Turda: S-au semnalat atacuri de omida scaieţilor la soia, în Câmpia Transilvaniei. „Informarea între fermieri să fie deschisă şi continuă, pentru a şti dacă într-o anumită zonă este atac sau nu”
Cea mai nouă avertizare a specialiștilor SCDA Turda (6 iulie 2016) se îndreaptă către cultivatorii de soia transilvăneni, fermieri care sunt informați de specialiștii stațiunii de cercetare de apariția omizii scaieţilor (Vanessa cardui) în culturile de soia din Câmpia Transilvaniei, pe fondul alternanței vremii calde cu cea ploioasă.
„Date fiind caracteristicile acestui an, în special ale lunilor de primavară (martie, aprilie) şi ale lunilor de vară (mai, iunie), în care perioade mai calde au alternat cu perioade mai ploioase, se impune monitorizarea atentă a culturilor de soia pentru a constata eventuala prezenţă a larvelor şi, acolo unde este nevoie, a interveni cu tratamente în vegetaţie, cu produsele recomandate”, spun cei de la SCDA Turda. „Deoarece buruienile sunt gazde pentru acest dăunător, trebuie acordată o atenţie deosebită lucrărilor de combatere a lor, mai ales a celor de la marginea solelor, unde larvele pot apărea pentru prima data şi, apoi, să se extindă în cultură, sub formă de atac în vetre. Nu în ultimul rând, este important ca informarea între fermieri să fie deschisă şi continuă, pentru a şti dacă într-o anumită zonă este atac sau nu”.
Conform spuselor specialiștilor SCDA Turda, omida scaieților poate genera mari pierderi la frunzele plantelor de soia dacă nu se acționează la timp, în condițiile în care, păianjenul roșu (Tetranychus urticae) reprezinta principala temere a fermierilor la capitolul dăunători.
„Deși nu este considerată un dăunător principal al culturii de soia, pe fondul unor particularităţi care îl deosebeşte puţin de alte insecte dăunătoare, precum şi al unor particularităţi climatice din acest an, este necesar să fim atenţi la omida scaieţilor (Vanessa cardui L.), să nu ne trezim cu surprize neplăcute”, au conchis aceștia.
Potrivit cercetătorilor de la INCDA Fundulea, în anul 2009, în luna iunie, în nordul Moldovei s-a semnalat un atac puternic de omizi, care au afectat în jur de 7.000 de hectare cu soia.
Specia este răspândită în toată zona cu climat temperat din Europa, dar a fost semnalată și în Africa de Nord. În țara noastră o putem întâlni de la nivelul mării, până în zona montană.
E oficial! MADR a solicitat prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din Campania 2015 până pe 15 octombrie 2016. Decizia e motivată de dorința ca fermierii să nu fie penalizați, nu pentru a încetini ritmul
Printr-un comunicat de presă remis la redacție în după-amiaza zilei de 29 iunie 2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) confirmă că țara noastră „se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene” şi solicită prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din Campania aferentă anului 2015, fără penalităţi.
„Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.
Reprezentanții ministerului de resort reamintește că, în cursul lunii iunie 2016, Comisia Europeană (CE) a anunţat că Statele Membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.
Mai mult, spun cei de la MADR, până la 29 iunie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a asigurat la plată ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ajutor reglementat de HG nr. 160/16.03.2016, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri, precum şi ajutorul excepţional în sectorul de creştere porcine în suma de 2.372.804 euro pentru un număr de 241 de cereri.
Până la 30 iunie 2016, APIA va emite ordinele de plată pentru fermierii ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren.
Încă din 7 iunie, respectiv 13 iunie, Irimescu lua în calcul prelungirea termenului de plată
Ministrul Agriculturii în exercițiu, tehnocratul Achim Irimescu, declara încă de luni, 13 iunie 2016, pentru Agerpres (www.agerpres.ro), că decidea să prelungească plățile către fermieri (Campania 2015) cu o lună de zile, „dar nu mai mult”, în condițiile în care la protestul organizat de LAPAR în data de 7 iunie 2016 acesta promitea solemn că nu va depăși termenul de 30 iunie 2016, dar strecura și acolo un „dacă” firav...
Oficialul guvernamental (contestat vehement de o majoritate largă de parlamentari) a precizat pe atunci că prelungirea cu o lună va fi transpusă în realitate dacă la nivelul Uniunii Europene se va lua decizia suplimentării termenului de plată fără penalizări de la 30 iunie la 15 noiembrie, fapt confirmat tot pe 13 iunie 2016 printr-un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).
Potrivit propriilor afirmații, fermierii mari aveau pe atunci de suferit, ei fiind cei aflați în control și către care ar trebui să se achite câteva sute de milioane de euro.
„Decizia mea este să prelungesc plăţile cu o lună, dacă se adoptă decizia la nivel european, dar asta nu înseamnă că îmi propun alte termene. Eu vreau să finalizăm plăţile la 30 iunie, dar pentru a nu avea influenţări de risc pentru buget, pentru că oricum fermierul nu va fi penalizat, o să prelungesc cu o lună, dar nu mai mult (...)”, declara Irimescu pentru agenția de presă Agerpres.
Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu își pornea discursul din data de 7 iunie 2016 cu acuze către fostul Guvern condus de Victor Viorel Ponta. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.
„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.
El declara solemn la protestul LAPAR că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...
„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.
Darea de seamă de marți 28 iunie 2016 - APIA a plătit 1,33 miliarde euro pentru un număr de 829.307 beneficiari
Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari, potrivit informațiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), comunicate ieri, 28 iunie 2016.
Conform documentului de presă transmis de agenție, începând cu data de 23 iunie 2016, de când a început procedura de avizare la plată a fermierilor ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecţie, eco-condiţionalitate), şi până marţi, 28 iunie, au fost autorizaţi un număr de 30.404 fermieri cu o sumă totală de 79,38 milioane euro.
„Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional, este de 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari”, se precizează în comunicatul APIA.
APIA mai arată că, luni, 27 iunie, a fost plătit şi ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri. Ajutorul este reglementat de HG nr. 160/16.03.2016.
Citeşte mai mult ...
SPEAKERI și FERMIERI INVITAȚI la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2016
Dimitrie Muscă (România), Tim Hassell (Marea Britanie), Lucian Buzdugan (România), Djûke van der Maat (Olanda) sau Radoslaw Nienartowicz (Polonia) sunt doar o parte dintre Speakerii care vor prezenta pe 10 noiembrie, la Athenee Palace Hilton București, în cadrul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2016, bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internatională.
Câteva dintre mesajele invitaților ce au confirmat prezența în programul forumului din toamnă sau în auditoriul RALF 2016:
Pekka Pesonen, Secretar General COPA și COGECA, Speaker și Invitat Special: „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie fie prezenţi în mod activ la luarea de decizii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ne asigura că rolul nostru este recunoscut. Agricultura românească este un actor-cheie pe piața Uniunii Europene, și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar din România trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu omologii lor europeni”.
Radoslaw Nienartowicz, Vicepreședinte CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, Speaker și Fermier Invitat: „Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc și să discut cu fermierii români prezenți la RALF 2016, să-mi împărtăşesc ideile cu ei şi, la rândul meu, să ascult ideile lor. Situația tinerilor fermieri europeni de astăzi va determina situația în care se va afla întregul sector agricol peste 10 sau 15 ani, atunci când acești fermieri vor alcătui majoritatea populației noastre agricole europene”.
Vasile Lungu, Administrator AGRO INDUSTRIAL CERES, Fermier Invitat: „Schimburile de experiență sunt benefice progresului în orice domeniu de activitate nu doar al agriculturii. Astfel putem identifica asemănările, cât și deosebirile, modurile de lucru, având posibilitatea transferării cunoștințelor de bună practică, lucru esențial dezvoltării”.
Cătălin Vătămănescu, Manager Achiziții, AGROMAD CROPS, Fermier Invitat: „Cu toate că vorbim de o piață comună a produselor agricole la nivel european, cât și mondial, nu același lucru putem spune despre condițiile aferente fiecărei țări în parte. Diferențele sunt de ordin climatic, pedologic, cât și economic (atât taxele aferente fiecărui stat, cât și subvențiile, nivelul de salarizare, costuri de finanțare și ușurința accesării lor etc.). Această întâlnire mă ajută să înțeleg cum a evoluat fiecare fermier, cum a reușit să se muleze pe condițiile regiunii de care aparține și implicit să facă din exploatația agricolă o afacere profitabilă”.
Doriana Nițu, General Manager KWS SEMINȚE, Master Partner: „Ne implicăm în activitatea fermierilor parteneri din țara noastră cu soluții care să aducă plusvaloare în ferme, fie că vorbim de proiecte relevante proprii sau de programe specifice susținute în parteneriat, așa cum este participarea în calitate de Master Partner la RALF 2016, o colaborare care va aduce în prim plan experiența fermierilor români și importanța muncii lor într-o societate dominată de spectrul incertitudinii și necesității de adaptare rapidă”.
RALF 2016 este un eveniment dedicat marilor fermieri și companiilor din industrie - producători și distribuitori de utilaje, furnizori de echipamente și tehnologii pentru o agricultură performantă.
Noutăți zilnice din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/
RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.
Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro
Master Partner RALF 2016: KWS Semințe
Partener: Bühler AG
Think Tank „Farm Europe”: Politica Agricolă Comună (PAC) poate face față Brexit-ului? Impactul ieșirii englezilor din UE asupra Politicii Agricole Comune (PAC) – minus 2,9 miliarde euro
Reprezintă sau nu Brexit-ul o lovitură serioasă dată Politicii Agricole Comune, din punct de vedere bugetar? se întreabă zilele acestea co-fondatorul think tank-ului „Farm Europe”, Luc Vernet, răspunsul său imediat fiind cât se poate de clar: luând în calcul nivelul rambursărilor către Marea Britanie, mai exact echilibrul dintre contribuții și accesări de fonduri ale acestui stat membru al Uniunii Europene (UE) – NU!
Potrivit spuselor lui Vernet, Politica Agricolă Comună este o zonă în care Marea Britanie este, cel mult, contribuitor net. Așadar, impactul „divorțului” dintre insulari și UE va avea ca efect direct, în primă instanță, în principal asupra sectorului agricol britanic și asupra comerțului, totodată generator de incertitudini majore pentru fermierii englezi.
Conform statisticilor agregate de specialiștii Farm Europe, Marea Britanie este un contribuitor important la bugetul consolidat al Uniunii Europene, însă nu la fel se pune problema când vine vorba de Politica Agricolă Comună. Din analizele lui Vernet reiese că englezii își aduc aportul la bugetul consolidat al UE în procent de 10,5 la sută, însă un calcul mai amănunțit relevă faptul că insularii contribuie doar cu 5% la veniturile consolidate ale PAC.
Potrivit datelor agregate de think tank-ul amintit anterior, în anul 2014, contribuția Marii Britanii a fost de 14,1 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile UE cu acest viitor fost Stat Membru al blocului a totalizat șapte miliarde de euro. Iată că, Marea Britanie, în acest caz, a fost prin excelență un contribuitor net cu suma de 7,1 miliarde de euro.
„Și pentru a înțelege în și mai mare măsură impactul Brexit-ului asupra bunei funcționări a PAC, ca parte integrantă a bugetului consolidat UE, este necesar să ne întoarcem la motivația negocierilor asupra Cadrului Financiar Multianual, adică să analizăm poziția fiecărui Stat Membru, atunci când vine vorba de fiecare politică în parte”, a afirmat Luc Vernet într-una din analizele sale publicate recent. „Prioritățile de negociere ale fiecărui stat membru în parte în ceea ce privește împărțirea bugetului UE între atâtea zone de politici pot fi «citite», în mare măsură, drept consecință a performanței specifice, așa numita «recompensă a contribuțiilor» aferente fiecărei zone de politici, comparată cu performanța generală a statului membru”, afirmă Luc Vernet.
Această definiție complicată la prima vedere ne ajută, adaugă el, să ne facem o imagine asupra amprentei britanice asupra bugetului UE, cât și asupra implicațiilor absenței insularilor într-un context post-Brexit, implicații la nivelul ministerelor de finanțe, în ceea ce privește PAC.
Analistul Luc Vernet este de părere că indicele de performanță al englezilor în cadrul Politicii Agricole Comune este de 0,57. Asta înseamnă că englezii au primit 0,57 cenți la fiecare euro plătit, situație mult mai bună decât alte zone de politici: în general, dacă luăm toate cheltuielile UE la pachet, englezii primesc aproximativ 0,39 eurocenți pentru un euro plătit, în mare parte datorită politicilor regionale (fondurilor structurale).
Luând anul 2013 ca bază, Marea Britanie a primit 3,9 miliarde prin PAC și a contribuit la aceasta cu 6,8 miliarde. În termeni financiari, acest lucru înseamnă că impactul general al Brexitului asupra bugetului Politicii Agricole Comune ar fi limitat la mai puțin de cinci procente din total, mai exact 2,9 miliarde de euro pe an.
Pierderea acestor cinci procente ar putea fi contrabalansată politic în cadrul unor negocieri post-Brexit, spune Luc Vernet, cunoscând faptul că guvernele engleze au fost în mod tradițional principalele combatante împotriva susținerii bugetului agriculturii europene (și nu au fost singurii).
Analiza grupului de contribuitori neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013
Potrivit datelor agregate de Farm Europe, în cadrul ultimelor negocieri bugetare europene, pozițiile grupului de contribuitori neți nu numai că au reflectat diferitele nevoi bugetare nete, dar și rolul lor în susținerea unei Europe nu neapărat ca bloc comercial, cât ca entitate politică.
Chiar dacă Marea Britanie și Suedia și-au expus opiniile cu privire la un buget comunitar mai mic, respectiv contribuții mai mici, Germania și Olanda au făcut apel nu numai la disciplină bugetară (fără majorări ale cheltuielilor europene), dar și la o Uniune Europeană mai puternică, mai unită, cu politici orientate doar către obținerea creșterii economice. Aceste țări UE doresc, de asemenea, să se asigure că nu numai Statele Membre cu economii puternice sunt chemate la apel atunci când va fi nevoie de majorarea contribuțiilor, dacă va fi nevoie.
Prioritățile de negociere ale diferitelor State Membre în relația cu distribuirea bugetului UE între cele trei mari politici unionale pot fi interpretate, în mare parte, ca urmare a performanțelor individuale, specifice fiecărei zone de politici, în comparație cu performanța generală a țării membre a blocului UE de acum 27. În cazul Austriei spre exemplu, în timp ce performanța generală este de 0,59 (0,59 euro primiți la un euro plătit), performanța defalcată pe politici separate arată că la nivelul PAC aceasta este de 0,92 (0,92 euro încasați la un euro plătit), 0,58 la politici de creștere și de locuri de muncă, respectiv 0,28 la politici regionale.
Calculând astfel, spun specialiștii Farm Europe, în cazul fiecărui grup de contribuitori neți din cadrul Statelor Membre UE (excepție făcând Marea Britanie, Suedia, Olanda și Italia) se poate observa că PAC este cea mai „profitabilă” politică europeană, în procentaje diverse.
Ca exemple concrete, Politica Agricolă Comună este cea mai profitabilă investiție pentru Danemarca (0,84 pentru PAC față de 0,50 performanță generală), Austria, Franța (0,95 versus 0,60) și pentru Finlanda (0,93 față de 0,60).
Afirmația este valabilă și pentru Germania, însă într-un procentaj mai mic (0,58 față de 0,49).
Performanța PAC față de performanța generală este de asemenea mai mare în Marea Britanie (0,57 față de 0,39), în cazul Suediei (0,55 versus 0,42) și Italiei (0,74 față de 0,72). Însă, pentru ultimele trei țări menționate, proporția este mai favorabilă în cazul politicilor de creștere economică și de locuri de muncă (0,67 atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Suedia), iar în cazul Italiei în ceea ce privește politicile regionale (0,83).
Doar în cazul Olandei, performanța PAC este mai mică (marginal) decât performanța generală a statului în sine (0,43 față de 0,45), chiar dacă un indice de 0,98 la politici de creștere economice oferă o performanță relativă mai mare.
Cu excepția Danemarcei, entuziasmul guvernelor țărilor membre UE în cadrul discuțiilor privind bugetele defalcate pe diversele zone de politici este egal cu performanța comparativă proprie.
Cu toate acestea, afirmă analiștii Farm Europe, este de notat faptul că toate țările membre UE din cadrul grupului de contribuitori neți la bugetul consolidat european sunt și contribuitori neți pentru cele trei zone de politici majore, luate individual. Cu alte cuvinte, Politica Agricolă Comună (PAC), Politicile Regionale, respectiv Creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă constituie costuri nete pentru grupul de contribuitori mari din cadrul țărilor membre UE.
Analiza grupului de beneficiari neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013
În ceea ce privește grupul de țări membre UE care sunt beneficiare nete, cu excepția Luxemburgului, Belgiei, Maltei și Ciprului, a căror performanță pe zona PAC este mai mică de unu la sută, toate celelalte State Membre ale Uniunii Europene au rate mai mari de unu la sută (adică pentru fiecare euro contribuție la bugetul consolidat al UE, primesc mai mult decât un euro prin intermediul PAC).
Pentru aceste țări membre, demn de luat în seamă este faptul că performanța pe zona de politici regionale este dublă, uneori triplă față de cea a PAC, cu excepția notabilă a Irlandei.
Performanța PAC în Irlanda este de 2,46 față un indice de 1,32 acces general la fondurile UE, ratele de performanță pe zona de politici regionale și de creștere fiind de 0,17, respectiv 0,99.
În cazul Spaniei și României, performanța Politicii Agricole Comune este mai mare decât performanța generală, dar cu foarte puțin. România are un indice de 3,70 pe zona de politici agricole comune, 4,97 pe zona de politici regionale și doar 0,27 pe politici de creștere.
Bulgarii au pe zona de politici agricole europene un indice de 1 la 4,95 euro primiți față de 1 la 4,28 euro încasați, bani europeni primiți în general de la bugetul UE.
Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la 142 de miliarde de euro (conform cifrelor din 2014). Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile generate anual de statele membre.
Sursele de venit ale Uniunii Europene includ contribuțiile primite de la statele membre, taxele la import aplicate produselor provenind din afara comunității și amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele europene. Țările Uniunii convin asupra dimensiunii bugetului și asupra modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.
Cele trei direcții din care provin banii UE
Un procentaj mic din venitul național brut al fiecărui stat membru (în jur de 0,7 %) reprezintă cea mai mare sursă de încasări la buget. În acest caz, principiile de bază sunt solidaritatea și capacitatea de plată, însă valoarea poate fi ajustată pentru a evita suprasolicitarea anumitor țări.
De asemenea, o altă sursă este reprezentată dintr-o mică parte a încasărilor din taxa pe valoarea adăugată armonizată ale fiecărui stat membru (în jur de 0,3 %), respectiv o parte importantă din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE (țara care le percepe reține numai un mic procent din acestea).
UE încasează, de asemenea, impozitele pe salariile personalului instituțiilor europene, contribuțiile țărilor terțe la anumite programe europene și amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă normele și legislația comunitară. Acest sistem a fost ales în unanimitate de statele membre ale Uniunii pentru o perioadă de șapte ani și a fost ratificat de toate parlamentele naționale.
În condițiile în care, în 2014, economia națională creștea 2,9%, automat avea să crească și contribuția anuală pe care țara avea s-o verse în conturile Uniunii Europene. Potrivit calculelor realizate de unii analiști, contribuția României la UE a fost în 2014 de circa şase miliarde de lei – patru miliarde din venitul naţional brut, 1,5 miliarde din TVA şi 0,5 miliarde din taxele vamale.
24 iunie 2016: Englezii vor să iasă din UE în procentaj de 51,9%; rușii spun că n-au nicio treabă cu acest demers. Doar Daniel Constantin a ieșit la rampă pe probleme de fonduri europene
Numărătoarea finală a voturilor de la referendumul de joi din Marea Britanie confirmă că majoritatea britanicilor au optat pentru Brexit, respectiv ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, transmit vineri DPA, AFP și BBC, citate de Agerpres. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.
Arătată de multe ori cu degetul pentru această ieșire dramatică a Marii Britanii de pe scena politică a UE, Federația Rusă, prin vocea liderului de la Kremlin, afirmă că nu s-a amestecat, nu se amestecă și nu se va amesteca în alegerea Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană (UE), informează ITAR-TASS.
„Aceasta este alegerea supușilor Marii Britanii. Nu ne-am amestecat în niciun fel în aceasta și nu intenționăm să ne amestecăm. Judecând după toate, acum vor urma niște proceduri oficiale, legate de decizia britanicilor privind ieșirea lor din UE. Vom urmări cu atenție ce se întâmplă, pentru a analiza”, a declarat Vladimir Putin.
Liderul rus a dat asigurări că autoritățile Federației Ruse vor face totul pentru a reduce la maximum efectele negative pe care decizia Marii Britanii le-ar putea avea pentru economia rusă.
Tot vineri, copreședintele ALDE Daniel Constantin a precizat în urma ieșirii Marii Britanii din UE, trebuie analizat impactul asupra absorbției fondurilor europene de către România și că, din acest moment, nu mai trebuie căutate scuze, ci să se treacă la o absorbție efectivă a acestor fonduri.
„Suntem la jumătatea exercițiului financiar 2014-2020 și cred că aici trebuie să analizăm care va fi impactul. Marea Britanie este cel mai important contributor la bugetul UE. (...) Trebuie să analizăm care va fi impactul asupra României și cred că, din acest moment, nu mai trebuie să căutăm scuze în ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene. Cred că trebuie să trecem la o absorbție efectivă, pentru că nu știm care va fi impactul pe termen mediu și lung al pierderii unui contributor net la acest buget din care ne hrănim și noi pe diverse teme economice”, a afirmat, la o conferință de presă, Daniel Constantin, citat de Agerpres.
Potrivit lui Constantin, una dintre cauzele pentru care Marea Britanie a luat această decizie este „un sentiment pe care britanicii nu l-au prea simțit în ultima perioadă, și anume acela de suveranitate în deciziile care se iau la nivel european și național”.
„Am făcut un apel către toți factorii de decizie ca de acum înainte să încercăm să fim ceva mai activi la toate nivelurile în raport cu UE astfel încât să încercăm să transmitem cetățenilor din țara noastră că suntem suverani în țara noastră”, a adăugat Constantin.
Până la momentul publicării acestui articol, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, nu a făcut nicio declarație oficială pe tema impactului Brexit asupra sectorului de care acesta se ocupă.
Ministrul Agriculturii din Rusia se așteaptă ca sectorul cerealelor să fie principala sursă de venit din exporturi a țării. Producția preconizată - peste 109 milioane tone cereale, iar exporturile – aproape 35 milioane tone
În condițiile în care previziunile ministerului pe care îl conduce relevă că Rusia urmează să exporte aproximativ 34-35 de milioane de tone de cereale în anul agricol 2016-2017 (din care circa 20 de milioane de tone de grâu), șeful de la Agricultură, Alexander Tkachev, afirmă că vânzarea peste graniță ar urma să fie principala sursă de venit aferentă sectorului, conform Itar-Tass.
Foto credit: tass.ru
„Cred că Rusia este o țară a cerealelor. Acest sector urmează să devină principala sursă de venituri din zona de exporturi”, a afirmat oficialul guvernamental, adăugând că acest sector reprezintă un „domeniul tradițional de export” pentru Rusia.
„Eram obișnuiți să importăm circa 40 de milioane de tone de cereale anual; în acest sezon urmează să exportăm nu mai puțin de 30 de milioane de tone”, a adăugat el într-un interviu transmis de Rossiya-24TV la începutul lunii iunie.
Conform spuselor lui Tkachev, Rusia nu se confruntă cu nicio problemă în sectorul producției de cereale, ceea ce urmează a fi exportat reprezentând un „surplus de care țara nu are nevoie” și care este comercializat „la prețuri bune pe mapamond”.
Taxe de export
Formula de calcul a taxei pe exportul de grâu va depinde de starea culturilor, de prețurile cerealelor, cât și de situația macroeconomică din țară, a spus Tkachev.
„Totul va depinde de starea culturilor, de prețurile cerealelor, de exporturi, cât și de mulți alți factori, respectiv de situația macroeconomică din țară”, a spus el.
Conform spuselor lui Tkachev, „această formulă nu este însă de importanță capitală pentru formarea prețurilor la cereale”.
„În mod repetat, am vorbit despre avanajele acestei taxe, ale formulei în sine, unele care limitează apariția vârfurilor maxime la prețurile cerealelor în cazul șocurilor financiare”, a mai precizat oficialul guvernamental rus.
Taxa fluctuantă pe exporturile de grâu rusesc a fost introdusă la data de 1 iulie 2015 pentru un an de zile, ca urmare a creșterii activității exportatorilor, în speță a majorării vânzărilor de cereale pe piețe străine și de obținere de profit pe fondul unui declin al rublei.
La finele lunii februarie, Tkachev afirma că Ministerul rus al Agriculturii nu vede niciun motiv pentru revizuirea taxei, în condițiile în care rolul ei era important pe o piață instabilă financiar.
2015-2016: Producția de cereale va fi de peste 109 milioane tone
Atât vremea călduroasă din iarna 2015-2016 (cea mai călduroasă din istoria Rusiei), cât şi precipitațiile abundente din această primăvară ar urma să ducă la o creștere a producției de cereale a ţării până la un nivel record, se preciaa într-o analiză a ProZerno, companie de cercetare a pieţei din Moscova, informații date publicității în urmă cu o lună de zile.
Producătorii agricoli din Rusia ar urma să recolteze peste 109,3 milioane tone de cereale, depăşind producţia de 104,8 milioane de tone din 2015 şi chiar recordul de 108,2 milioane de tone realizat în 2008.
Potrivit datelor prezentate de compania de la Moscova, aproximativ 6,1% din cantitatea de grâu a fost afectată de vreme în această iarnă, cu 1% mai puţin decât estimările anterioare, iar condiţiile s-au îmbunătăţit, datorită ploilor abundente din sudul ţării, care au ajutat dezvoltarea plantelor, aşa că producţia de cereale va fi la un nivel ridicat anul acesta.
Astfel, pentru grâu, fermierii ruşi speră să recolteze anul acesta 63,3 milioane tone, aproape de recordul de 63,8 milioane de tone din 2008 şi peste producţia de 61,8 milioane de tone din 2015.
Femeia care a inventat mănușa „ucigașă” de păsări spune despre metoda folosită că este mai „umană”
O cercetătoare britanică a inventat o mănușă-prototip „de dislocare cervicală” mecanică, instrument prin intermediul căruia sacrificarea păsărilor ar deveni mai „umană”.
Dr. Jessica Martin, câștigătoarea unei burse oferite de Humane Slaughter Association în 2011, și-a obținut doctoratul la Universitatea din Glasgow grație unei lucrări de specialitate prin intermediul căreia își propunea să obțină un dispozitiv mecanic menit să sacrifice păsările din ferme într-un mid cât mai uman... posibil.
În fiecare an, miliarde de păsări trebuie să fie asomate chiar în interiorul fermei, dacă acestea sunt bolnave, sau sacrificate pentru mica abatorizare. Începând cu luna ianuarie 2013, în Europa, utilizarea dislocării cervicale manuale ca metodă se sacrificare a păsărilor a fost restricționată prin Regulamentul nr. 1099/2009 a protecției animalelor în procesul de asomare.
Dr. Martin, care a studiat în paralel la Scotland Rural College din Ayr, a proiectat și construit patru dispozitive mecanice prototip (în baza cerințelor Regulamentului 1099/2009), inclusiv proiectul inovativ - o mănușă mecanică de dislocare cervicală, o alternativă mai „umană” la dislocarea cervicală manuală utilizată în sacrificarea păsărilor.
Dispozitivele au fost testate în contextul impactului asupra bunăstării păsărilor, spun cei de la Thepoultrysite.com, folosindu-se ulterior pentru verificarea datelor mai multe autopsii, teste de reflex și de comportament, respectiv analize de activitate cerebrală ale acestora.
Mănușa-prototip promite optimizarea procesului de dislocare cervicală prin reducerea timpului până la moartea cerebrală, cât și reducerea inconsistențelor observate în acțiunile manuale. În prezent, Dr. Martin caută soluții pentru a produce mănușa mecanică în serie, pentru comercializare, ca element competitiv la dislocarea cervicală manuală.
În prezent, s-a ajuns la nivelul de refinare a protocolului de lucru cu noul instrument, astfel încât acesta să se plieze funcțional pe cerințele și pe nevoile crescătorilor de păsări, pe diferitele tehnici de dislocare cervicală manuală și pe experiența operatorului.
Potrivit ANSVSA, dislocarea cervicală manuală reprezintă întinderea și răsucirea manuală sau mecanică a gâtului, provocând astfel ischemia cerebrală. Conform ghidului de ucidere păsări emis de ANSVSA, în procesul de dislocare manuală cervicală se prinde pasărea cu o mână de picioare şi se întoarce cu capul în jos, luând ca suprafață de sprijin coapsa piciorului, cu primele două degete ale mâinii libere se apucă capul, imediat înapoia zonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc), se apăsă pe gât cu prima încheietură a celor două degete, concomitent cu tragerea capului spre spate.
„La păsările de mărime medie creierul poate fi separat de coloana vertebrală prin apucarea bazei craniului cu o mână şi baza gâtului cu cealaltă mână, iar apoi se trage rapid şi ferm în direcŃii opuse cu o mişcare puternică de desprindere bruscă”, se arată în document.
Publicitate
Revista
