Olt: Floarea-soarelui și porumbul, compromise în proporție de peste 60 de procente
Producţiile de floarea-soarelui și de porumb sunt mai scăzute faţă de cele obţinute anul trecut în județul Olt, în condițiile în care seceta a afectat în proporţie de peste 60% cele două culturi, a precizat pentru Agerpres, şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Emil Marinescu.
Oficialul DAJ a precizat că se apropie de final recoltarea, iar producţia medie este de 1.093 kilograme la hectar la floarea-soarelui şi de 1.800 kilograme la hectar la porumb.
În 2016 a fost cultivată cu porumb o suprafaţă de 124.000 hectare, iar cu floarea-soarelui o suprafaţă de 54.000 de hectare. Producătorii agricoli mai au de recoltat porumbul de pe o suprafaţă de 23.000 de hectare şi floarea-soarelui de pe o suprafaţă de 3.100 de hectare.
Emil Marinescu a subliniat că, din cauza secetei, este dificilă pregătirea terenurilor şi a patului germinativ pentru culturile de toamnă, respectiv rapiţă şi grâu.
„Rapiţa trebuia deja semănată până la această dată, dar terenul s-a pregătit foarte greu, s-a intrat de mai multe ori pe terenuri cu utilajele, cu costuri mai mari. Până acum, din cauza secetei, din suprafaţa de 23.000 de hectare pe care fermierii vor să cultive rapiţă a fost însămânţată numai o suprafaţă de 2.914 hectare. Şi la grâu situaţia este similară, se pregăteşte terenul foarte greu, costurile sunt mai mari. E o mare problemă pregătirea patului germinativ din cauza secetei prelungite”, a afirmat Marinescu.
Anul trecut, în Olt, producţia medie de porumb la hectar a fost de aproximativ 3.000 de kilograme iar cea de floarea soarelui de circa 1.400 kilograme la hectar.
UE a dat undă verde circulației porcilor și produselor provenite de la aceștia
Pentru prima oară de la aderarea ţării noastre la spaţiul Uniunii Europene (UE), suinele vii şi produsele provenite de la acestea pot circula liber, în urma adoptării de către Comisia Europeană (CE) a unei decizii care permite comerţul pe piaţa comunitară cu porci vii din România, potrivit un comunicat al ANSVSA.
„La întâlnirea din 14 septembrie a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles, a fost votată, în unanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse provenite de la aceştia. Prin votul adoptat de Statele Membre, a fost amendată, printr-o decizie de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animal, datorate evoluţiei pestei porcine clasice, în diferite state membre UE. Noua decizie va intra în vigoare la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în documentul ANSVSA.
Restricţiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administraţia românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în ţara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre porcii domestici şi sălbatici. Ca atare, porcii vii și produsele provenite de la aceştia pot circula pentru prima oară de la aderare în spaţiul comunitare, în condiţiile derogărilor oferite de decizia mai sus menționată.
„Pentru a-şi recăpăta statutul de liber de boală, România a desfăşurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control şi eradicare, cofinanţate de Uniunea Europeană. Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007 - 2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situaţie dovedită şi de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale”, precizează ANSVSA.
APCPR: „Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare”
Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) salută decizia autorităţilor sanitare veterinare europene de a aproba comerţul intracomunitar şi exportul de porci vii din exploataţiile comerciale din ţara noastră şi susţine că, astfel, fermierii români vor avea mai multe oportunităţi de afaceri.
„Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare, aşa cum a rezultat şi din ultimele verificări ale autorităţilor europene şi se dă posibilitatea fermierilor din sectorul comercial de creştere a porcilor să beneficieze de oportunităţi de piaţă în momente critice care apar, tot mai des, în piaţa europeană a cărnii de porc”, se menţionează într-un comunicat al Asociației remis presei.
Mai mult, membrii Asociaţiei felicită autorităţile statului şi deopotrivă fermierii care au reuşit să convingă la toate verificările şi la toate prezentările din acest an că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor îşi menţin standarde sanitar veterinare de nivel european, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc este o garanţie pentru procesatorii, comercianţii sau consumatorii din orice ţară.
„După opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare carne de porc vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii şi de carne de porc în mod liber şi egal cu toţi producătorii din statele membre UE”, se mai arată în comunicat citat.
Crescătorii de porci din România au solicitat în repetate rânduri deblocarea comerţului cu porcii vii către Uniunea Europeană în condiţiile în care ţara noastră este teritoriu liber de pestă porcină clasică de peste 8 ani, iar aceştia se află într-o situaţie dificilă din cauza crizei generale a sectorului european al cărnii de porc determinat de embargoul rusesc la importurile de carne de porc din Europa.
Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.
În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.
Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Obţinerea acestei decizii a permis şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.
Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 a fost esenţială, deoarece astfel s-a putut solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ceea ce a permis liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.
În țara noastră, ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România avea la finele lunii mai a acestui an aproximativ 4,66 milioane de porci, în scădere cu 1,8% faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Înainte de 1989, în România erau crescuţi aproape 15 milioane de porci.
Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporţie de 50% din importuri.
De ce SUA nu au birocrație atunci când vine vorba de susținerea mediului rural. „Angajatul statului lucrează zi de zi pe teren și îi ajută pe oameni să «navigheze» prin hățișul de politici guvernamentale” - Doug O'Brien
Angajatul Guvernului Federal nord-american lucrează zi de zi în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă alocată să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare (circa 38 de miliarde de euro anual), a declarat pentru Revista Fermierului Doug O'Brien, consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe.
În cadrul unui interviu realizat la Cork, în Irlanda, O'Brien a mai precizat că, atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să devină viabilă și vitală, trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât aceștia să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională (în special atunci când vine vorba de tineri și de îmbătrânirea populației de la țară).
Chiar dacă „fermierul de la Casa Albă” (omul a crescut într-o fermă din Iowa) vine din țara marilor exploatații agrozootehnice, el a spus că în SUA este loc atât pentru marii producători, dar și pentru fermele mici și medii, cele care oferă locuri de muncă și alimente de calitate pentru lanțul scurt de aprovizionare.
Doug O'Brien este consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe încă din ianuarie 2015. Începând cu 2009, O'Brien a activat pe diferite posturi de conducere în cadrul Departamentului de Agricultură al SUA (USDA), inclusiv ca subsecretar pentru Misiunea pe Zona de Dezvoltare Rurală. La Casa Albă, el ajută la managementul activităților Consiliului Afacerilor Rurale al Casei Albe, pe care președintele Obama l-a creat în 2011, în special la încurajarea cooperării dintre agențiile guvernamentale și la îmbunătățirea eficacității implementării programelor federale în mediul rural nord-american. Înainte de a activa în administrația Obama, el a lucrat pentru doi guvernatori SUA, pentru Comisia de Agricultură a Senatului nord-american, pentru Camera Reprezentanților și în învățământul superior ca profesor.
Revista Fermierului: În România se face din ce în ce mai mult lobby pentru agricultura intensivă, în timp ce în țările Uniunii Europene se pune baza din ce în ce mai mult pe reorientarea activităților de producție agroalimentară către fermele de familie. Care este, în opinia dumneavoastră, rețeta succesului, bazându-vă bineînțeles pe experiența nord-americană?
Doug O'Brien: Atât în Uniunea Europeană (UE), dar și în alte zone cu înalt potențial agricol și zootehnic din lume este binecunoscut sistemul modern de producție agroalimentară nord-american. De-a lungul mandatului președintelui SUA, Barack Obama, ne-am străduit să ne asigurăm că acest sistem deține uneltele necesare de management al riscului, astfel încât marii fermieri americani să poată fi capabili să decidă (general vorbind) în deplină cunoștință de cauză, iar cei care îi finanțează pe aceștia să aibă o viziune clară asupra viabilității operațiunilor derulate.
Totodată, am depus eforturi pentru susținerea agriculturii locale și regionale. USDA lucrează cu o multitudine de programe prin care este susținut sistemul de producție agroalimentară, pornind de la cercetare-dezvoltare, la ajutorarea fermierilor și micilor întreprinzători să-și dezvolte operațiunile, respectiv să-i susțină pe producătorii agricoli să-și comercializeze produsele obținute. Ne-am asigurat că toate aceste programe diferite pot fi folosite de fermierii de nivel mic și mediu, cei care hrănesc comunitățile în care aceștia locuiesc, acel lanț scurt de aprovizionare.
Sintetizând, în SUA, avem atât agricultură intensivă de înaltă precizie, cât și una de nivel mic și mediu, ceea ce este o idee bună din punctul meu de vedere. Fiecare din cele două tipuri de agricultură generează o paletă diversificată de bunuri de proveniență agricolă față de cealaltă și fiecare în parte se pretează pentru un anumit tip de sol și climă. În SUA, dacă s-ar pune întrebarea pe care tip de agricultură să mizăm, eu aș spune că pe amândouă.
R.F.: Pentru că suntem la o conferință în cadrul căreia se creionează dezvoltarea mediului rural european pentru următorii 20 de ani (Cork 2.0), să vorbim puțin despre viziunea SUA de susținere a propriului sector de profil.
D.O'B.: În SUA, mediul rural este reprezentat de zonele care sunt la distanță mai mare de 50 sau 100 de kilometri față de un oraș cu 50.000 de locuitori; acolo este America rurală. Și vorbim de spații însemnate! În ultimii trei ani, numărul real de locuitori care trăiesc în mediul rural nord-american este din nou în creștere de la Marea Recesiune încoace.
În altă ordine de idei, pentru că ați vorbit de susținere guvernamentală, în SUA utilizăm o multitudine de modalități de împrumut direct și de împrumut garantat. În cazul împrumuturilor garantate, Guvernul Federal relaționează cu o bancă și garantează acelei instituții între 80 și 90 la sută din sumă, iar banca este cea care are de-a face cu entitatea rurală, cu familia de la țară (spre exemplu pentru achiziția unei case), cu afacerea rurală (IMM) sau cu comunitatea rurală. De asemenea, în SUA avem și granturi, dar acestea reprezintă doar o parte foarte mică a programului. Ele sunt utilizate pentru a susține proiecte de dimensiuni mici. O atenție deosebită în acest context este acordată zonelor rurale cu un nivel de sărăcie ridicat. Entitățile eligibile includ comunitățile rurale, orașele mici, unele municipalități și organizații non—profit, cumpărătorii de case și IMM-urile. Criteriile generale diferă de la program la program.
R.F.: Din câte ne spuneți, activitatea aceasta seamănă izbitor cu cea a Băncii Europene de Investiții...
D.O'B.: Până acum, ceea ce am explicat seamănă într-adevăr cu versiunea publică a unei bănci. Însă suntem mai mult decât atât. Avem o misiune care merge dincolo de a ne asigura că acționarii maximizează valoarea investiției. Misiunea noastră este să ajutăm comunitățile să creeze economii viabile. Cum facem asta? Încercăm să direcționăm resurse către locuri care au nevoie cel mai mult de acești bani.
R.F.: Știm că ați activat pe poziții-cheie în cadrul USDA, Ministerul Agriculturii din SUA. Puteți descrie succint aparatul USDA și implicarea sa în susținerea zonelor rurale nord-americane prin atragerea acestor bani?
D.O'B.: USDA are cam 400 de birouri în întreaga Americă de Nord și circa 4.000 de angajați. Programele naționale de dezvoltare rurală din SUA sunt unice prin faptul că Guvernul Federal are legătură directă cu familia care încearcă să achiziționeze o casă, cu afaceristul care are un proiect pe energie regenerabilă spre exemplu. În aproape toate celelalte programe federale ale SUA, Guvernul fie furnizează resursele unui stat anume, iar administrația acelui stat redirecționează fondurile prin intermediul unor programe, fie prin intermediari. Din păcate însă, în multe state, angajații Guvernelor locale nu reușesc să livreze eficient programe în mediul rural.
Ce se întâmplă însă în cazul USDA - un angajat al echipei Guvernului Federal lucrează zi de zi într-o regiune anume din SUA, în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare. Și pentru că vorbim de bani publici, ca buget, numai în cazul USDA, suma alocată atinge total de circa 250 de miliarde de dolari, iar angajații Guvernului Federal angajează anual circa 38 de miliarde de euro anual. Majoritatea acestor bani sunt împrumuturi garantate și fonduri pentru sectorul imobiliar.
R.F.: În ceea ce privește dezvoltarea mediului rural, în SUA există și parteneriate de tip public-privat. Puteți detalia puțin?
D.O'B.: Parteneriatele în sistem public-privat iau forma unui vehicul de finanțare pe care l-am denumit sugestiv „Compania de Investiții în Afaceri Rurale”. Esențial, vorbim de un fond privat licențiat de USDA. Dolari americani proveniți din mediul privat intră în acel fond, iar apoi sunt investiți în arii specifice. Ca exemplificare, unele dintre cele mai importante direcționări de fonduri sunt către inovațiile pentru agricultură. Licențierea (un stres serios pentru acel fond) furnizează un nivel de încredere suplimentar pentru investitori și pentru oamenii care vor avea de-a face cu el.
Doug O'Brien: Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită!
Revista Fermierului: Suntem conștienți că vă este greu, dar puteți încerca să faceți o paralelă între felul cum alocă bani nord-americanii agriculturii și dezvoltării rurale și cum o fac europenii prin mecanismele UE? Este Politica Agricolă Comună (PAC) una competitivă?
Doug O'Brien: Finanțarea mediului rural european este diferită și greu de comparat cu cele ale altor zone de pe mapamond, fie că vorbim de SUA sau de alte continente. Felul în care PAC și pilonii săi diferiți amestecă finanțarea agricolă și rurală... Ceea ce a făcut SUA cu zeci de ani în urmă a fost să separe finanțarea agriculturii, a fermierilor în special, față de toate celelalte direcționate către entități rurale, chiar dacă vorbim de familii, de case, de mici afaceri și comunități. Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită. Diversificarea tipurilor de finanțare permit SUA să se gândească cum să stratifice diversele tipuri de sectoare din economia rurală. Cred că acest sistem poate fi implementat cu succes și în UE și chiar cred că există acest sistem până la un anumit nivel.
Atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să fie viabilă și vitală, cred că trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională.
R.F.: Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) pare a fi în impas; francezii au spus-o clar nu demult. Ce crede Casa Albă despre TTIP în prezent?
D.O'B.: Cu siguranță vrem ca TTIP să stea cât mai mult posibil pe agenda comercială a președintelui SUA. Există însă o multitudine de alte aspecte care trebuie rezolvate, nebifate încă pe această agendă de lucru și unele dinamici destul de „fluide”. Președintele Obama a spus foarte clar că vrea să fie rezolvate cât mai multe aspecte de pe agenda sa comercială, până la sfârșitul mandatului său. Unde ne aflăm exact în acest moment în ceea ce privește TTIP și ce anume va putea fi făcut mai departe, nu pot spune.
R.F.: Nici refuzul cu obstinație al biotehnologiilor nu a făcut din UE un partener mai de încredere al SUA, pe zona de cooperare agroalimentară. Există vreun viitor comun în domeniul OMG?
D.O'B.: Nu pot previziona ce drum va urma UE în ceea ce privește biotehnologiile. Vă pot spune că în SUA utilizăm toate tipurile de tehnologii și credem că este important să avem acces la cele care s-au dovedit a fi 100% sigure pentru consumatori, ca parte din „cutia cu atu-uri” a producătorului agricol. Cum va gestiona UE acest aspect în viitor, știți mai bine decât mine.
R.F.: Cum anume a fost creată această entitate de pe lângă Casa Albă, în cadrul căreia activați?
D.O'B.: În 2011, președintele Barack Obama a creat pentru prima dată în istorie Consiliul Rural al Casei Albe. Această entitate are sediu la Casa Albă, este prezidată de secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, dar și ceilalți membri ai cabinetului care au responsabilități și legături cu mediul rural (serviciile sociale și de sănătate, departamentul de transport, cel al muncii), respectiv toate celelalte agenții fac parte din Consiliu. Țelul Consiliului este acela de a se asigura că agențiile SUA colaborează eficient, astfel încât să creeze un impact pozitiv maxim în zonele rurale. Am avut și câte șase-șapte agenții care au lucrat împreună în strategii locale și regionale în sectorul alimentar, în crearea de locuri de muncă menite să accelereze inovarea în sectorul agroalimentar (un fel de lucru la strategie tip incubator). Președintele Obama a creat acest Consiliu prin ordin executiv. Congresul nu a legiferat sau nu a mandatat crearea sa, dar este tipul de prerogativ pe care președintele îl are și sperăm ca această decizie să se păstreze și în viitor.
R.F.: Cititorii revistei noastre sunt în mare parte fermieri. Ce mesaj de încurajare le transmiteți în încheiere?
D.O'B.: Am crescut într-o fermă de porci din Iowa, iar singurul meu mesaj către fermieri este tangent cu ceea ce secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, spunea nu demult: agricultura este și va fi de o deosebită importanță; pe umerii producătorilor agricoli cade responsabilitatea de a-și hrăni țara, vecinii. Devine din ce în ce mai clar că fermierii reprezintă viitorul. Producătorii agricoli trebuie să reprezinte decidentul principal atât în ceea ce privește managementul solului și sustenabilitatea, dar și atunci când vine vorba de productivitate. Este o muncă frumoasă, dar una cu o responsabilitate uriașă!
Festival de vin și gastronomie, la Cluj-Napoca
În zilele de 17 și 18 septembrie 2016, la Cluj-Napoca va avea loc prima ediție a Festivalului de Vin și Gastronomie. La eveniment participă 19 producători de vin din România și Republica Moldova, dintre care amintim: Domeniul Vlădoi, Crama Gîrboiu, Jidvei, Crama Oprișor, Gramma, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Crama Fort Silvan, Crama Bachus, Moșia de la Tohani, Casa de Vinuri Ștefănești, Crama Rătești, Crama Dealul Dorului, Nachbil, Chateau Vartely. Vor mai fi prezenți bucătari de renume din zonă și producători tradiționali de brânzeturi, mezeluri și miere, precum și membri ai OSR, Organizația Somelierilor din România fiind partener oficial al festivalului.
„Preparatele și vinurile de calitate, în orice țară, reprezintă o unealtă pentru dezvoltare economică regională și națională. Cei care am inițiat acest eveniment suntem o generație formată și crescută în orașul Cluj-Napoca. Chiar dacă modelul urmat de noi este luat din țările în care am practicat meseria de somelier, bucătar sau manager de restaurante, sufletul nostru a rămas în orașul în care am copilărit și ne-am format personalitățile. Așa s-a născut conceptul de festival eno-gastronomic: o manifestare elegantă și de bun gust care aduce în prim-plan producători de vin de calitate din România, cele mai cunoscute nume din organizația somelierilor din țara noastră, precum și cei mai titrați bucătari din Transilvania. Desigur, în această enumerare nu putem omite producătorii de produse trdiționale de miere, brânzeturi sau mezeluri, prezenți de asemenea la această manifestare. În ultimii ani, Clujul se poziționează în fruntea destinațiilor gastronomice de calitate din România. Acest eveniment se vrea a fi parte din strategiile de promovare a orașului nostru, fiind una din axele cele mai importante în recunoașterea calității produselor și serviciilor locale”, a declarat Septimiu Crișan, unul dintre organizatori ai festivalului, somelier (OSR) și consultant HoReCa.
În cadrul primei ediții a Festivalului de Vin și Gastronomie vor avea loc patru sesiuni de masterclass-uri cu următoarele tematici:
- sâmbătă, ora 17,00 – Influența baricurilor de stejar în maturarea vinurilor - Mihail Manolache, somelier, inginer viticultor cu master în producerea vinurilor speciale, doctorand în vie și vin, cu specializare în vinificarea și folosirea baricurilor – Burgheland, Austria;
- sâmbătă, ora 19,00 – Vinul roșu: plăcere, echilibru, sănătate. De la tehnică la artă - Răzvan Demian, somelier, inginer horticultor, formator și trainer în industria ospitalității;
- duminică, ora 15,00 – Inițiere în arta degustării vinurilor. Asocierea vinurilor cu mâncare - Marian Timofti, președintele OSR 2011;
- duminică, ora 17,00 – Vinurile rose, un trend care revine. Secretul din culisele obținerii vinurilor roze de calitate - Laszlo Veiszenbacher, vinificator la Crama Fort Silvan.
Festivalul de Vin și Gastronomie se va desfășura la restaurantul ROD (Calea Turzii nr. 160) din Cluj Napoca. Accesul se va face pe baza unei brățări speciale care poate fi achiziționată anticipat sau în ziua respectivă de la restaurant. Prețul este de de 75 lei și include degustarea oricărui sortiment de vin (din cele peste 100), cât și a preparatelor atent gătite de bucătarii festivalului.
Programul evenimentului este sâmbătă 17 septembrie 2016, între orele 12:00-22:00 și duminică 18 septembrie, între orele 12:00-20:00.
Sorin Câmpeanu: În ultimii opt ani, în România, numărul studenților a scăzut cu 50 de procente. USAMV-urile și-au păstrat constanța – circa 28.000 de locuri
Universitățile de științe agronomice și medicină veterinară din România: cea de la București, de la Cluj, Iași și Timișoara au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți în fiecare din ultimii șapte-opt ani, în timp ce, la nivel de țară, general vorbind, cifra s-a înjumătățit în tot acest interval, a declarat marți, 13 septembrie 2016, rectorul USAMV București, dr. Sorin Mihai Câmpeanu.
„În ultimii șapte-opt ani am înregistrat la nivel național o scădere dramatică a numărului de studenți, de la peste un milion, la aproape 500.000. În tot acest timp, cele patru universități de științe agronomice și medicină veterinară din România, la București, Cluj, Iași și Timișoara, au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți; nu a fost niciun fel de scădere. Noi avem în această universitate 14.500 de studenți; am avut 14.000, numărul a mai scăzut, a mai crescut dar, per total, învățământul agronomic a gravitat în jurul cifrei de 28.000 de studenți”, a afirmat Câmpeanu în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.
Mai mult, el a adăugat că, la nivel de țară, totalul programelor de studii în domeniul agricol și cele conexe acoperă un total de aproximativ 50.000 de locuri în învățământul superior, din care circa 28.000 aparțin celor patru mari universități de profil din țară.
„Un lucru interesant, zic eu, este faptul că, în total, în programele de studii în domeniul agricol și cele conexe avem în România 50.000 de studenți. Dacă 28.000 sunt în USAMV-uri, înseamnă că 22.000 sunt în alte universități, gen Politehnică etc. Asta probează la modul cel mai clar interesul societății românești pentru dezvoltarea unei profesii în agricultură”, a mai punctat fostul ministru al educației.
Potrivit celei mai recente ediții a raportului rectorului USAMV București (cea din 2014), în anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă, USAMV B a asigurat o capacitate de şcolarizare totală de 2605 locuri în anul I, comparativ cu anul universitar 2013/2014 când aceasta a fost de 2575 locuri. Cifra de şcolarizare în anul universitar 2014/2015 a înregistrat o creştere de cca. 3,7 % faţă de anul universitar 2013/2014 la locurile finanţate de la buget.
Pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă redusă (FR) şi învăţământ la distanţă (ID), în anul 2014/2015, capacitatea de şcolarizare a fost de 1.025 locuri faţă de 875 locuri în anul universitar 2013/2014. Creşterea s-a datorat autorizării unui nou program de studii de licenţă cu frecvenţă redusă la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, respectiv „Măsurători terestre şi cadastru” - FR, în domeniul „Inginerie geodezică”, cu o capacitate de 150 locuri.
Capacitatea de şcolarizare pentru programele de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă, oferite de USAMV B în anul universitar 2014/2015, a fost de 1.155 locuri, numărul de locuri pentru fiecare program de studii fiind de 50, iar un singur program are o capacitate de şcolarizare aprobată de 55 locuri. În anul universitar 2013/2014, capacitatea de şcolarizare pentru aceleaşi programe de studii a fost de 1.205 locuri. Pentru unul dintre programele de studii de masterat ale Facultăţii de Management (MIEADR), respectiv „Managementul formării continue în învăţământul agronomic”, nu s-a organizat admitere în anul universitar 2014/2015. Cifra de şcolarizare aprobată pentru anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de master, învăţământ cu frecvenţă a fost de 749 locuri finanţate de la buget şi 406 locuri cu taxă faţă de anul universitar 2013/2014 în care cifra alocată a fost de 725 locuri finanţate de la buget şi 480 locuri cu taxă. Pentru programele de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă redusă şi învăţământ la distanţă, atât capacitatea cât şi cifra de şcolarizare s-au menţinut, în anul universitar 2014/2015, la 225 locuri ca şi în anul universitar 2013/2014.
10 septembrie: Fermierii din Vâlcelele au ziua lor! Sărbătoresc, dar și discută despre dezvoltarea durabilă a agriculturii și a satului românesc
Care sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc, asta urmează să afle producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vâlcelele, județul Călărași, cu ocazia sărbătoririi Zilei Fermierului Călărășean, eveniment care va avea loc începând cu ora 11 la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești.
„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, de sâmbătă, 10 septembrie 2016, face parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.
Cu aceasta ocazie, cei interesați sunt invitați să participe la dezbaterea cu tema „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, care va avea loc de la ora 11:00, la Hanul Fermierilor, Ferma Ivănesti, județul Călărași. De la ora 14 vor avea loc manifestările dedicate sărbătoririi fermierilor și sătenilor în Comuna Vâlcelele.
Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.
Agromalim, noutatea ediției: demonstrațiile în câmp
A 27-A EDIȚIE, 8-11 SEPTEMBRIE 2016, LA EXPO ARAD INTERNAȚIONAL
Mihaela Prevenda
Cea de-a 27-a ediție a expoziției Agromalim se desfășoară în perioada 8 - 11 septembrie 20016, la Expo Arad Internaţional. Organizator al evenimentului este Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, iar partenerii ediţiei sunt: USAMVB Regele Mihai I al României - Timişoara, Agenţia Naţională de Zootehnie, Oficiul Judeţean de Zootehnie Arad, ACO Păstorul Crişana filiala Arad, ACOC Mioriţa Chişineu-Criş şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Arad.
Vestul României este o zonă agricolă cu un potențial deosebit, iar tradiția celor 26 de ediții ale Agromalim - târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - atrage în fiecare an la Arad fermieri din toată România, care vin să ia pulsul agriculturii la început de toamnă. „Agromalim este cea mai mare expoziție de profil din vestul României și una dintre cele mai importante la nivel național. Expo Arad, locul de desfășurare al târgului, este al doilea centru expozițional, ca mărime, din România. Situat la 1,5 km de autostrada A1, pe drumul Arad-Nădlac, centrul expozițional pune la dispoziție 4.000 mp spațiu interior, 30.000 mp spațiu exterior, un amfiteatru cu 650 de locuri, o sală de conferințe modulară cu 300 de locuri, două săli de conferințe a câte 160 locuri, o altă sală de conferințe cu 60 de locuri, dotări multimedia complete, Sistem de traducere simultană, restaurant 80 de locuri, bar și parcare gratuită. An de an a crescut numărul companiilor expozante și cel al vizitatorilor. În doar patru zile trec pragul expoziției peste 15.000 de potențiali clienți”, a declarat Cimi Enache, manager proiect Agromalim. Anul trecut, numărul expozanților a atins cifra de 245, aceștia fiind din România, Ungaria, Germania, Franța, Austria, Polonia, Slovenia și Spania.
În perioada 8-11 septembrie 2016, la Expo Arad, vizitatorii găsesc tehnologii, mașini și utilaje agricole, semințe, îngrășăminte, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.
Din programul expoziției
La Agromalim 2016, pentru prima dată se fac demonstrații în câmp. Pe 22 de hectare aflate la o distanță de 700 de metri de Expo Arad, pe drumul spre Nădlac, fermierii au posibilitatea să vadă lucrări de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minimum de lucrări și semănat direct. Demonstrațiile practice se desfășoară în zilele de 8, 9 și 10 septembrie de la ora 14,00. De asemenea, participanții la demo pot participa la o tombolă cu un premiu care constă într-un voucher de 1000 euro oferit de firma Iasen Garden, producător arădean de utilaje agricole și piese de schimb.
În toate cele patru zile ale expoziției, între orele 11,00 și 13,00, are loc un concurs de îndemânare conducere tractor, pe un poligon special amenajat în Expo Arad.
Totodată, pe perioada expoziției au loc tot soiul de activități conexe. Astfel, cadrele didactice ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Regele Mihai I al României din Timișoara susține seminarii cu subiecte referitoare la: provocările Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020; Biohumus – îngrășământ ecologic complex; Utilizarea inputurilor biologice la cultura tomatelor în seră sau la ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie.
În sălile de conferințe de la Expo Arad se întâlnesc asociațiile de agricultori din bazinul Carpatic, precum și crescătorii de oi care vor aborda teme precum programele de prevenție și tratament în cel mai des întâlnite boli din fermele de ovine. De altfel, în fiecare an la Agromalim Arad își dau întâlnire asociațiile de crescători de animale, cu sprijinul cărora se organizează tradiționala Expoziție de animale unde sunt expuse taurine, ovine – rase de lapte, mixte, de carne, cabaline, animale de hobby. Taurinele se bonitează și în ultima zi a târgului arădean se premiază cele mai valoroase animale.
Iacob Lelior, ANZ: Este de nevoie de încă cel puțin patru ani pentru a reduce dependența României de materialul biologic importat
Sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă cel puțin patru ani de acum încolo, astfel încât țara noastră să reducă dependența de importurile de material biologic, a declarat Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.
El spune că țara noastră este practic obligată să-și garanteze propriul material genetic obținut la nivel intern, trebuie să-l consolideze și să-l aducă la o valoare în așa fel încât să satisfacă nevoile pieței domestice și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.
Nu mai devreme de joi, 11 august 2016, începând cu orele 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, participau la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări), dar și șefi de agenții (cum a fost și cazul lui Iacob Lelior).
La întâlnire au participat reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizând, cu precădere, aspecte legate de: legea vânătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate în proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor în zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii inplicaţi în activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre).
Câteva zile mai târziu, mai exact la data de 31 august 2016, Guvernul tehnocrat condus de premierul Dacian Julien Cioloș aproba printr-o Hotărâre instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.
Practic, prin această măsură se are în vedere selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe. Cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.
HG prevede şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.
Mai mult, țara noastră are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării, anunţa, miercuri, Ministerul Agriculturii, în urma unei informări transmise de Ambasada Turciei în data de 22 august 2016.
„În urma negocierilor la nivel înalt purtate de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, şi omologul turc, Faruk Çelik, Ambasada Republicii Turcia din România a transmis, în 22 august 2016, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, informaţia că, în urma garanţiilor oferite de Autoritatea Naţională Sanitară - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din România către serviciile veterinare din Turcia, importul de bovine vii destinate sacrificării imediate din România este considerat posibil începând cu 5 august 2016”, se arată într-un comunicat al MADR.
Despre ce s-a discutat la Cristian cu ocazia întâlnirii cu premierul Cioloș, în 11 august 2016, și legăturile acelor propuneri cu deciziile din ultima perioadă, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Care au fost principalele nemulțumiri exprimate de crescătorii de animale la întâlnirea cu premierul?
Iacob Lelior: Prima nemulțumire exprimată de crescătorii de animale prezenți la Cristian a fost aceea că nu și-au încasat la timp subvențiile, astfel încât să-și achite inputurile și să-și rezolve alte probleme pe care le mai au, având în vedere și faptul că o parte dintre ei suferă și din cauza secetei care a cuprins sudul țării noastre.
Un alt aspect discutat în sesiunea de comunicări care a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie a fost și cel al laptelui. Sunt de ceva vreme probleme în România; se plătește un preț foarte mic pe materia primă. Prim-cumpărătorii sau procesatorii doresc mai degrabă să cumpere lapte din afară, decât să preia produsul de la noi din țară, pe motiv că acel lapte important este mai bun sau are calități mai deosebite.
La întâlnire a fost abordată și problematica materialului biologic. Potrivit celor afirmate de unii crescători, față de rasele pe care le avem în România, cele achiziționate de afară sunt considerate a fi mai bune. Vreau să vă spun că, la noi în țară, ne-au mai rămas, așa cum ne-au lăsat dacii acum 2.000 de ani, două specii foarte importante și foarte dragi nouă: ovinele și albina carpatină. Dacă vom continua să susținem această idee și vom considera că sunt mai bune rasele din afară, în detrimentul celor din România, persistăm în a greși. Vom pierde astfel un patrimoniu genetic național de mare valoare.
R.F.: Ce rol ar putea avea stațiunile de cercetare-dezvoltare în stoparea acestui fenomen?
I.L.: S-a pus problema adăugării unor guri de oxigen acestor stațiuni de cercetare-dezvoltare, de punerea în valoare a acestora. În primul rând, rolul lor ar fi foarte important în acea zonare a sectorului din zootehnie, pentru că aici stăm de vorbă privind activitățile care, zic eu, au un caracter tehnico-economic în aceea de a stabili arealele de creștere pentru rasele de animale din România, în funcție de adaptabilitatea pe care o vor avea la condițile de mediu și climă.
Dacă nu vom recunoaște faptul că nu putem crește alte animale decât pe acelea bine adaptate ecotipului, mediului în care s-au născut și în funcție de exploatarea care are loc asupra lor, vom pierde un mare potențial genetic din România. Rasele aduse de afară sunt foarte bune, dar veți constata, dacă este să discutăm de ovine, există riscul pierderilor golurile alpine; vor fi depopulate. Rasele pe care le aducem din afară nu au efectul de turmă: una merge în stânga, alta merge în dreapta. Riscăm astfel acest patrimoniu dacă ne referim la pășuni și fânețe și pe care fermierii noștri l-au obținut în ultima perioadă de timp datorită actelor normative elaborate de Ministerul Agriculturii.
R.F.: Am discutat de sectorul de creștere a ovinelor. Care au fost problemele ridicate de fermieri pe zona de bovine?
I.L.: Prețul laptelui, în primul rând, aspect despre care am discutat pe scurt la începutul acestui interviu. Apoi, crescătorii de bovine au afirmat că au fost mulțumiți de minimisul acordat anterior și așteaptă reimplementarea aceluiași act normativ prin care ei să-și poată infuza în fermele proprii material biologic din rasă pură, cu origine cunoscută. Pe de-o parte, cei care au produs materialul biologic trebuie să-și valorifice investiția făcută, iar pe de altă parte sunt tineri fermieri la sate care doresc să-și înființeze ferme mici și medii de bovine, de ovine ș.a.m.d.
Pe zona de carne, aici lucrurile sunt puțin mai bune; nivelul subvenției și-a spus cuvântul. Sperăm ca la anul să se regleze oarecum piața. Oricum, este un trend ascendent pentru fermieri în România, având în vedere și prețul laptelui, orientarea lor către piața producției și creșterea vacilor de carne. Deja, vaca de carne a luat o mare amploare în România. De aceea, considerăm că avem nevoie de asigurarea aprovizionării piețelor din România cu produse românești și eu cred că nu este lipsit de importanță să spun că este nevoie de o consolidare a poziției fermierului din România pe filiera de produs.
R.F.: Avem îndeajuns de multe animale încât să satisfacem acea cerință din Legea 321 conform căreia 51% din produse să fie provenite din lanțul scurt de aprovizionare?
I.L.: În momentul acesta cred că avem. Consider însă că este loc de mai bine. Pe noi ne interesează un singur lucru: știm foarte bine că nevoia de hrană la nivel global este din ce în ce mai mare. Pentru asigurarea acestei nevoi, ne interesează în primul rând să creștem numărul de animale și, poate chiar în același timp, să creștem performanța pe individ. Pentru a crește însă numărul de animale, acest lucru implică construcții zootehnice, implică spații special amenajate și, nu în ultimul rând, implică forță de muncă suplimentară. Este o mare problemă cu forța de muncă. Nu mai avem oameni care să muncească, să lucreze în fermele din România. Aici intervine rolul geneticii performante, intervine rolul stațiunilor de cercetare, al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) în a-i ajuta pe fermieri să crească valoarea genetică, performanța animalelor pe care le au în curte. Din datele oficiale pe care le are ANZ, efectivele de animale de calitate au crescut. Și asta o vedem din evidențele pe care le avem cu privire la controlul oficial de producție, care a crescut față de anul 2015 și respectiv 2014. În COP au crescut chiar și cu 50 la sută.
R.F.: Cu cât au crescut efectivele de animale?
I.L.: Dacă mă refer numai la ovine, anul trecut, în Controlul Oficial al Producției (COP) aveam undeva la 400.000 de capete, anul acesta am depășit cifra de un milion, iar numărul este în continuă creștere. Bineînțeles, cifra se majorează și în registrele genealogice. Asta înseamnă că fermierii din România trebuie să crească animale performante, să vină cu genetică bună, iar asta nu va duce decât la consolidarea exploatațiilor zootehnice de la noi din țară, la specializarea fermelor din România, să știm și noi că avem unități de elită, că deținem ferme de înmulțire și, bineînțeles, ferme comerciale. Asta va fi garantată numai dacă Ministerul Agriculturii, Guvernul României vor aplica o metodă prin care vor asigura o coerență a actelor normative, de acum încolo, pentru a avea o siguranță. Dacă aceste stimulente pentru fermieri se acordă doar anul acesta, iar la anul sau peste doi ani nu, vă dați seama că întreruperile respective vor duce la perturbări mari în sectorul zootehnic. Ne trebuie cel puțin până în 2020 aceste acte normative să aibă o continuitate, astfel încât să reducem dependența României de materialul biologic adus de afară. Trebuie să ne garantăm materialul pe care îl producem în România, să-l consolidăm și să-l ducem la o valoare încât să satisfacă nevoile pieței din România și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.
R.F.: Cam la cât se ridică numărul de capete din rase specializate pentru reproducție în prezent?
I.L.: Din datele pe care le avem și din de minimisul care a fost plătit în urmă cu doi ani, dacă vorbim de berbeci din rase specializate, au fost achiziționate 5.200 de capete. Din acest total, nici măcar 300 nu au fost aduse din afara granițelor. Fermierul român a înțeles foarte bine ce înseamnă animal adaptat și crescut în condițiile țării noastre. Aici avem o experiență foarte clară: și înainte de 1989 noi am avut o piață bună și în Orient, iar cei de acolo au o părere foarte bună vizavi de calitatea materialului din România. Eu cred că putem să mergem pe ideea pe care o avem în momentul de față și să ne îmbunătățim, într-adevăr, materialul pe care îl avem în țara noastră.
R.F.: Ați amintit de piața din Orient. Care sunt problemele pe această zonă?
I.L.: Problema pe care o știm cu toți este cea a acelor intermediari care nu fac altceva decât să ofere un preț foarte mic, sub prețul de producție.
R.F.: Încă se practică această intermediere în pierdere pentru producători?
I.L.: Din păcate, încă se practică. Într-adevăr, aceasta este o nemulțumire a fermierilor pentru că ei nu și-au vândut animalele în primăvară și au rămas cu mieii pe perioada de vară. În aceste condiții nu au putut nici mulge animalele să obțină lapte, în ideea că vor vinde mieii la un preț bun. Constatăm în momentul de față că prețurile sunt din ce în ce mai mici. Un preț de 6 lei pe kilogramul de miel în viu este foarte puțin.
R.F.: Care este în prezent efectivul de ovine și de bovine al României?
I.L.: Dacă discutăm de ovine, cifra atinge un nivel aproximativ de 14 milioane de capete, din care un milion sunt oi matcă, oi de reproducție. Dacă vorbim de bovine, numărul este de aproximativ două milioane de capete. Vacile cu lapte depășesc ca număr cifra de un milion. În sectorul bovinelor sunt probleme. Nu reușim să ducem această cifră într-o creștere, în fiecare an. Trendul este descendent din păcate, iar aici trebuie să intervenim foarte atent. Nu putem altfel decât prin acele măsuri stimulative de a încuraja fermierii să-și dezvolte capacități de producție și să-și dezvolte ferme mici și mijlocii în mediul rural.
De minimis de 24 de milioane de lei acordat pentru achiziția de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte
Executivul tehnocrat a aprobat miercuri, printr-o Hotărâre de Guvern (HG), instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.
Conform comunicatului de presă remis la redacție de către Guvern, prin măsura decisă este vizată selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe.
Potrivit sursei citate, cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.
Hotărârea prevede totodată şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.
Actul normativ reglementează regulile procedurale, condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului de minimis, termenul de depunere a cererii, precum şi angajamentele beneficiarilor, precizează comunicatul citat.
„Derularea sprijinului financiar se va face prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Suma necesară aplicării ajutorului de minimis se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi va intra în plată către beneficiari începând cu data de 15 noiembrie 2016”, mai informează Guvernul.
Despre sectorul zootehnic și reproducția bovină și ovină, în curând un interviu de excepție doar pe www.revistafermierului.ro
Noi Parteneri și Speakeri la RALF 2016, un eveniment dedicat marilor fermieri
Noi Speakeri și Parteneri s-au alăturat Forumului Internațional de Agricultură RALF 2016, un eveniment dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, care va avea loc pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, Sala Le Diplomate.
Alessio Castelli, CEO AgroConcept, Professional Partner RALF 2016: "Este foarte important pentru noi, AgroConcept, să fim prezenți acolo unde se întâlnesc fermierii și unde se discută lucruri importante despre agricultură și despre viitorul ei. După un an atât de plin, o astfel de conferință este cel mai bun prilej pentru a trage câteva concluzii și pentru a anticipa o parte din noile provocări. Este, de asemenea, și o oportunitate de a ne reîntâlni cu proprietarii de utilaje New Holland și cu fermieri din alte țări. Am vrut să fim parte din acest proiect încă de la prima ediție pentru că antreprenoriatul, inițiativa și curajul de a pune lucrurile în mișcare îi definesc pe toți cei cu care lucrăm. Vom afla, cu siguranță, multe lucruri interesante și așteptăm cu nerăbdare să auzim direct de la sursă ce provocări și, mai ales, ce propuneri au cei care țin în mână frâiele acestei industrii, pe cât de dinamică și de solicitantă, pe atât de frumoasă."
Lista actualizată a Speakerilor RALF 2016:
Pekka Pesonen, Secretar General, COPA și COGECA, Invitat Special (FINLANDA);
Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Tim Hassell, Farm Manager of the Year 2015, Speaker și Fermier Invitat (MAREA BRITANIE);
Dr. Ing. Lucian Buzdugan, Președinte, AGRICOST, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Markus Rediger, Președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor din Agricultură IFAJ, Speaker și Invitat (ELVEȚIA);
Djûke van der Maat, Câștigătoarea European Innovation Prize for Women Farmers 2014, Speaker și Fermier Invitat (OLANDA);
Radoslaw Nienartowicz, Vicepreședinte, CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, Speaker și Fermier Invitat (POLONIA);
Laurențiu Baciu, Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Speaker Invitat în Deschiderea Oficială și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, Speaker Invitat în cadrul Deschiderii Oficiale și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Dr. Ing. Ion Voinea, Director Produs & Agroservice, KWS Semințe, Speaker și Master Partner (ROMÂNIA);
Adrian Badea, Sales Manager, Bühler Grain Logistics, Bühler AG, Speaker și Partener (ROMÂNIA).
Lista partenerilor și speakerilor este în curs de actualizare pe site-ul oficial al evenimentului.
Master Partner RALF 2016: KWS Seminţe
Un proiect creat de: BORO PR & COMMUNICATION
Cu participarea: COPA şi COGECA, LAPAR, PRO AGRO
Professional Partners: AgroConcept
Parteneri: Bühler AG
Susţinători: NHR AGROPARTNERS, AISR - Alianța Industriei Semințelor din România
Partener Media Principal: Revista FERMA
Mai multe informații pe www.ralf.com.ro și www.facebook.com/RALF.COM.RO
Info/Înscrieri: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Citeşte mai mult ...
Un fermier LAPAR a cerut public redeschiderea discuțiilor pe subiectul Canalul Siret-Bărăgan. Premierul a replicat: „Nu avem bani de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim fonduri pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum”?
Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.
În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.
„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.
Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.
El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.
„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.
Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.
Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.
Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.
O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.
Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.
Dacian Julien Cioloș: „ASAS ar trebui să fie o structură de reprezentare academică, nu de gestiune a unor afaceri”
Guvernul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș nu va investi niciun leu în cercetarea agricolă atâta timp cât Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șiștești”, care are în subordine stațiunile și institutele de cercetare, continuă să fie o structură de gestiune a unor afaceri și nu una de reprezentare academică, a afirmat premierul în cadrul întâlnirii de lucru cu reprezentanți ai sectorului vegetal, eveniment care face parte din seria „În dialog cu agricultorii și fermierii” și la care recunoaște că „s-a autoinvitat”.
Foto credit: LAPAR
În plus, el a precizat că dacă ar investi bani în sistemul de cercetare actual, banii s-ar duce într-o „gaură neagră”.
Totodată, el a mai spus că producătorii agricoli ar trebui să-și exprime punctul de vedere asupra temelor de cercetare în care banii ar trebui investiți.
„În domeniul cercetării agricole, hai să fim foarte direcți. Eu am mai discutat și cu conducerea Academiei Române, și cu conducerea ASAS. După părerea mea - și pe mine nu mă mai poate convinge nimeni de contrariu - atâta vreme cât stațiunile de cercetare și instituțiile de cercetare sunt în subordinea ASAS, care, ca și oricare altă academie, ar trebui să fie o structură de reprezentare academică și nu de gestiune a unor afaceri, pentru că asta e de fapt cercetarea, eu unul, ca prim-ministru, n-o să pun niciun leu în cercetarea agricolă, pentru că banii respectivi se duc într-o gaură neagră. Trebuie să începem de aici, prin ce măsuri putem eficientiza managementul stațiunilor și instituțiilor de cercetare.
Eu cred că, pe de de-o parte, avem nevoie de finanțare, pentru cercetarea agricolă, o parte din finanțare trebuie să vină de la stat și o să vină de la stat, o mare parte din finanțare trebuie să vină din fonduri europene și poate să vină din fonduri europene pentru că am pus bani pentru asta, și o a treia parte ar trebui să vină, în timp, de la contribuții din partea fermierilor, să-i puneți să lucreze pe teme care vă interesează. Foarte direct o spun: eu cred că ar fi mult mai eficientă o coordonare a temelor de cercetare (ASAS trebuie să aibă o constituție), dar eu cred că, cel puțin la fel de important, fermierii trebuie să aibă un cuvânt de spus pe temele de cercetare pe care trebuie investit”, a mai afirmat premierul joi, 4 august 2016, la Conacul Stolnicului Cantacuzino din Afumați.
Potrivit Legii 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din agricultură se finanțează din venituri proprii și de la bugetul de stat. Pentru finanțarea unităților de cercetare este necesară reorganizarea acestora prin hotărâri de guvern sau prin parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat conform Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.
Conform unui raport al ministerului de resort, în momentul de față, unitățile de cercetare-dezvoltare (UCD) din domeniul agricol au acces restricționat la competițiile de programe și la proiecte de cercetare. De asemenea, fondurile administrate nu sunt suficiente pentru plata salariilor personalului angajat, iar specialiștii în domeniu nu sunt motivați să rămână în cadrul sistemului de cercetare. Mai mult, conform analizei MADR, nu este stimulată angajarea personalului tânăr, iar activitatea de cercetare nu este orientată spre găsirea unor soluții de eficientizare a activității producătorilor din domeniul agriculturii. Nu în ultimul rând, activitatea de extensie a unităților de cercetare, atât de necesară fermierilor, este aproape inexistentă.
„Situația economico-financiară total dezechilibrată a unităților de cercetare, ca urmare a datoriilor acumulate se amplifică în timp prin creșterea penalităților, ceea ce reclamă responsabilitatea MADR, în calitate de autoritate de stat centrală, în legătură cu desfășurarea activității de cercetare agricolă, inclusiv gestionarea patrimoniului public al unităților de cercetare”, se arată în documentul intern al Ministerului Agriculturii.
În plus, același raport relevă că schimbările gândite de specialiștii MADR sunt regândirea sectorului de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, respectiv eficientizarea activității sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și o mai bună valorificare în mediul privat a produselor cercetării-dezvoltării-inovării. De asemenea, MADR are în vedere asigurarea accesului la surse noi de finanțare, cât și adoptarea unui act normativ pentru înființarea Agenției Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură, în subordinea MADR, având ca obiect realizarea unui management eficient pentru unitățile de cercetare și asigurarea finanțării sectorului de cercetare din domeniul agricol.
Marţi, 9 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Achim IRIMESCU va prezida dezbaterile referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.
În cadrul întâlnirilor de lucru, vor fi prezentate soluţiile de redresare ale sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu – Șișeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
Proiectul de lege se află în procedură de consultare publică pe site-ul MADR: http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative/download/2280_e1e77fda281015a1e3db646ba880a84f.html
Bancherii recomandă prudență în privința investițiilor și corelarea lor cu nevoile efective din fermă, chiar dacă nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă pe fondul Brexit-ului
Piața cărnii de porc și cea a laptelui „se așează” și chiar își „revin” susținute fiind de politicile de sprijin unionale, iar nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă pe fondul Brexit-ului, este de părere Sorin Ignat, director agribusiness BT, însă chiar și așa, el recomandă fermierilor români să fie prudenți atunci când vine vorba de noi investiții (obligatoriu corelate cu nevoile efective din fermă) și să lase la o parte dorința de extindere.
În plus, tot în ceea ce privește sectorul zootehnic autohton, specialistul BT a observat o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative.
Totodată, el este de părere că producătorii din sectorul vegetal nu ar trebui să vândă totul la recoltă, ci să împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta în perioada culesului și una pentru stocare parțială.
„Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite”, a declarat Ignat în cadrul unui interviu acordat Revistei Fermierului.
Revista Fermierului: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a zguduit din temelii toată construcția economico-socială a bătrânului continent; „tsunami-ul” va sosi curând inclusiv în România. Sunt zvonuri că dobânzile creditelor (inclusiv celor acordate în agricultură) ar putea crește semnificativ. Ar trebui sau nu să se teamă fermierii români de efectele financiare ale Brexit-ului?
Sorin Ignat: Ultimele declarații ale noului premier al Marii Britanii vorbesc clar despre intenția de a nu declanșa procedura de exit în acest an. Practic, asta duce la o prelungire a momentului de ieșire a Marii Britanii din UE. Totodată, nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă, Banca Centrală Europeană (BCE) anunțând menținerea dobânzilor la nivel apropiat de zero.
Pentru moment, este prematură estimarea oricărei influențe pe care Brexit-ul ar putea să o aibă asupra economiei, având în vedere că nu sunt lucrurile clare, nici în ceea ce privește momentul exitului, dar nici despre condițiile în care se vor face și care vor fi relațiile ulterioare de colaborare economică între UE și Marea Britanie. Nu se poate estima, de asemenea, nici impactul asupra bugetului UE sau a bugetului alocat strict pentru agricultură, aceste aspecte putând fi clarificate în urma unor negocieri purtate între UE și Marea Britanie, negocieri care pot fi de durată.
R.F.: Ce a însemnat Campania 2015 pentru BT? Ați întâmpinat probleme în plata subvențiilor? Ați avut sesizări din partea fermierilor, chiar dacă ordonatorul de plăți era APIA? Cât ați plătit în această campanie?
S.I.: Campania 2015 a reprezentat pentru BT creșterea susținerii acordate sectorului agri. Deși a fost un an dificil, din perspectiva secetei care s-a manifestat în multe locuri din țară, a prețurilor mici, precum și a întârzierii subvenției, BT ia în considerare susținerea și implicarea pe agribusiness pe termen mediu și lung.
Plățile făcute de APIA pentru subvențiile acordate fermierilor au fost derulate și prin BT, parteneriatul dintre BT-APIA-MADR și fondurile de garantare fiind unul vechi. Campania de plată a subvențiilor, după cum se știe, este încă în derulare.
R.F.: Față de ultima discuție pe care am avut-o în 2015, care mai sunt riscurile de default în sectorul agroalimentar? Aveți bani de recuperat din sectorul agribusiness? Aveți contracte cumpărate de Coface sau de alți recuperatori? Putem vorbi de sume?
S.I.: Riscurile de default în sectorul agroalimentar au crescut în 2015, în primul rând din cauza efectelor secetei și prețurilor în scădere pentru materiile prime agricole. Riscurile sunt mai mari în zootehnie, crescând însa și pe partea de cultură mare, mai ales pentru fermierii care s-au îndatorat peste posibilitățile de plată.
Recomandăm în continuare prudență în privința investițiilor și corelarea lor cu nevoile efective din fermă, fără a lua în calcul eventuale extinderi ale activității.
R.F.: Prețurile bunurilor de proveniență agricolă fluctuează, volatilitatea fiind cuvântul de ordine prezent pe buzele multora dintre producătorii agricoli. Oferiți instrumente de tranzacționare destinate fermierilor, astfel încât aceștia să fie feriți de aceste fluctuații?
S.I.: În momentul de față nu există în portofoliul BT produse care să acopere riscul de preț al fermierilor, soluții de acest gen sunt încă la început în România. Neavând o bursă locală de cereale sau materii prime agricole, sunt mai greu de gestionat și implementat în România, având în vedere accesul limitat la astfel de piețe. Cel mai simplu mod de protecție este până la urmă acela de a nu pune „ouăle în același coș”. Considerăm ca e mai bine să se împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta la recoltă și una pentru stocare parțială. Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite.
R.F.: Credeți că Legea 321 va avea un impact asupra creditării sectorului agroalimentar și de retail din România?
S.I.: Pentru Legea 321 încă nu s-a publicat metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, însă pentru a beneficia din plin de efectele ei, fermierii ar trebui să pună la punct logistica necesară asigurării mărfii pe raft. Acest lucru se poate face cel mai bine prin asociere, având în vedere că necesitățile logistice pot depăși uneori posibilitățile unui singur fermier. Un depozit folosit în comun poate reduce costurile. Este posibil să apară o cerere suplimentară de finanțare a unor capacități de depozitare și prelucrare a produselor agricole, multe cu finanțare din fonduri europene.
R.F.: Stagnarea demarării accesării fondurilor FEADR s-a văzut în vreun fel în dezvoltarea fermierilor cu care colaborați?
S.I.: Fondurile europene au o contribuție importantă la dezvoltarea femierilor și mulți dintre colaboratorii noștri au apelat la astfel de fonduri în exercițiul anterior și au început să apeleze la astfel de fonduri și în contextul nou. Nu se poate vorbi însă doar de influența directă a acestor fonduri asupra fermierilor, având în vedere contextul mai amplu și sursele alternative de finanțare, cum ar fi creditul bancar sau leasingul, pe care și Grupul BT îl oferă pentru investiții în domeniu.
R.F.: Au venit la dumneavoastră persoane fizice străine sau persoane juridice române cu acționariat străin în vederea accesării de credite pentru achiziția de teren? Aveți fuziuni/contracte cu fonduri de investiții străine în vederea achiziției de teren Deține BT teren arabil în România? Dacă da, puteți detalia?
S.I.: Interesul pentru terenuri și pentru dezvoltarea de afaceri agricole în România este bine cunoscut și se vorbesșe mult despre acest subiect. BT sprijină cu prioritate dezvoltarea capitalului românesc, având în derulare două campanii în acest sens. Prima, “Investește Românește”, sprijină IMM-urile prin acordarea de credite cu prețuri avantajoase pentru achiziția de bunuri produse în Romania. Cea de-a doua este dedicată exlusiv fermierilor români, „Investește pentru Agricultura Românească”, campanie prin care sprijinim cu credite pe termene și preturi avantajoase tehnologizarea fermelor românești la standardele actuale. Creditele se acordă pentru achiziția de echipamente și utilaje agricole noi. BT finanțează, de asemenea, doar prin credite achiziția de terenuri agricole de către fermierii din România.
R.F.: Piața cărnii de porc și cea a laptelui continuă să sufere. Cum stați la capitolul provizioane generate de falimentele din agricultură?
S.I.: Într-adevăr piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuim la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre.
RALF 2016, cu Emil Dumitru, Președintele PRO AGRO: „Este esențial să fim prezenți la masa discuțiilor”
„Agricultorii români au început să înțeleagă că legislația agricolă națională și comunitară se află într-o continuă schimbare și este esențial să fie prezenți la masa discuțiilor, cu puncte de vedere pertinente încât vocea noastră, a tuturor, să se facă auzită, atât la nivel național, dar și la nivel comunitar. Trebuie să ne folosim de oportunități precum Forumul Internațional de Agricultură RALF, pentru a ne întări, dezvolta, eficientiza şi utiliza toate pârghiile legale pentru apărarea drepturilor membrilor noştri, asociații profesionale reprezentative, astfel încât agricultura românească să fie o forță în economia națională” – Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, Speaker și Invitat în cadrul Deschiderii Oficiale și Dezbaterii Internaționale RALF 2016.
Peste 300 de mari fermieri vor participa pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2016, un eveniment care prezintă bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internațională, abordând totodată subiecte și tematici actuale de maxim interes, în context european.
Noutăți din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/
#RALF
RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.
Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro
Master Partner RALF 2016: KWS Semințe
Un proiect creat de: BORO PR & COMMUNICATION
Cu participarea: COPA și COGECA, LAPAR, PRO AGRO
Professional partners: AgroConcept
Parteneri: Bühler AG
Susținători: NHR AGROPARTNERS
Publicitate
Revista
