Pregătirile de primăvară pentru popularea cu pui de carne
În vederea populării adăpostului pentru creșterea puilor de carne – broileri - în sistem gospodăresc, este nevoie ca, mai întâi, să se efectueze curățenia mecanică. Apoi se spală cu dezinfectante, precum Pursept tablete, se face dezinsecția cu produse precum Romparasect sau Tetracip Zapi și deratizarea cu raticide ca Broditop, dacă este cazul.
De asemenea, trebuie controlate și eventual reparate, în caz de nevoie, utilajele de creștere și exploatare din adăposturi, pentru a funcționa la parametrii normali de microclimat, de furajare și de adăpare.
Apa este un element de bază în creșterea puilor, motiv pentru care trebuie acordată o atenție maximă caracteristicilor calitative, chimice și microbiologice.
Lumina și temperatura sunt factori determinanți în stimularea creșterii broilerilor, având un rol esențial în reglarea metabolismului, a consumului de furaj și a comportamentului păsărilor. Parametrii optimi de iluminare și microclimat contribuie la reducerea stresului, la îmbunătățirea conversiei furajelor și la obținerea unor performanțe productive ridicate.
Așternutul trebuie să fie curat, fără germeni patogeni, gros de minim 10 cm și împrăștiat uniform.
Furajul trebuie să fie de calitate superioară, de preferat brizurat, adică mărunțit fin, dar nu complet pulbere. Astfel, puii îl pot mânca mai ușor, reducând risipa; digestia este mai eficientă și absorbția nutrienților, mai bună. În plus, se previne înecarea sau dificultatea în consumul hranei.
De asemenea, foarte important este ca, la achiziționarea broilerilor, să se aibă grijă ca efectivul de pui să fie sănătos, uniform și cu penajul integru.
Popularea
În primele ore de viață, puii sunt deosebit de sensibili la stresul provocat de transport, manipulare și schimbarea mediului, motiv pentru care se recomandă administrarea unui tratament antistres. În acest scop, se recomandă produse ca Hepatoromvac, în doză de 1 linguriță/1 litru de apă, contribuind la reducerea mortalității și la revitalizarea organismului, având efect energizant și de susținere a funcțiilor hepatice.
Pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă și întărirea sistemului imunitar, se administrează, de asemenea, polivitamine, precum Complex Polivitaminic Buvabil, în doză de 1 ml/1 litru de apă /zi sau Nutri Vita-Min-Amino în doză de 1 g/litru de apă sau 1 g/kg de furaj. Acestea se asociază cu Bioenterom, probiotic care contribuie la echilibrarea florei intestinale și la îmbunătățirea digestiei, fiind administrat timp de 2–4 zile.
În situațiile în care starea de sănătate a efectivului o impune, se poate recurge și la administrarea de antibiotice cu enrofloxacină 10%, în doză de 1 ml/1 litru de apă pe zi, timp de 3–4 zile. Utilizarea antibioticelor trebuie realizată pe baza unei antibiograme, pentru a asigura eficiența tratamentului și pentru a preveni apariția rezistenței bacteriene.
Ca alternativă la tratamentele antibiotice, se poate utiliza Prodigest, un acidifiant care, administrat în doză de 0,5 – 1 ml la litru de apă pe zi, contribuie la menținerea unui pH optim la nivel digestiv, inhibând dezvoltarea bacteriilor patogene și susținând sănătatea intestinală a puilor.
Creșterea
Vârsta de 9–12 zile (pui de găină, curci, fazani, păuni)
-
Vaccinarea contra pseudopestei aviare (PPA) se poate face cu Avipestisota sau Avipestivac, de preferat, oculoconjunctival.
-
După 2–3 zile, se face vaccinarea contra bursitei infecțioase aviare (BIA) cu Biaromvac PA, doar la puii de găină, în apa de băut.
-
Cu 2 zile înainte și după vaccinare, se face vitaminizarea.
Vârsta de 16–17 zile
- Vaccinarea contra bronșitei infecțioase (BI) cu Birovac H-120, în apa de băut sau aerosoli.
Vârsta de 22–24 zile
- Se face a doua vaccinare contra pseudopestei aviare cu Avipestisota.
Dacă păsările sunt ținute în viață peste 2 luni, vor fi vaccinate obligatoriu, cu vaccinul Pestiholvac Forte, vaccin contra pseudopestei și a holerei aviare, în doză de 0,3 ml, injectat subcutanat sau intramuscular.
Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2026Abonamente, AICI!LAPAR - 25 de ani, eveniment aniversar dedicat dialogului, parteneriatelor și viitorului sectorului agricol
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.
Evenimentul „Jubileul LAPAR – 25 ANI” va avea loc pe 20 noiembrie 2026, la Hotel Pullman din București, și va reuni fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole.
„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, arată Liliana Piron, director executiv LAPAR.
„Jubileul LAPAR – 25 ANI” nu este doar un moment aniversar, ci și o platformă de conectare între toți cei care contribuie la viitorul agriculturii românești. Evenimentul va aduce în prim-plan teme esențiale pentru sector, perspective privind evoluția pieței agricole și oportunități reale de networking și dezvoltare de business.
„Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.
Evenimentul aniversar va include sesiuni de dialog, momente dedicate aniversării celor 25 de ani de activitate LAPAR, networking și întâlniri între reprezentanți ai sectorului agricol și ai mediului de afaceri.
LAPAR invită companiile și organizațiile interesate să se alăture evenimentului în calitate de parteneri și susținători ai acestei ediții speciale. „Jubileul LAPAR oferă un cadru premium de vizibilitate, conectare și poziționare în fața unui public relevant pentru întregul ecosistem agricol. Partenerii evenimentului vor avea oportunitatea de a fi prezenți într-un context dedicat dialogului de nivel înalt, relațiilor de business și promovării inițiativelor care susțin performanța și dezvoltarea agriculturii din România”, conchide Liliana Piron.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gândacul bălos, prezent în culturile de cereale păioase
Încă din luna aprilie, gândacul bălos al ovăzului este prezent în culturi. Prin unele zone au început să apară și primele larve. Deocamdată, dăunătorul nu reprezintă un pericol pentru culturile de ovăz, grâu și orz dar trebuie monitorizat. La depășirea pragului economic de dăunare, tratamentele se impun.
Pentru a putea combate eficient acest dăunător important al cerealelor, venim în sprijinul fermierilor cu date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.
Importanța economică
În anii favorabili dezvoltării, dăunătorul poate produce pagube importante atât la orz, cât și la grâu. La grâul de toamnă și primăvară sunt menționate daune cuprinse între 23% până la 55%, pe când la orz pot ajunge chiar la 75% în solele unde entomofagii lipsesc (Webster et al., 1979). În general, pagubele pot începe de la 3% (Ulrich et al., 2004) și pot ajunge în situațiile grave chiar la 95% (Daamen & Stol, 1993).
Hrănirea larvelor reduce suprafața de fotosinteză. Acest mod de hrănire duce la pagube cantitative și calitative ale producției de cereale (Haynes & Gage, 1981; Kostov, 2001). Atacă culturile de orz, grâu uneori chiar și porumbul. Preferință deosebită are însă pentru ovăz. Există studii care arată că adulții pot fi vectori pentru virusurile care atacă cerealele, cum ar fi Barley yellow dwarf virus (piticirea și îngălbenirea cerealelor) și Maize chlorotic mottle virus (Nault et al., 1978; Papp, 1992).
Recunoașterea daunelor
Gândacul bălos preferă ovăzul pe lângă alte graminee cultivate și spontane pe care le poate ataca. Adulții consumă cele două epiderme și parenchimul sub forma unor dungi longitudinale. Larvele preferă epiderma superioară și parenchimul, epiderma inferioară rămânând intactă (seamănă cu o pieliță albă).
Hrănirea are loc între nervuri și începe de obicei de la vârful frunzelor spre bază. Atacul larvelor are loc în vetre. Vetrele pot fi văzute cu ușurință în lan de la distanță din cauza aspectului albicios (frunzele sunt albite de la vârf către bază). Când larvele atacă în fenofaza de frunză steag pot apărea daune în producție (Wilson et al., 1969). Anii secetoși favorizează dezvoltarea insectei [după Roșca et al., 2011].
Ciclul de viață
Dăunătorul are o singură generație pe an. Iernează în stadiul de adult, fie sub frunze în pădure, fie sub resturile de plante rămase la sol. Primăvara, când temperaturile trec de 9 - 100C, adulții încep să își facă apariția în culturile de cereale păioase (toamnă și primăvară) - Roșca et al., 2011. O perioadă scurtă se hrănesc, după care începe procesul de copulare (împerechere). Depunerea pontei începe la sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai și se poate întinde uneori chiar până în luna iulie, în funcție de zone. De obicei, ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor, au culoare galbenă - portocalie, sunt alungite și rotunjite terminal. Fiecare femelă poate depune între 50 și 275 ouă [Schmitt, 1988; Stilmant, 1995].
Larvele (viermi băloși) au culoare albă - gălbuie - portocalie și poartă în spate sacul de excremente (sacul stercoral), ceea ce le conferă un aspect bombat. Larva parcurge patru vârste, care se succed pe parcursul a 12 - 21 zile, în funcție de condițiile climatice ale anului. Ajunsă la maturitate, larva își înlătură sacul de excremente și se retrage în sol unde se împupează (la 4 - 5 cm adâncime).
Noii adulți vor apărea la sfârșitul lunii iunie și se vor hrăni pe graminee în general (porumb) până la sfârșitul lunii august când vor migra pentru hibernare către păduri, uneori fânețe, sub resturi de plante etc [Grant et Patrick, 1993].
Managementul integrat
În gestionarea acestui dăunător, rezistența soiurilor este foarte importantă și trebuie luată în considerare. La soiurile rezistente, pubescența frunzelor ține departe dăunătorul, afectând ovipoziția, eclozarea, hrănirea (perișorii conțin silice) și în final supraviețuirea larvelor (Gallun et al., 1966; Papp et al., 1992). Cercetările arată că, în comparație cu orzul și ovăzul, grâul prezintă rezistență mai ridicată (Hahn, 1968).
Măsuri chimice
Măsurile chimice sunt cele mai utilizate în combaterea acestui dăunător. Culturile trebuie atent monitorizate cu privire la apariția adulților hibernanți. Se recomandă ca la un PED (prag economic de dăunare) de 10 adulți/m2 să se facă tratamentul împotriva adulților. De obicei, acest tratament coincide cu cel împotriva adulților hibernanți de ploșnița cerealelor (Eurygaster spp. și Aelia spp.).
Monitorizarea culturilor trebuie să continue pentru a fi observate pontele și eclozarea acestora. Tratamentele se aplică când eclozarea ouălor s-a realizat în procent de 75 - 80%. În acest moment, cele mai multe larve au vârsta I și II și nu s-au format vetrele de atac. PED-ul pentru larve este de 250 larve/m2 (densitate în vetre). Se recomandă respectarea momentului optim de tratament, evoluția atacului larvelor fiind extrem de rapidă. De regulă, tratamentele se efectuează la avertizare cu produse omologate [Roșca et al., 2011] .
În România sunt omologate următoarele insecticide: Deltametrin + flupiradifuron; Deltametrin; Cipermetrin; Acetamiprid; Lambda – cihalotrin; Esfenvalerat [Aplicația PESTICIDE 2.25.12.5]. Se recomandă respectarea dozelor de pe etichete.
Măsuri biologice
În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis, dar și entomofagii Crysopa carnea, Coccinella septempunctata, Trissolchus sp., Trichogramma sp. [Popov et al., 2005].
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Ploșnițele cerealelor au ajuns în culturile de grâu
În culturile de cereale apare făinarea
Combaterea practicilor comerciale neloiale în sectorul horticol
În București, la final de aprilie, a avut loc evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 - „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP), coordonat de Hort Integra, în parteneriat cu organizațiile HollandDoor (Țările de Jos) și Coexphal (Spania).
Dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli reprezintă o problemă de actualitate la nivel european, abordată de Proiectul SCUT-UTP din cadrul Erasmus+. „În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora”, precizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România.
Participanții la conferință au subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.
De altfel, agenda evenimentului a inclus prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale; relației dintre cooperative, retail și consumatori; vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție; instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene; strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere. „Discuțiile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare”, arată Florin Istrate, președinte Hort Integra.
Modelele funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul evenimentului.
Din partea Coexphal (Spania), Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería, evidențiind rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .
Din partea HollandDoor (Țările de Jos), Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a punctat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric.
Participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe:
-
Cooperare reală între producători;
-
Planificare pe termen lung;
-
Investiții în inovare și digitalizare;
-
Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață;
-
Profesionalizarea managementului cooperativelor.
Deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.
Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România, cum ar fi:
-
Consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;
-
Diversificarea canalelor de distribuție;
-
Îmbunătățirea accesului la informații de piață;
-
Dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;
-
Stimularea colaborării între actori la nivel național și european.
„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre. Evenimentul ne-a arătat că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar - producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin”, a subliniat Florin Istrate.
Mesajul central al conferinței de la București este că, un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați. Prin inițiative precum SCUT-UTP, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol.
Evenimentul din cadrul proiectului Erasmus+ a reunit fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ, oferind un cadru de dialog deschis și schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Au participat Viorel Morărescu - director general Direcția Generală Industrie Alimentară și Paula Gherghe, din cadrul MADR, precum și Ana Maria Nisioiu, care a reprezentat Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura „cheltuielilor pe caiet” se apropie de colaps
Lumea pe care o știam până mai ieri (sau, cel puțin, așa credeam) este zdruncinată de schimbări profunde, care, cu certitudine, vor lăsa urme adânci în gândirea globală ce a marcat ultimele două decenii, în special în plan economic, dar și politic sau militar.
Când ne gândim la globalizare ca fenomen, trebuie să acceptăm că, pe lângă politicile de coagulare a diferitelor sectoare economice, unde politica fuziunilor devenise activitatea elitistă a marilor bănci de investiții din lume, am asistat și la o globalizare politică (UE, Mercosur, NAFTA), dar și la una militară (NATO, alianțele SUA cu Asia de Sud).
Toate aceste „elite politico-financiare” au susținut la unison că fenomenul este benefic. Preocuparea de bază a celor care puteau analiza și influența direcția a fost cum să profite, măcar parțial, de această „lume de basm” creată tot de ei, astfel încât să fie acceptată de cei mulți, adică de noi toți, care, vrem sau nu, vom fi cei care finanțează această „petrecere” și, în final, de cele mai multe ori, cei care pierd cu adevărat.
La prima vedere, acest aspect poate nu pare foarte relevant, însă modelul economic de orientare liberală, aplicat aproape peste tot pe glob, se apropie de momentul în care își va epuiza energia, asemenea stelelor care, după ce au oferit lumină și energie, se transformă în „găuri negre”. A adus o prosperitate greu de imaginat pentru mulți, dar bazată pe iluzia unor „cheltuieli pe caiet”, care, la un moment dat, își vor cere decontul.
Pe vremuri, banii aveau acoperire în aur, apoi în mărfuri. Astăzi, au acoperire în promisiuni și încredere, ajungând până la „marea revoluție monetară” a criptomonedelor, adică încredere în ceva ce nu poate fi atins.
Globalizarea și limitele ei
Revenind la sistemul global, să ne amintim că, începând cu anii ’80, s-a impus un principiu doctrinar: fuziunile companiilor sunt viitorul prosperității economice. Economiile de scară urmau să reducă prețurile, să stimuleze cercetarea și să simplifice lanțurile logistice.
Există, fără îndoială, un sâmbure de adevăr aici, iar cei care au beneficiat de această perioadă, și nu sunt puțini, pot confirma.
Totuși, în multe sectoare, concentrarea a ajuns atât de mare, încât nu mai este aproape nimic de cumpărat. În industria auto, numărul marilor jucători globali este foarte redus. În producția de cipuri, și mai mic. Situații similare regăsim în tehnologia de vârf, aviație sau metalurgie.
În agricultură, situația este la fel de concentrată:
-
cinci companii controlează peste 80% din piața globală a semințelor certificate;
-
piața pesticidelor este similară;
-
utilajele agricole sunt dominate de câțiva mari producători;
-
în cazul marilor traderi, concentrarea este și mai evidentă;
-
nici în piața combustibililor sau uleiurilor situația nu ar fi mult schimbată.
Creșterea artificială și nota de plată
În aceste condiții, când nu mai ai ce achiziționa, trebuie să găsești alte metode de a satisface investitorii. Iar soluția cea mai simplă devine creșterea prețurilor, suportată, în final, de consumator.
Problema este creșterea organică care e limitată de ritmul demografic, mult inferior ritmului în care economia ar vrea să crească.
În acest context, devine greu de înțeles cum un CEO dintr-o companie petrolieră românească poate primi peste două milioane de euro anual, iar un CEO precum Elon Musk poate avea pachete de compensații de ordinul a o mie de miliarde de dolari, fără să fie o greșeală de redactare.
Faptul că astfel de propuneri există și sunt aprobate arată că nu mai vorbim doar despre economie, ci despre vânzarea unor iluzii. Iar întrebarea rămâne: cine va plăti? Așa cum spune și o zicală românească: „Prost nu este cine cere, ci cel care plătește”.
Crizele, mecanism de resetare
Mulți au crezut în această „Fata Morgana” a creșterii infinite, ignorând un principiu simplu: economia se resetează periodic prin crize.
Exemplele sunt cunoscute: Marea Criză din anii ’30; criza subprime a anilor 2000; schimbările politice din Europa de Est din anii ’90; conflictele militare, inclusiv cele mai vechi sau actuale (Primul și Al Doilea Război Mondial, Ucraina și acum Iran).
Deciziile politice, economice și militare din ultimii ani au afectat lanțurile de aprovizionare și au demonstrat fragilitatea sistemului. Un virus microscopic a fost suficient pentru a bloca economia globală, iar lecțiile au fost rapid uitate.
Agricultura românească, între lipsa strategiei și improvizație
Privind la România, problema majoră rămâne lipsa unei strategii coerente. Punctez însă și alte câteva aspecte, dar fără a avea pretenția epuizării acestora.
1. Inputurile agricole. În loc ca statul să intervină punctual (de exemplu, în preluarea unor combinate), ar fi fost mai eficient controlul resurselor de gaz din Marea Neagră, prin preluarea exploatării și comercializării directe; precum și dezvoltarea industriei îngrășămintelor, în special a celor azotoase, dacă deținea controlul asupra gazelor naturale. Accesul la energie ieftină determină competitivitatea acestui sector, lucru demonstrat de Rusia și de fostele state sovietice.
2. Motorina și fiscalitatea. Un exemplu simplu este acciza la motorină, unde în locul sistemului actual (plătești, apoi aștepți rambursarea luni la rând), s-ar fi putut implementa sistemul cu motorină colorată, fără acciză, destinată exclusiv agriculturii. Astfel s-ar fi eliminat lipsa și costurile de finanțare, birocrația și întârzierile.
Fondurile europene, între idee bună și aplicare greșită
Conceptul de susținere a cooperativelor a fost corect în principiu, dar aplicat defectuos și astfel s-a stimulat apariția de cooperative „de familie”, care au câștigat proiecte de zeci de milioane de euro fără capacitate reală de cofinanțare.
Realitatea este simplă, de exemplu cinci entități mici (ferme sau firme mici) cu o cifră de afaceri cumulată de, să zicem, 1.000.000 de euro nu pot genera, prin asociere formală, o capacitate financiară reală de a finanța un proiect de 10-15 milioane de euro în total și care necesită finanțare de cca 5-7 milioane de euro din partea beneficiarilor, bani care reprezintă contribuția la proiect, cheltuieli neeligibile, capital de lucru și finanțarea pe anumite perioade a TVA și, în plus, să nu uităm dobânzile, unde cea bancară este în jur de 9-10%, iar cea de la IFN-uri, de peste 15%.
Lipsa criteriilor financiare serioase a dus la proiecte nefinalizate, insolvențe și blocaje. Există și exemple de succes, dar acestea se datorează exclusiv beneficiarilor, nu sistemului.
România are probleme legislative majore
Furtul și lipsa sancțiunilor reale. Scandalurile legate de certificatele de depozit, unde zice lumea că vorbim de peste 100 de milioane de euro ,,gaură”, arată clar, printre altele, legislație slabă, sancțiuni insuficiente, portițe legale. Are de gând MADR, după 30 de ani, să facă ceva în domeniul reglementării?
Personal, cred că lipsa principală este cea a unei legislații dure de pedepsire a acestor fapte, dar o legislație clară și simplă, nu plină de fel de fel de portițe unde, după ce că fură, îl și premiem cu libertatea de a cheltui banii liniștit pe plajă la Monte Carlo.
Iar legislația asta ar trebui să pedepsească și furtul, dar și neglijența la limită cu complicitatea a celor care nu au făcut nimic pentru a controla existența acestor stocuri, adică reprezentanții unora dintre proprietari, ca să nu generalizăm.
Justiția lentă. Procesele comerciale durează ani. Poate o soluție ar fi standardizarea contractelor, simplificarea procedurilor și, implicit, limitarea termenelor. Dar oare cum ar putea să gândească MADR o propunere?
Poate printr-o legislație unde finalizarea unor procese privitoare la neplata datoriilor să nu mai dureze doi, trei ani. Sunt de acord că nu poți stabili viteza de lucru a judecătorului, dar poți stabili viteza dosarelor prin simplificare, standardizarea documentelor și procedura aplicată, în sensul că poți reglementa prin lege în ce condiții se face o vânzare, care sunt documentele care se încheie (inclusiv forma lor) și ce trebuie să conțină dosarul depus în instanță sub sancțiunea decăderii acțiunii. Adică, mai simplu spus, cu titlu de exemplu, dacă am bani de recuperat, eu trebuie să depun în instanță un contract standard în mare măsură ca formă, un aviz cu semnătura de primire care să confirme recepția cantitativă și calitativă, o factură și situația soldului bancar, iar reclamatul să vină și el cu situația soldului. Dacă documentele nu respectă forma sau nu există, atunci să fii sănătos, rămâi că ai bani de luat. Astfel, dai termen pentru depunere documente, apoi un singur termen la care părțile vin sau nu vin, este problema lor, și tu, judecător, dai verdictul și s-a închis cazul. Dacă tu, legiuitor (MADR doar propune), faci un sistem clar și simplu, multe probleme de instanță dispar, fiindcă chichițele nu se mai pot aplica.
Fiscalitatea organizațiilor. Cotizațiile peste 4.000 de euro nu sunt deductibile fiscal, ceea ce descurajează asocierea și afectează funcționarea organizațiilor. Ca ministrul Agriculturii să nu piardă timpul să caute, indicăm articolul de lege - art. 25 alin. 3 lit. k din Codul Fiscal.
Din ce poți plăti salariile angajaților și toate costurile de întreținere și reparații la un OUAI sau o asociație, dacă firmele membre sunt mari? Dacă MADR vă va răspunde, de exemplu la OUAI-uri, că din facturile de prestări servicii, atunci o să fie clar pentru toată lumea ce înțelegere a fenomenului au, deoarece udările sunt diferite în funcție de culturi și ai membri care udă mai mult, alții mai puțin, or, aceste costuri indirecte sunt repartizate la hectarele organizației, nu la udările realizate.
Fără a generaliza aceste cotizații fixe, ele sunt de circa 150-200 lei/ha, adică o fermă de 500 ha ajunge să plătească și 20.000 de euro, doar că la 16.000 de euro plătește și 16% impozit pe profit.
Este că vă simțiți stimulat de MADR și de autorități, în general, ca să vă asociați? Acest principiu se aplică la toate asociațiile sau organizațiile unde un fermier vrea să se înscrie și cotizația depășește 4.000 de euro.
Investițiile în energie regenerabilă. Proiectele de energie regenerabilă sunt amplasate haotic, uneori afectând sistemele de irigații, în contradicție cu investițiile statului.
Suntem pregătiți pentru ce urmează?
Prin acest material, am încercat propunerea a trei direcții de reflecție și, fără a avea pretenția că subiectele sau direcțiile ar fi epuizate, este o invitație la reflecție și dezvoltare a acestora.
Astfel, eu am gândit trei direcții esențiale:
1. Controlul costurilor inputurilor prin controlul resurselor primare sau aplicarea pârghiilor financiare (îngrășăminte, motorină, semințe, service);
2. Reforma finanțărilor (criterii reale, selecție riguroasă) – asta va duce la eliminarea risipei de fonduri și la creșterea performanțelor economice;
3. Reforma legislativă – care ar putea duce la claritate, rapiditate, eficiență.
Din păcate, ceea ce nu facem la timp, sau nu am făcut la timp, ne va costa, mai devreme sau mai târziu, iar agricultura „cheltuielilor pe caiet” se apropie de final. Întrebarea este simplă: suntem pregătiți pentru ce urmează?
În rest, numai de bine.
Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier - jud. Brăila
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2026Abonamente, AICI!Monitorizarea culturilor: Oficiile fitosanitare au emis buletine de avertizare
În ultimele zile, oficiile fitosanitare din țară au emis buletine de avertizare pentru mai multe culturi și probleme fitosanitare de sezon. În documentele emise apar avertizări pentru tomate, sâmburoase (cais, cireș, vișin, piersic, prun), porumb, mazăre, măr și păr, viță-de-vie, precum și pentru culturile de ceapă și usturoi, dar și pentru alte culturi.
Printre organismele de dăunare și bolile urmărite în aceste avertizări se regăsesc mana tomatelor, bășicarea frunzelor, monilioza, gărgărița frunzelor de porumb, gărgărița frunzelor de mazăre, făinarea la mazăre, viespea sâmburilor de prun, rapănul la măr și păr, făinarea viței de vie, musca cepei, mana cepei sau putregaiul cenușiu la ceapă și usturoi.
„Este important de precizat că această activitate nu reprezintă o situație extraordinară, ci una normală, care face parte din activitatea curentă a structurilor fitosanitare. Emiterea buletinelor de avertizare este o activitate recurentă, desfășurată pe tot parcursul anului, cu o intensitate mai mare în perioadele calde, când presiunea de boli și dăunători crește, și mai redusă în perioadele reci”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
ANF subliniază că exemplele prezentate reprezintă doar o parte dintre avertizările emise în teritoriu. Buletinele diferă de la un județ la altul, în funcție de culturile existente, de condițiile meteo și de presiunea de boli și dăunători din fiecare zonă. De aceea, fermierii sunt încurajați să urmărească permanent avertizările emise la nivel local.
Aici pot fi consultate buletinele de avertizare emise la nivel județean. De reținut că buletinele de avertizare au caracter informativ, iar fermierii sunt îndrumați ca, înainte de aplicarea tratamentelor, să verifice în propriile loturi prezența dăunătorilor sau a simptomelor de atac.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Înghețurile târzii fac imposibilă continuarea activității sectorului horticol. FRULEG solicită compensarea pierderilor din fondul de risc gestionat de APIA, dar și de la fondul de rezervă al UE
În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.
Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.
Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.
Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele
producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.
Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate
1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026
Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.
2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026
Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.
3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026
Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.
4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026
Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.
5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026
După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.
6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026
Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.
7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026
Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.
8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026
La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.
9. Noaptea de 2/3 mai 2026
Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
9 mai 2026, USAMV Cluj-Napoca: Workshop și concurs de frumuseţe la cai, ponei şi asini
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 9 mai 2026, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, un eveniment dedicat cabalinelor, care va include prezentări ale specialiștilor invitați, precum și un inedit concurs de frumusețe la cai, ponei și asini.
Vor fi prezentate circa 15 exemplare cabaline din rasele Friziana, Semigreu românesc, Sânge rece de Ungaria, Ardeneză și Lipițană, cărora li se alătură patru exemplare de ponei și asini.
Jurizarea va fi facută de către specialiști în domeniu, care vor evalua cabalinele din punct de vedere fenotipic, al conformației și constituției corporale, în timpul plimbării la mână, în mers la pas și la trap. Prezentările vor avea loc în proximitatea Aulei Magna „Mihai Șerban”, cu rasele ușoare și poneii pe peluza din fața clădirii, iar rasele grele pe cea din spatele acesteia.
La eveniment vor lua parte cadre didactice și studenți de la mai multe facultăți din cadrul USAMV Cluj-Napoca, precum și peste o sută de elevi de la trei licee tehnologice: Liceul „Ioan Ossian” Șimleul Silvaniei, Liceul Tehnologic cu profil agricol Bistrița și Liceul Tehnologic Tarna Mare.
Programul evenimentului include prezentările speakerilor, în Amfiteatrul Roșu, între orele 10.00 – 12.00, după care va avea loc concursul cabalinelor. Speakerii invitați vor avea următoarele prezentări:
-
Georgiana Neselan, Herghelia Sâmbăta de Jos: Arhetipul calului baroc - dinamica între istorie, utilitate și spectacol;
-
Mugur Pop, antreprenor: De la cal de cavalerie la calul de agrement;
-
Adrian Popescu, antreprenor: Pregătirea și prezentarea din punct de vedere estetic a calului în cadrul manifestărilor ecvestre;
-
Eva Lazăr, medic veterinar: Frumusețea cailor dincolo de aparențe.
Evenimentul este organizat de conf. dr. Zamfir Marchiș, din cadrul Departamentului II Ştiinţe Tehnologice (FZB), fiind deschis și publicului larg, care se va putea bucura de o zi dedicată eleganței și îngrijirii cabalinelor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Adeverințe pentru beneficiarii Campaniei 2026
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.
Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).
APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.
În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.
5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată
În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.
Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.
Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.
În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.
Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Performanță pentru sectorul vitivinicol românesc: ISSA Pinot Noir Rosé, în top 5 la nivel mondial
O nouă performanță pentru sectorul vitivinicol românesc pe scena internațională a vinului: ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a fost distins cu două dintre cele mai importante premii în cadrul Concours Mondial de Bruxelles 2026.
Vinul produs de Crama La Salina, parte din grupul ISSA Estate, a fost desemnat „Rosé Wines Revelation Romania 2026” - o distincție exclusivă care îl plasează printre cele mai bune cinci roséuri recunoscute la nivel mondial, în cadrul uneia dintre cele mai riguroase competiții internaționale de vin. Dintr-un total de aproximativ 1.100 de vinuri rosé participante, doar cinci au fost desemnate „Revelation”, ISSA Pinot Noir Rosé fiind unul dintre acestea, alături de vinuri din Franța, Spania, Italia și Portugalia.
ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a primit, totodată, Marea Medalie de Aur (Grand Gold Medal 2026), cea mai înaltă distincție acordată în competiție, rezervată unui număr limitat de vinuri care ating cele mai ridicate standarde de evaluare. ISSA Pinot Noir Rosé 2025 este singurul vin din România care a obținut această medalie în cadrul ediției din acest an.
Competiția, desfășurată în martie 2026, în Cirò - Italia, a reunit peste 1.100 de vinuri rosé din aproximativ 30 de țări, evaluate în degustare „în orb” de un juriu internațional, o metodologie care garantează obiectivitatea rezultatelor.
„Premiile acestea confirmă direcția în care mergem de câțiva ani: atenție la detaliu și o preocupare constantă pentru a reda cât mai fidel caracterul terroir-ului. Faptul că un rosé din România ajunge să fie recunoscut la acest nivel, într-o competiție atât de riguroasă, ne arată că suntem pe drumul corect. Dincolo de distincții, pentru noi contează că vinurile ISSA încep să fie înțelese și apreciate exact așa cum le gândim”, subliniază Ovidiu Maxim, Chief Winemaker Crama La Salina.
Această recunoaștere confirmă poziția Cramei La Salina în segmentul vinurilor premium și vine la doar doi ani după un alt succes important: în 2024, ISSA Chardonnay Barrique 2022 a fost desemnat „International White Wine Revelation”, obținând, de asemenea, Marea Medalie de Aur în cadrul aceluiași concurs.
„Este o validare importantă, nu doar pentru brandul ISSA, ci și pentru felul în care este perceput astăzi vinul românesc. Faptul că România apare astăzi pe podiumul mondial al roséului, alături de țări cu tradiție viticolă îndelungată, spune ceva important despre ce poate produce această țară. Dar, și despre consecvența cu care construiește Crama La Salina, prin vinurile ISSA”, a declarat Adina Calfa, CEO ISSA Estate.
Concours Mondial de Bruxelles este una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale dedicate vinului, reunind anual mii de probe evaluate în orb de experți din întreaga lume.
Crama La Salina, parte din grupul ISSA Estate, se află pe Dealurile Durgăului, în cadrul Domeniului ISSA, în apropierea Salinei Turda. Aceasta readuce în prim-plan tradiția viticolă a județului Cluj printr-un amplu proiect vitivinicol și de enoturism. Revitalizarea pantației de viță-de-vie a început în anul 2011, odată cu construirea noii cramei, prin integrarea unor tehnologii moderne de vinificație. Viile se întind pe 41 de hectare de soluri argilo-calcaroase, iar vinurile produse aici poartă Indicația Geografică Protejată „Dealurile Transilvaniei”. Crama produce vinuri albe, roșii, rosé și spumante și a obținut peste 70 de premii naționale și internaționale.
ISSA Estate este un grup de companii multi-industrie care dezvoltă și operează un ecosistem integrat, structurat pe patru verticale strategice: real estate, ospitalitate, vitivinicol și ecvestru. Portofoliul ISSA Estate include active și proiecte imobiliare, Crama La Salina, cu activități de producție și distribuție de vin, precum și o verticală ecvestră dedicată, care integrează infrastructură specializată, activități ecvestre și servicii conexe. Totodată, ISSA Estate cuprinde Domeniul ISSA, linia de business a Grupului din sectorul ospitalității de lux, care integrează brandurile ISSA Resort, ISSA Village, ISSA Vineyard și ISSA Garden. Domeniul oferă unități de cazare care acomodează peste 300 de persoane, trei restaurante & pub, spa & wellness, două terenuri de padel, trei săli de conferințe și două săli de evenimente, fiecare cu o capacitate de până la 800 de persoane. Infrastructura este completată de un manej interior, utilizat preponderent pentru evenimente și experiențe de tip leisure, precum și de un manej exterior, destinat atât activităților ecvestre specializate, cât și organizării de evenimente de profil, inclusiv competiții. Prin portofoliul său integrat, ISSA Estate urmărește să dezvolte ecosisteme funcționale care se susțin reciproc, generând valoare sustenabilă atât pentru clienți, cât și pentru comunitățile locale.
Foto: www.cramalasalina.ro
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Semnale de alarmă trase de Uniunea Oierilor
Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.
„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.
e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale
Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.
„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.
Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.
Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Controlul buruienilor din cultura de soia cu erbicidul Pledge 50 WP
Soia (Glycine max L.) este o cultură cu o capacitate redusă de creștere și competiție în primele faze de vegetație, în special în raport cu buruienile. Perioada critică de îmburuienare este cuprinsă între răsărire și închiderea rândurilor (BBCH 10-30), interval în care prezența buruienilor poate conduce la diminuări semnificative ale producției și la îngreunarea lucrărilor chimice și tehnologice ulterioare. În acest context, controlul cu produse pentru protecția plantelor reprezintă o verigă esențială în tehnologia de cultură, iar utilizarea erbicidelor preemergente, cu efect rezidual și eficacitate ridicată asupra buruienilor, contribuie la menținerea culturii curate în fazele timpurii de dezvoltare.
Pledge 50 WP este un erbicid preemergent, pelicular, cu efect rezidual la sol, destinat combaterii buruienilor din culturile de: soia, porumb, floarea-soarelui, cartof și ceapă, având la bază substanța activă flumioxazin - din grupa inhibitorilor enzimei PPO (protoporfirinogen oxidază). Produsul acționează prin pelicula formată, stopând germinarea și răsărirea semințelor de buruieni, dar și prin contact, având efect rapid asupra buruienilor dicotiledonate anuale și un rol important în reducerea presiunii de îmburuienare încă din primele faze de vegetație.
Flumioxazinul inhibă biosinteza clorofilei prin blocarea enzimei PPO, ceea ce determină acumularea de compuși fotodinamici în celulele plantelor sensibile. În prezența luminii, acești compuși generează specii reactive de oxigen, care distrug membranele celulare, conducând la necrozarea rapidă a țesuturilor. Efectele sunt vizibile la scurt timp după aplicare, în condiții favorabile de temperatură și lumină.
Pledge 50 WP este eficient împotriva unui spectru larg de buruieni dicotiledonate, inclusiv specii de buruieni problemă precum: Solanum nigrum (zârnă), Amaranthus spp. (știr), Chenopodium album (lobodă), Datura stramonium (ciumafaie), Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Stelaria media (hrana vacii), Lamium purpureum (sugel puturos), Matricaria spp. (mușețel), Plantago major (limba oii), Galinsoga parviflora (busuioc de câmp), Xanthium strumarium (cornuți) sau Veronica spp. (șopârlița).
Aplicarea produsului Pledge 50 WP se va face în preemergență, imediat după semănat, pe un sol bine pregătit, mărunțit și cu umiditate suficientă pentru activarea substanței active. Se va evita aplicarea produsului dacă sunt anunțate ploi torențiale sau precipitații abundente în următoarele trei - patru zile de la momentul aplicării.
Doza omologată este de 90 g/ha, iar volumul de soluție recomandat este de 200 - 400 L/ha, pentru asigurarea unei pelicule uniforme a suprafeței tratate.
Pentru obținerea unei eficacități maxime, este important ca aplicarea să fie realizată pe un pat germinativ bine nivelat, fără bulgări mari, iar precipitațiile ulterioare sau o ușoară irigare să favorizeze activarea erbicidului în stratul superficial al solului.
Integrarea erbicidului Pledge 50 WP în programele tehnologice pentru culturile de soia contribuie la un management eficient al buruienilor dicotiledonate și la protejarea potențialului productiv al culturii, în special în condiții de presiune ridicată de îmburuienare.
Scheme de utilizare în fermă a erbicidului Pledge 50 WP
1. Cultura de soia
- Aplicare: preemergență, imediat după semănat
- Doză: 0,09 kg/ha
Schemă recomandată:
- Pledge 50 WP (preemergent) → erbicidare postemergentă (în funcție de spectrul de buruieni).
Avantaj: Menține cultura curată în perioada critică (răsărire - închiderea rândurilor), când soia este foarte sensibilă la competiția cu buruienile problemă precum zârna, căprița, teișorul, știrul sau ambrozia.
2. Cultura de porumb
- Aplicare: preemergență, imediat după semănat
- Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol
Schemă recomandată:
- Pledge 50 WP (preemergent) → erbicidare postemergentă (recomandare: Iseran - mezotrionă + clomazonă).
Avantaj: Reduce presiunea inițială de buruieni și permite o fereastră mai largă pentru aplicarea în postemergență.
3. Cultura de floarea-soarelui
- Aplicare: preemergență
- Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol
Schemă recomandată:
- Pledge 50 WP (preemergență) → erbicid specific sistemului de cultivare (Clearfield / Express, unde este cazul).
Avantaj: Controlează buruienile dicotiledonate dificile încă de la început, inclusiv ambrozia, reducând concurența timpurie.
4. Cultura de cartof
- Aplicare: preemergență, după plantare sau rebilonare
- Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol
Schemă recomandată:
- Pledge 50 WP (preemergență) → erbicid postemergent, în funcție de infestare.
Avantaj: Asigură un start fără buruieni, esențial pentru uniformitatea culturii și reducerea lucrărilor mecanice.
5. Cultura de ceapă
- Aplicare: preemergență si postemergență timpurie
- Doză: 0,08 kg/ha
Schemă recomandată:
- Pledge 50 WP (preemergență sau postemergență timpurie) → intervenții cu erbicide postemergente.
Avantaj: Protejează o cultură foarte sensibilă la îmburuienare, în fazele de creștere lentă.
Utilizarea produsului trebuie realizată în conformitate cu recomandările de pe etichetă.
Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Pentru mai multe detalii despre Pledge 50 WP, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.
Material furnizat de Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului
Uniunea Oierilor din România a depus o plângere prealabilă prin care solicită anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecția mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranței alimentelor.
Reamintim că ANSVSA a decis să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Decizia de a transfera la crescători costurile cu vaccinarea contra antraxului are riscuri majore pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. Transferul costurilor va duce inevitabil la o scădere a gradului de imunizare a efectivelor, deoarece mulți crescători, aflați la limita subzistenței, nu vor avea resursele financiare necesare. Consecința așteptată este reapariția focarelor de boală, punând în pericol nu doar animalele, ci și sănătatea publică, dat fiind caracterul transmisibil la om al antraxului, precum și siguranța alimentară a populației.
„Ordinului ANSVSA nr. 358/2026 transferă sarcini financiare către proprietarii de animale în contradicție cu Legea 215/2004, care reglementează organizarea activității sanitar-veterinare în România. Așadar, deoarece prin actul normativ contestat sunt modificate prevederi reglementate printr-o lege a Parlamentului României, care are forță juridică superioară, ANSVSA încalcă principiul legalității. În actul atacat nu este indicată o bază legală pentru transferul sarcinii fiscale în contul proprietarilor de animale. Conform definiției din Legea nr. 554/2004, excesul de putere înseamnă exercitarea dreptului de apreciere cu încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale cetăţenilor. Or, în acest caz, fără a exista o bază legală, Ordinul a cărui revocare o solicităm impune obligaţii financiare noi fără o delegare expresă recunoscută de lege în competența autorității administrative emitente, ceea ce se constituie într-un exces de putere”, transmite Uniunea Oierilor.
În același timp, reprezentanții crescătorilor de ovine apreciază că Ordinul 358/2026 este afectat „principiul securității juridice și al încrederii legitime”, în condițiile în care destinatarii normei (proprietarii de animale) aveau firesc o așteptare legitimă că regimul fiscal al acțiunilor sanitar-veterninare nu va fi schimbat arbitrar, fără o justificare temeinică, fără o perioadă de tranziție și fără o fundamentare economică clară. Mai ales că, actele administrative normative trebuie să fie motivate, respectiv să fie adoptate în urma elaborării unor note de fundamentare, studii de impact etc, ceea ce pare că nu s-a realizat în ceea ce privește Ordinul 358/2026 al președintelui ANSVSA.
„Nu se explică de ce se transferă costurile de la stat la crescători, nu se prezintă impactul economic asupra proprietarilor de animale și, mai mult, nu este justificată necesitatea măsurii. Așadar, actul administrativ nu conține o motivare a adoptării sale, ceea ce este un motiv de nulitate. Prin adoptarea Ordinului 358/2026 este încălcat principiul proporționalității, transferul integral al costurilor către proprietarii de animale fiind disproporționat mai ales în condițiile în care va afecta grav micii fermieri și crescători de animale”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Totodată, actul atacat de crescătorii de animale nu conține niciun fel de măsuri compensatorii, având în vedere că scopul final declarat vizează tocmai apărarea sănătății publice.
Ordinul, susține Uniunea Oierilor, a fost adoptat fără transparență decizională reală, astfel că dispozițiile Legii 52/2003 sunt complet ignorate de ANSVSA. „Autoritățile administrative trebuie să publice anunţuri privind elaborarea actelor normative cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, să colecteze propuneri scrise și să organizeze dezbateri publice la cererea societății civile. Acest cadru este impus de legislația românească în vigoare, ceea ce nu s-a întâmplat cu Ordinul 358/2026, organizațiile profesionale, structurile asociative ale crescătorilor de animale nefiind informate despre procesul de adoptare a Ordinului pe care-l atacăm. Pentru toate aceste considerente solicităm ANSVSA anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui AutoritățiNaţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecţia mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranţei alimentelor, prin care sarcina financiară pentru susținerea acțiunilor sanitare a trecut la proprietarul animalelor”, a conchis Maniu Vonica.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Un secol de cercetare și dezvoltare pentru performanța fermierilor, Pioneer®
Pioneer®, brandul de semințe al Corteva, marchează 100 de ani de inovație și leadership agricol global, în cadrul unui eveniment organizat la Centrul Global de Afaceri pentru Semințe al Corteva din Johnston, Iowa. Lider global în semințe de porumb, soia și sorg, Pioneer® celebrează sprijinul acordat fermierilor pentru obținerea unor producții record.
Fondată în urmă cu un secol de fostul vicepreședinte al SUA Henry A. Wallace, Pioneer® a fost prima companie care a produs porumb hibrid la scară largă, o inovație revoluționară care a contribuit la creșterea producțiilor medii de porumb din SUA cu aproape 600%, transformând agricultura americană și dezvoltarea fermelor. Această tradiție continuă și astăzi, Pioneer® fiind în prezent brandul numărul 1 în SUA la porumb și soia, după cota de piață, deținând recorduri mondiale de producție la porumb, soia și sorg neirigat.
„Agricultura este inima care bate a acestei țări și suntem extrem de mândri că timp de un secol am lucrat alături de fermieri pentru a o hrăni și a o susține. Inovația a fost mereu parte din povestea agriculturii, de la porumbul hibrid din 1926 până la noile tehnologii de grâu hibrid de astăzi, iar Pioneer, așa cum sugerează și numele, a fost întotdeauna în avangarda inovației. Iar cu instrumente precum editarea genetică la orizont, știm că, după un secol remarcabil, Pioneer este abia la început”, a declarat Judd O’Connor, Vicepreședinte Executiv, Seed Business.
Pioneer® a condus industria timp de un secol
-
Prima companie care a comercializat porumb hibrid la scară largă
-
Deține una dintre cele mai mari și mai diversificate colecții de germoplasmă de porumb din lume
-
Semințele sunt vândute în peste 70 de țări, deservind milioane de fermieri la nivel global
-
Hibrid de porumb cu record mondial¹, producând 39,16 t/ha (2023)
-
Soi de soia cu record mondial², producând 14,68 t/ha (2024).
-
Varietate de sorg neirigat cu cea mai mare producție³, atingând 15,43 t/ha (2020)
50 de ani de prezență continuă în România
Pe lângă celebrarea celor o sută de ani la nivel global, Pioneer® marchează și 50 de ani de prezență continuă și leadership în România, una dintre cele mai importante piețe europene ale sale.
Pioneer® a intrat în România în 1976 cu primul său hibrid și a lansat testările locale în câmp în 1980, consolidându‑și angajamentul prin deschiderea unui birou de reprezentanță în București în 1991. Această investiție pe termen lung a culminat cu înființarea unei linii de procesare a semințelor și a unui depozit în Afumați în anul 2000, urmate de inaugurarea unei unități complete de producție de semințe în 2002, susținută de o investiție inițială de două milioane USD și o capacitate anuală de 100.000 de unități. De atunci, platforma de la Afumați a evoluat prin investiții constante în infrastructură, logistică și tehnologie, ajungând la investiții totale de 84 milioane USD până în prezent.
Printre reperele importante se numără lansarea hibrizilor de porumb toleranți la secetă Pioneer® Optimum® AQUAmax® în 2012, o investiție de 16,6 milioane USD într-o linie de procesare a florii‑soarelui în 2021 și demararea, în 2023, a construcției primului laborator de testare a semințelor acreditat ISTA din România. După înființarea Corteva Agriscience ca entitate independentă în 2019, porumbul Pioneer® a atins poziția numărul 1 pe piața din România în 2020. Astăzi, brandul sprijină peste 20.000 de fermieri din întreaga țară, reflectând cinci decenii de parteneriate de încredere și inovație.
„România reprezintă un capitol esențial din povestea Pioneer de jumătate de secol. Timp de 50 de ani, hibrizii Pioneer® i-au sprijinit pe fermierii români să își crească productivitatea și reziliența în fața schimbărilor climatice și a condițiilor de piață. Suntem mândri de investițiile locale solide, de expertiza construită aici și, mai presus de toate, de parteneriatele pe termen lung cu fermierii, care continuă să susțină performanța și progresul agriculturii din România”, a subliniat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.
[1] https://www.pioneer.com/us/news-and-events/news/media-release/ncga-contest-pioneer-new-world-record.html[2] https://www.pioneer.com/us/news-and-events/news/media-release/new-world-record-yield-with-pioneer-brand-z-series-soybeans.html[3] https://www.pioneer.com/us/news-and-events/news/media-release/Producers-Planting-Pioneer-Brand-Sorghum-Hybrids-Continue-to-Dominate-NSP-Yield-Contest.html
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
