Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă susținerea față de acțiunea de protest a crescătorilor de ovine și caprine, desfășurată joi, 30 iulie, în București, și solicită autorităților prezentarea publică, în termenul anunțat, a planului de măsuri pentru deblocarea exporturilor de ovine, împreună cu un calendar clar de aplicare.

Crescătorii au solicitat:

• Deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice;

• Vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului;

• Plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare;

• Protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

Blocajul survine după un an de maxim istoric pentru exporturile românești de ovine vii. Potrivit datelor oficiale citate de Mediafax, în intervalul 1 ianuarie - 26 octombrie 2025, România a exportat 56.562 de tone de ovine vii către state din afara Uniunii Europene, în valoare de 210.053.041 euro, depășind recordul anterior de 205,27 milioane de euro, stabilit în 2023, și nivelul de aproape 198 milioane de euro înregistrat în 2024. Prețul mediu la export a fost de 3,71 euro/kg, o valoare care reflectă transporturile la export și nu veniturile încasate de fermieri la poarta fermei. Aceste cifre indică dimensiunea economică reală a comerțului suspendat în prezent și miza pe care o are fiecare săptămână de blocaj pentru exploatațiile din sector.

În ziua protestului, o delegație a organizațiilor din sector a participat la discuții la sediul Guvernului, unde vicepremierul Tánczos Barna a comunicat că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

„Ni s-a comunicat că se lucrează și că în următoarele câteva zile vom avea un plan de măsuri pe masă. Planul a fost trimis Autorității sanitar-veterinare pentru consultare și pentru stabilirea unui comitet de specialiști. Când va avea o formă aproape finală, ne va fi propus și nouă, iar dacă vom fi de acord, va fi propus Comisiei Europene. Nu am venit la București pentru a cere demisii. Considerăm că prioritățile sunt altele în acest moment, iar acestea înseamnă un plan de măsuri care să sprijine crescătorii”, a declarat Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România și fost președinte al Clubului Fermierilor Români, la finalul discuțiilor de la Guvern.

Clubul Fermierilor Români consideră că vânzarea mieilor la export reprezintă principala sursă de venit a exploatațiilor de ovine, iar suspendarea comerțului produce pierderi care se acumulează zilnic prin costuri suplimentare de furajare și întreținere, deprecierea animalelor care depășesc greutatea cerută de cumpărători, blocarea contractelor și pierderea partenerilor comerciali. Mecanismul de compensare trebuie să acopere pierderea economică reală a fiecărei exploatații, inclusiv pentru fermele care nu au înregistrat animale bolnave, dar care suportă efectele restricțiilor aplicate întregului sector.

„Exporturile de ovine vii au depășit 210 milioane de euro anul trecut, ceea ce transformă blocajul actual dintr-o problemă sectorială într-o pierdere economică națională. Sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. Organizațiile profesionale trebuie consultate în timpul construirii acestor măsuri, pentru ca soluțiile să funcționeze în teren. Solicităm, de asemenea, parlamentarilor să adopte în regim de urgență proiectele legislative aflate deja pe masa lor, fără de care nici despăgubirile pentru secetă nu pot fi plătite”, a subliniat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a comunicat organizațiilor din sector că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de crescători, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani. Nicio sumă nu a fost avansată până în acest moment. Clubul solicită ca formula de calcul și sursa de finanțare să fie comunicate public, împreună cu termenele de plată.

„Vorbim despre zeci de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor, care au contribuit constant la dezvoltarea rurală, la păstrarea vie a satului românesc și la creșterea economiei României prin exportul de ovine. În același timp, aceste familii susțin securitatea alimentară a țării prin produsele tradiționale pe care le aduc pe mesele românilor. Acești oameni nu cer să devină asistați sociali. Ei cer să fie lăsați să muncească, să își valorifice animalele și să își continue activitatea”, a punctat Maniu Vonica.

Clubul Fermierilor Români reiterează, totodată, solicitarea adresată conducerii celor două Camere ale Parlamentului privind introducerea de urgență pe ordinea de zi și adoptarea, în sesiunea extraordinară, a proiectelor legislative care prevăd măsuri de sprijin pentru sectoarele agricole aflate în dificultate, cu prioritate pentru zootehnie. Clubul solicită Guvernului și accelerarea plății despăgubirilor pentru pierderile provocate de secetă. Comisia Europeană a alocat României aproape 15 milioane de euro pentru compensarea fermierilor, fonduri care rămân blocate în absența cadrului legislativ necesar efectuării plăților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În sesiunea extraordinară, pe 31 iulie 2026, Parlamentul României a adoptat proiectele legislative care reglementează schemele de ajutoare de stat destinate crescătorilor de porci și de bovine. În acest an, circa 65,9 milioane de euro vor ajunge la crescătorii de animale din cele două sectoare zootehnice, suin și bovin.

În sectorul suin, în 2026, fermele de reproducție și îngrășare primesc ajutoare de stat. Astfel, se acordă un sprijin de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii la îngrășat și 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoare totală maximă a subvenției este de 11.540.120 euro, echivalentul în lei al sumei de 58.800.373,436 lei.

Totodată, a fost modificată legislația privind combaterea pestei porcine africane, prin măsuri care întăresc biosecuritatea, reduc riscul răspândirii virusului și protejează fermele comerciale prin controale mai eficiente, monitorizarea zonelor din jurul fermelor și reguli mai clare privind circulația animalelor. Noile prevederi înăspresc sancțiunile pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, permit confiscarea mijloacelor de transport utilizate în astfel de activități și introduc măsuri suplimentare pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.

Impactul pestei porcine africane asupra sectorului a fost unul major. În perioada 2017 - 2026, în România au fost înregistrate 7.546 de focare de PPA la porcul domestic, iar 1.876.359 de porci au murit sau au fost eliminați și neutralizați în cadrul măsurilor de eradicare a bolii. „Salutăm adoptarea acestor modificări legislative și sperăm ca ele să producă efectele așteptate. La nouă ani de la apariția pestei porcine africane în România, sectorul de creștere a porcinelor avea nevoie de un cadru legislativ care să consolideze măsurile de biosecuritate și să contribuie la limitarea răspândirii bolii”, a declarat dr. Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În 2026, crescătorii de bovine și bubaline primesc un ajutor de stat de 68 euro/cap bovină/bubalină eligibilă, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoarea totală maximă a sprijinului este de 54,4 milioane de euro, echivalentul în lei al sumei de 277.184.320 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis un punct de vedere oficial privind interpretarea prevederilor referitoare la dovedirea calității de fermier activ și a documentelor justificative prevăzute de Ordinul MADR nr. 44/2026.

Astfel, nu este necesară prezentarea tuturor documentelor prevăzute de ordin, fiind suficientă prezentarea cel puțin a unui document relevant, în funcție de situația fiecărui fermier.

Utilizarea seminței din producția proprie rămâne posibilă, iar obligația utilizării seminței certificate se aplică exclusiv intervențiilor pentru care aceasta este prevăzută de legislație.

Totodată, MADR anunță revizuirea și actualizarea OMADR nr. 106/2024, după consultarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor, astfel încât regulile aplicabile Campaniei 2027 să fie clare și predictibile.

LAPAR a solicitat un punct de vedere de la MADR

Pe 14 iulie 2026, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a solicitat MADR, printr-o adresă, un punct de vedere privind interpretarea și aplicarea prevederilor Ordinului MADR nr. 44/2026 referitoare la documentele justificative utilizate pentru dovedirea calității de fermier activ.

„În ultima perioadă, organizația noastră a fost sesizată de numeroși fermieri care își desfășoară activitatea cu bună-credință și care solicită clarificări cu privire la obligațiile ce le revin în cadrul verificării calității de fermier activ, în special în ceea ce privește documentele ce pot fi solicitate de APIA. Considerăm că aplicarea prevederilor Ordinului trebuie să beneficieze de o interpretare unitară și predictibilă, astfel încât măsurile destinate combaterii situațiilor de neconformitate să nu genereze, în practică, dificultăți suplimentare pentru fermierii de bună-credință. Formularea actuală a prevederilor referitoare la documentele justificative a generat interpretări diferite în practică, existând nelămuriri cu privire la caracterul cumulativ sau alternativ al documentelor enumerate și la modalitatea concretă de verificare a îndeplinirii condiției privind calitatea de fermier activ.

În practică, modelele de organizare a exploatațiilor agricole sunt diverse. Există fermieri care utilizează utilajele proprii, fermieri care folosesc prestatori de servicii, fermieri care utilizează sămânță certificată, precum și fermieri care folosesc, în condițiile legii, sămânță provenită din producția proprie. De asemenea, anumite inputuri pot fi achiziționate într-o campanie agricolă anterioară și utilizate ulterior. În aceste condiții, nu toate categoriile de documente enumerate de Ordin sunt, în mod obiectiv, aplicabile fiecărei exploatații agricole.

În același timp, o parte dintre documentele avute în vedere de Ordin conțin informații comerciale sensibile privind relațiile contractuale, politica de aprovizionare, condițiile comerciale negociate, furnizorii și prețurile practicate. Considerăm că solicitarea acestor documente trebuie analizată prin raportare la principiul proporționalității și limitată la situațiile în care acestea sunt efectiv necesare pentru atingerea scopului urmărit de legiuitor”, se arată în solicitarea LAPAR către MADR.

Totodată, LAPAR susține că verificarea calității de fermier activ nu poate fi analizată izolat, întrucât APIA administrează un ansamblu complex de intervenții și scheme de sprijin care furnizează deja informații relevante privind desfășurarea efectivă a activității agricole. Spre exemplu, în cadrul gestionării cererilor de rambursare a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, al intervențiilor pentru care utilizarea seminței certificate constituie condiție de eligibilitate, precum și prin intermediul sistemelor de monitorizare, al controalelor administrative și al verificărilor în teren, APIA deține deja elemente obiective privind existența și desfășurarea activității agricole.

„Considerăm că emiterea unei interpretări oficiale comune va contribui la aplicarea unitară a prevederilor Ordinului nr. 44/2026 la nivelul tuturor structurilor APIA, va asigura predictibilitatea necesară beneficiarilor și va reduce riscul apariției unor interpretări administrative diferite cu privire la aceleași dispoziții legale. Totodată, aceasta va consolida obiectivul comun al autorităților și al organizațiilor profesionale de a direcționa sprijinul public exclusiv către fermierii care desfășoară efectiv activitate agricolă”, încheie LAPAR solicitarea către MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și îmbunătăți eficiența, pe fondul creșterii costurilor cu inputurile, al disponibilității tot mai reduse a apei și al condițiilor meteorologice din ce în ce mai greu de anticipat. În acest context, produsele biologice atrag tot mai mult interes ca instrumente complementare care pot ajuta culturile să utilizeze mai eficient resursele disponibile și să susțină performanța generală a fermei.

Un exemplu vine din județul Tulcea, unde Gabriel Pavel, administratorul Agropav SRL, exploatează aproximativ 2.000 de hectare în Nalbant, o zonă în care deficitul de precipitații a devenit o provocare recurentă, fermierul analizând fiecare decizie agronomică prin prisma performanței și a eficienței economice.

Interesul lui Gabriel Pavel pentru soluțiile biologice a început în urma unui test realizat anul trecut într-o cultură de porumb. Acesta a aplicat Utrisha™ N, o soluție biologică destinată creșterii eficienței utilizării nutrienților și susținerii performanței generale a plantelor, ajutând culturile să valorifice mai bine resursele disponibile pentru a-și maximiza potențialul de producție și calitate. Produsul face parte din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience. Aplicarea a fost realizată pe 40 de hectare dintr-o parcelă de 45 de hectare, lăsând cinci hectare netratate ca martor.

La recoltare, diferența de producție a fost semnificativă. „Am înregistrat un spor de producție de peste 800 de kilograme la hectar. Acest rezultat m-a convins. De atunci, nu am mai păstrat suprafețe martor netratate. Am folosit produsul pe întreaga suprafață cultivată”, afirmă Gabriel Pavel.

Rezultatul a transformat un simplu test de câmp într-o decizie tehnologică pe termen lung. Pe baza experienței din cultura de porumb, fermierul a extins utilizarea produsului și la alte culturi. În acest sezon, a aplicat Utrisha™ N pe întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui, respectiv 492 de hectare, împreună cu biostimulatorul Kinsidro™, care contribuie la o dezvoltare mai rapidă în primele faze de vegetație.

Experiența este cu atât mai relevantă cu cât ferma operează în condiții specifice unei zone afectate de secetă. De aproape trei ani, Agropav utilizează un sistem de lucrări minime ale solului (minimum tillage), conceput pentru conservarea umidității. „Ne-am dat seama că trebuie să conservăm apa și să o direcționăm către zona rădăcinilor”, explică Gabriel Pavel.

Din acest motiv, aplicarea la floarea-soarelui a fost realizată în stadiul de 6-8 frunze, iar efectele au devenit rapid vizibile printr-o creștere vegetativă mai viguroasă și o stare generală mai bună a culturii. „Din momentul aplicării și până acum, am observat un proces foarte intens de fotosinteză și o colorare excelentă a frunzelor. Per ansamblu, plantele arată sănătoase și viguroase.”

În opinia lui Gabriel Pavel, valoarea produselor biologice devine evidentă atunci când acestea sunt integrate într-o strategie agronomică mai amplă și contribuie la creșterea eficienței utilizării resurselor disponibile. Pentru managerul Agropav, performanța rezultă din combinarea diferitelor tehnologii astfel încât plantele să folosească mai eficient nutrienții, apa și condițiile de creștere disponibile. „Biostimulatorii și fertilizanții se completează reciproc. Obținem un sistem radicular mai puternic, o dezvoltare mai bună a aparatului foliar, iar întregul mecanism metabolic al plantei funcționează la capacitate maximă. Cu un sistem radicular mai bine dezvoltat, putem exploata mai eficient și nutrienții din sol”, precizează Gabriel Pavel.

Experiența fermei Agropav reflectă o tendință mai amplă, tot mai vizibilă în sectorul agricol. Pe măsură ce presiunea asupra costurilor și resurselor continuă să crească, tot mai mulți fermieri analizează soluții care îi pot ajuta să obțină o valoare mai mare din investițiile deja făcute, iar produsele biologice sunt evaluate din ce în ce mai mult pe baza rezultatelor demonstrate în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!