În Câmpia Bărăganului Ialomiţean, la câţiva kilometri de Feteşti, la mijlocul lui iunie, s-a desfăşurat „Ziua Câmpului”. Evenimentul a fost organizat de AGRICHIM, societate condusă de unul dintre cei mai buni agronomi, ing.Viorel Nica. Manifestarea Agrichim a adus în câmp fermieri, cercetători, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor firme de distribuţie de input-uri pentru agricultură. Toţi au apreciat starea bună a culturilor.
Agrichim, distribuitor şi multiplicator al renumitei companii germane DSV, reprezentată în România de firma Biocrop, a prezentat loturile demonstrative cu cele mai noi soiuri şi hibrizi de rapiţă, grâu, orz şi mazăre.

Fiecare zi este o zi a câmpului”, principiul după care se conduce Viorel Nica, şi implicit, angajaţii domniei sale, exprimă, într-o singură propoziţie, ceea ce trebuie să facă un specialist: să fie tot timpul în câmp, să simtă şi să ajute pământul şi plantele atunci când acestea au mare nevoie.
Se spune că toată lumea se pricepe la fotbal şi la agricultură. Însă, nu-i chiar aşa. Mai ales în agricultură lucrurile trebuie făcute cu grijă, sensibilitate, în cunoştinţă de cauză şi la momentul potrivit. Plantele sunt organisme vii care, pentru a putea să-şi exprime potenţialul productiv, au nevoie de hrană şi tratamante, date la timp şi nu după ureche.

În opinia specialiştilor, anul agricol 2010-2011 a fost unul deosebit de dificil, din punct de vedere climatic. Bolile şi dăunătorii nu au putut fi ţinuţi în frâu decât printr-o riguroasă respectare a tehnologiei fiecărei culturi în parte, fiecare verigă fiind importantă, de aplicat şi nu de ignorat. Dacă specialiştii, personalităţi recunoscute din domeniu, îţi apreciază efortul şi cu deosebire rezultatele, atunci munca nu a fost în zadar.

Grâu german, mai rezistent şi mai productiv decât cel românesc

Viorel Nica, director general Agrichim:
„Societatea Agrichim este multiplicator de sămânță autorizat și lucrăm cu Biocrop România, care la rândul ei are o colaborare cu DSV din Germania. De patru ani lucrăm cu genetică de la DSV Germania şi am reușit să alegem din 10 hibrizi de rapiță primii patru care s-au adaptat cel mai bine în România. În al treilea an în care multiplicăm rapiță în România și având în vedere că liniile cosangvinizate intrate în climatul din zona noastră de sud-est a țării, soiurile câștigă și o rezistență la secetă și la condițiile de precipitații - în toate testările noastre s-a dovedit că sunt hibrizi rezistenți la secetă, ger și cu un potențial de producție foarte ridicat, comparativ cu ceilalți hibrizi care se cultivă în România.

În 2011, în zona în care ne aflăm, de la 28 aprilie când au fost precipitații de 42 l/mp, următoarea ploaie a fost în data de 7 iunie. Aşadar, într-un interval de aproape o lună şi jumătate a fost lipsă totală de pecipitații. În această zonă, fără irigații, culturile suferă mult, deoarece coincide cu faza de înflorire și de umplere a bobului. Cultura de rapiță nu a fost irigată nici în toamnă, nici în primăvară, sunt niște hibrizi foarte rezistenți la secetă adaptați condițiilor de aici.

Pe lângă hibrizii de rapiță, noi testăm în cultură orz, grâu, mazăre și porumb. Avem exclusivitate pentru două soiuri de orz, din care unul care se pretează condițiilor noastre și răspunde bine la irigat. Am irigat cultura orzului în această primăvară, producția e destul de bună, peste 6.500 kg/ha, iar culturile de grâu sunt comerciale, e grâul multiplicat din categorii superioare tot în zona noastră - în fiecare an și-a câștigat rezistența la boli, dăunători, cât și la secetă. În comparație cu soiurile de grâu românești, cele din Germania au câteva caracteristici în plus. În primul rând, poziția spicului la maturitate, care îi dă un avantajaj pentru că nu reține apa în spic și grâul nu încolțește și își menține calitățile de panificație în comparație cu cel românesc și o rezistență mai mare la cădere. Grâul nemțesc multiplicat în România de către Agrichim e mult mai rezistent și mult mai productiv. Diferența de producție dintre soiurile românești și cele din Germania este de 30%.

Avem grâu din clasa A, din clasa E, grâu de primăvară. Soiul Actor e foarte performant din punct de vedere al potențialului de producție, cât și de panificație. În vara anului 2010, în urma precipitațiilor care au fost și-a menținut conținutul de gluten la 30%, indicele de formare la 9%, iar procentul de proteine între 14 și 14,4% - a fost un grâu de excepție. De fapt și acum se arată net superior ca boabe, spiculețe fertile, ca număr de boabe pe spic și face parte din clasa E, o categorie de elită, bine apreciat în panificație.

Avem și un soi de grâu Trizo, de primăvară, care la această dată (jumătatea lui iunie 2011) l-a ajuns pe cel de toamnă. E în faza de umplere a bobului, are calități foarte bune de panificație și trebuie să intre în asolamentul de cereale în S-E României deoarece se poate completa structura de culturi cu grâu în primăvară sau se poate mări suprăfața de grâu când situația o cere. Se poate semăna după o cultură întoarsă de rapiță. El trebuie să intre în sol, să fie semănat, la primele condiții când pot intra utilajele în câmp, chiar și în mustul zăpezii.”

Staţiunea de la Caracal vrea să experimenteze hibirizii şi soiurile DSV

Cătălin Roșculete, director general Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal:
„Vin pentru prima dată la Ziua Câmpului la Agrichim și sunt foarte încântat de cele văzute, atât din punct de vedere al geneticii folosite de Viorel Nica, cât și al condițiilor create plantelor ca să dea un randament extraordinar de bun. La Agrichim, într-adevăr, se irigă. La Caracal avem și noi o suprafață de vreo 500 ha pe care o irigăm anual pentru că altfel nu ne-am putea duce la bun sfârșit experiențele pe care le avem, producerea de sămânță la verigile superioare. Sunt surprins plăcut de cele întâmplate și de potențialul acestei zone, de fermierii de aici și de ferma Agrichim care își poate face loturi de hibridare, care poate produce sămânță în condiții extraordinar de bune, având o suprafață însemnată, aici vorbim de peste 3.500 ha. Poate să își facă izolările în timp și spațiu, și să acorde plantei o atenție deosebită față de ceea ce înseamnă factorul apă.

Prezența mea la Fetești azi se datorează și faptului că suntem interesați de ceea ce e nou pe piața din România, de ceea ce reprezintă cu adevărat genetica unei țări, și nu numai, ci și a unui colectiv de cercetare însemnat din Germania, ceea ce reprezintă tehnologia și munca oamenilor de peste câteva zeci de ani. Staţiunea de la Caracal este interesată de tot ceea ce e bun și nou.

Aici am văzut firma DSV din Germania care a adus hibrizi foarte performanți, atât de rapiță, cât și soiurile de grâu. Suntem interesați de aducerea lor în zonă. Vom începe cu o perioadă de tatonare ca să vedem aclimitizarea și în zona noastră. Aici e o suprafață cultivată la irigat, ceea ce face foarte bine oricărei plante, soi sau hibrid. Cred că multe dintre ele vor merge extraordinar de bine și în zona Caracal.”

Nu doar cu genetică, ci şi prin tehnologie se obţin recolte de calitate

Daniel Botănoiu, preşedinte FNPAR - Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli:
„Loturile experimentale sunt extraordinare. Pe lângă genetică am constatat azi că respectarea verigilor tehnologice e un alt element esențial în obținerea unor recolte de calitate. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că nu există numai genetică din Germania, ci și din România cu rezultate extraordinare. Dar toate acestea fac parte dintr-un lanț. De exemplu, aratul la timp, scarificarea, fertilizarea, tratamentele efectuate în perioadele optime și, de asemenea, am auzit idei interesante despre radiațiile ultraviolete care au depășit nivelul cunoscut de noi cu mult timp în urmă, ceea ce înseamnă că au influență directă asupra plantelor, dăunătorilor și evoluției lor. Sunt necesare cantități mai mari de pesticide pentru a controla insectele, bolile şi dăunătorii.

Biotehnologia e indispensabilă în ceea ce fac fermierii. Cunoașteți vreo fabrică de făcut pământ? Există fabrici de mașini, de piese de schimb, dar de făcut pământ nu există. Ca atare, această sursă naturală e limitată. Trebuie să ne adaptăm, în condițiile în care populația lumii crește, la ceea ce avem, să producem mai mult, mai bine și la prețuri rezonabile pentru consumatori pentru că asta e menirea noastră. În ultima perioadă există aceste provocări - toată lumea legiferează pentru agricultori: mediul pune anumite condiții, transporturile și finanțele la fel. Agricultorii sunt chemați să facă față acestor provocări care nu sunt simple, ușor de dus la îndeplinire. Pentru că profitul din agricultură e destul de mic. Nu se pot face minuni peste noapte încât să ne putem dota cu o tehnică performantă, să avem o infrastructură foarte bună și să obținem rezultate extraordinare. Depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător. Aceste incidente climatice influențează randamentul și nivelul producției la nivel mondial. E o provocare permanentă. Trebuie să avem în vedere an de an, să adaptăm tehnologiile, să aducem noul. Cercetarea și inovarea trebuie să fie alături de noi și, de asemenea, să putem să o susținem pentru a o putea continua.”

Perioadă de schimbări majore în agricultură

Ioan Enoiu, director general Naturevo:
„Comparativ cu ce am văzut prin ţară, pe câmpurile pe unde am umblat - avem mai mulți parteneri cu care colaborăm, pot să spun că la Agrichim Feteşti sunt unele din cele mai frumoase culturi. E drept că au aplicat și niște tehnologii foarte complexe care au început din toamnă de la pregătirea terenului, e vorba de afânări adânci, prelucrarea terenului astfel încât să nu piardă apă, fertilizări complexe. Și totuși, chiar şi în aceste condiţii, sunt probleme de sănătate a plantelor.

Trăim o perioadă de schimbări majore, care s-ar putea traduce prin radiații foarte puternice, radiații ultraviolete, infraroșii. Apoi, apar aceste amplitudini foarte mari de temperaturi zi-noapte. Am mai avut în primăvară, perioade cu nebulozitate ridicată, fără lumină prea multă. În paralel cu temperaturi foarte scăzute, atât ziua cât și noaptea, atunci evoluția culturilor nu a fost cea normală. Evoluția agenților dăunători, fie că se numesc buruieni, boli, insecte etc, a fost diferită față de ceea ce știm noi. Chiar și efectul produselor utilizate nu a fost cel pe care îl știm în mod curent sau cel testat în anii anteriori pentru că sunt ani atipici. Iar 2011 e foarte atipic, ieșit din normalitate. De aceea, pentru toți agricultorii care visează frumos că vor obține producții mari doar că plouă, trebuie să le spun că nu e așa. Și le-am spus să fie foarte atenți pentru că la cereale sunt foarte multe boli, atât pe frunze, cât și pe spic. Aici la Agrichim nu sunt așa de multe boli pe spic, dar pe frunze încă au fost scăpate, pentru că efectiv nu ai cum să le ții în frâu cu tehnologia curentă. Dar, tehnologiile se vor adapta. La Naturevo suntem pregătiți să oferim alternative pentru condițiile noi create.

Lucrăm la nivel de management integrat al culturii și atunci în afară de ceea ce noi oferim ca input-uri, plecând de la semințe de calitate - noi suntem aici și în calitate de partener al Biocrop, importatorul DSV în România - deci, noi vindem hibrizi de rapiță DSV, soiuri de grâu DSV, soiuri de orz și vom începe să vindem și hibrizi de porumb. DSV e o firmă cu o calitate deosebită a seminței, pe care apoi poți să grefezi niște tehnologii deosebite. Degeaba vii cu o tehnologie deosebită dacă nu ai sămânță, o genetică pe care să creezi și să dezvolți un potențial productiv, și invers: dacă ai o sămânță de calitate, dacă nu vii cu tehnologie de calitate, nu faci nimic. Am văzut aici o tehnologie care din punctul nostru de vedere acoperă cam 85% din necesar și din posibilități. În ultima vreme am introdus pe piaţa românească vreo opt produse noi. Sunt produse în principal pentru agricultura ecologică și sunt patru fertilizanți foliari complecși pentru că am adăugat în rețetă, special făcută la comanda noastră, acele elemente care sunt în deficit în România: magneziu, fier, zinc, mangan și în unele cazuri molibden, bor - niște rețete foarte complexe care vin să acopere cumva această schimbare în biologia plantelor determinată de schimbările climatice.

Cartarea agrochimică și pedologică îți dau baza de la care trebuie să pleci când se face o fertilizare echilibrată. Însă de la asta și până la a crea condiții unei culturi ca să se manifeste la nivel. Pasul acesta e necesar, numai că în România stăm foarte prost la capitolul cartare agrochimică și pedologică. Doar că avem avantajul dacă suntem profesioniști, așa cum se întâmplă și pe aici - pentru că nu cred că Agrichim a apelat prea mult la cartare, ci stând de vorbă cu plantele, cunoscându-și culturile anterioare, deja și-a făcut un plan pe lungă durată de lucru și se vede. Nu poți lua o pârloagă și să crezi că din primul an vei face performanță. Eu vin în Agrichim de vreo 8 ani și am văzut evoluția și an de an s-a mai pus câte o cărămidă la știința aplicată în agricultură. Lucrul acesta se vede.”

1 kg de îngrăşăminte aduce un spor de 15 kg de recoltă

Vasile Băcilă, director Cris Agrofert:
„Societatea pe care o reprezint - Crist Agrofert - furnizează îngrășăminte chimice complexe și foliare. Se vede că acolo unde se vrea să se facă agricultură, se face. Culturile arată de nota 10, pentru că se respectă o tehnologie, sunt semințe de calitate. Ce mi-a plăcut în mod deosebit la Agrichim e că cercetarea aproape a cucerit 80% din activitatea societății, testează hibrizi de rapiță, de grâu, de orzoaică, soiuri consolidate în Germania și care la noi răspund foarte bine, iar producțiile din anii anteriori au fost la nivelul de peste 4.000-5.000 kg, iar în acest an cu o fertilizare riguroasă vor asigura, fără discuții, producții mult mai mari.

Spre regretul meu ca specialist de peste 44 de ani - începând de la 15 kg de azotat la ha care se dădeau acum 44 de ani când am început eu meseria, ne-am cam apropiat de unde am plecat. Îngrășămintele chimice nu sunt scumpe față de sporul de producție. Cei care le folosesc trebuie să le înţeleagă. 1 kg de îngrășăminte aduce un spor de 15 kg de recoltă. Cel care înțelege și vrea să facă producție trebuie să folosească îngrășăminte chimice. În ce priveşte îngrăşămintele chimice, situația e dramatică. Nu se mai folosesc, fabricile încep să schimbe prețurile de la săptămână la săptămână și ne pun în situația și pe noi oricât am fi de patrioți să aducem peste 70% din producție din import. Nu înțeleg de ce în Ucraina, Belarus, Rusia se produc aceste îngrășăminte, se granulează și se amestecă în aceeași granulă cele trei elemente de bază, iar noi vindem încă praf de superfosfat, praf de potasiu și granule de azotat de amoniu, care în funcție de greutatea specifică se împrăștie mai departe și apar defecțiuni fantastice de fertilizare în câmp.”

MĂDĂLINA TUFIŞI