Teme și temeri, la început de primăvară - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 05 Aprilie 2020 19:44

Teme și temeri, la început de primăvară

Scris de

Iarna caldă și fără zăpadă din vestul țării nu a diminuat suficient rezerva de boli și dăunători din sol și pune serioase probleme fermierilor acum, la început de primăvară. Armonizarea schemei de tratament cu schimbările climatice reprezintă o adevărată provocare.

„Cel mai mare pericol în acest moment îl constituie ruginile. În momentul în care vom face primul tratament, vom avea pe lângă rugină și făinare și septorioză.”

Cultura de păioase, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, arată foarte bine. Majoritatea soiurilor de grâu semănate în perioada optimă sunt bine înfrățite, uniform dezvoltate și cu un sistem radicular solid. Prin urmare, din punct de vedere fiziologic, situația este foarte bună.

Încălzirea globală reprezintă o temă de casă pentru fermieri, care se văd nevoiți să-și regândească de la un an la altul tehnologia de cultură. Realitatea climatică a momentului obligă la decizii. În luna ianuarie, la nivel național media temperaturilor a fost peste cea a anului trecut din aceeași perioadă, în timp ce precipitațiile au fost extrem de sărace, excepție făcând zona Banatului, la stația de la Checea, din județul Timiș, unde firma Bayer a dezvoltat un Centru de Cercetare și Inovație. Precipitațiile căzute din septembrie și până la începutul lunii februarie arată un deficit de apă de peste 100 l/mp, față de o medie de 220 l/mp. Măsurătorile făcute în aceeași perioadă, septembrie - februarie, în ceea ce privește temperaturile, comparativ cu media multianuală, evidențiază o creștere fabuloasă în iarna 2019-2020 cu 12 grade Celsius. Cu alte cuvinte, tendința de încălzire și deficitul hidric au devenit o realitate dovedită.

„Trebuie regândit planul de tratament și modul de lucru. Trebuie luată în calcul o rotație mai bună a culturilor și să regândim arăturile, pe care unii poate că le-au scos demult din tehnologia de cultură.”

Plan de tratamente, regândit

Starea optimă de dezvoltare suprapusă temperaturilor ridicate favorizează dezvoltarea bolilor și dăunătorilor. Daniel Grosz, directorul Bayer pentru zona de vest, oferă câteva soluții menite să evite sau să limiteze pagubele. „Cel mai mare pericol în acest moment îl constituie ruginile, care au nevoie de umiditate de 70-90% și temperaturi de 15-25 grade Celsius, condiții întrunite deja încă din toamnă și chiar în luna decembrie. Am întâlnit plante în care se văd fructificații ale acestei ciuperci, rugina brună, ceea ce înseamnă că presiunea la ieșirea din iarnă, dacă o putem numi iarnă, este una foarte mare. În aceste condiții, trebuie să ne gândim la un plan de tratamente asigurător. Primul tratament este foarte important pentru că el trebuie să poată lucra cu acest patogen. Deocamdată, doar acest patogen este vizibil, dar urmează obligatoriu făinarea, care se instalează în fiecare an în momentul în care are condiții, și mai avem septoriozele, care au o evoluție mai târzie la ieșirea din iarnă. Prin urmare, în momentul în care vom face primul tratament, vom avea pe lângă rugină și făinare și septorioză. Primul tratament din portofoliul Bayer este clar o recomandare pentru Falcon Pro, care pe lângă tebuconazol are și spiroxamină care lucrează foarte bine pe făinare, avem și protioconazolul, care este lider în categoria triazolilor”, arată specialistul.

Rapița, o cultură care anul trecut a fost întoarsă pe mai bine de jumătate din suprafața pe care a fost cultivată, acum arată foarte bine. Întreaga suprafață cultivată cu rapiță în epoca optimă, cu densități bune, este bine așezată pe rădăcină. Mai mult chiar, în acest an rapița a reușit să satisfacă integral regula lui 8 la iernare, în întreaga zonă de vest, cu 8 frunze, 8 mm grosimea coletului și 8 cm adâncimea de înrădăcinare. Problemele care trebuie gestionate la cultura de rapiță sunt generate mai ales de dăunători, atrage atenția Daniel Grosz. „La rapiță, dar și la păioase, riscurile sunt date din cauza lipsei tratamentului cu insectofungicide la sămânță, în special a neonicotinoidelor, care ne asigurau un control foarte bun asupra dăunătorilor de sol, care atacă în primele faze de vegetație ale culturii. Ne-am confruntat deja cu un atac foarte puternic de purici în prima fază de dezvoltare la rapiță. Similar am avut la păioase, afide-cicade. De asemenea, am avut un atac foarte puternic de muște ale sistemului radicular, Delia radicum, pe rapiță, dar și la păioase. La final de noiembrie, noi aveam încă zbor de muște ale cerealelor, vreo șase specii, care au avut vreme să-și depună ponta foarte bine. Larvele se dezvoltă pe sistemul radicular al rapiței, unde creează niște orificii care, pe lângă daunele produse rădăcinilor de rapiță, creează portițe de infestare cu boli. La grâu, de asemenea, atacul de muscă poate să fie fatal. Toate aceste probleme apar din cauza ieșirii din piață a unor verigi de tratament, pe care în momentul de față nu ai cum să le substitui. Nu prea există variante. În aceste condiții trebuie regândit foarte bine planul de tratament și modul de lucru. Trebuie luată în calcul o rotație mai bună a culturilor și să regândim arăturile, pe care unii poate că le-au scos demult din tehnologia de cultură. Ca patogeni la rapiță nu avem probleme deosebite,  pentru că majoritatea fermierilor au făcut tratamentul cu fungicid în toamnă, iar acum nu sunt probleme cu Phoma”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Citit 573 ori

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista