Viespea paiului. Cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin, ideală - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

Marți, 11 Iunie 2019 16:49

Viespea paiului. Cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin, ideală

Scris de

Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Citit 4408 ori

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista