Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.
„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.
Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.
În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.
Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.
