În contextul în care sezonul de primăvara se apropie, vă propun abordarea unui subiect, care ne solicită atenţia în fiecare an, şi anume “cel mai bun hibrid de porumb”.

An de an încercăm, pe baza informaţiilor primite de la companiile care au ca obiect de activitate ameliorarea porumbului, să alegem cea mai bună soluţie care să ne genereze cele mai economice producţii.

Algoritmul culturii de porumb

Realizarea producţiilor  maximale la porumb este strict dependentă de acelaşi algoritm, ca de altfel la fiecare cultură agricolă şi anume “RASA – CASA – MASA”. În acelaşi timp, alături de producţia maximă ne dorim un grad ridicat de siguranţă al realizării producţiei care ţine în mod direct de experienţa anterioară şi mai ales de interpretarea corectă şi realistică a factorilor care influenţează realizarea producţiei la cultura de porumb.

De multe ori se întâmplă ca şi prin interpretarea factorilor, având la bază experienţa anterioară, să nu se confirme cele întâmplate anterior, deşi condiţiile păreau a fi similare. Aşadar, este impetuos necesar de avut în vedere algoritmul “RASA – CASA – MASA”.

Pentru răspunsul la elementul “RASA” trebuie analizate foarte obiectiv elementele CASA şi MASA.

CASA

Reprezintă mediul cu toate caracteristicile sale, şi în opinia mea trebuie analizat cel mai bine, asfel încât să facem cea mai bună alegere – să găsim “Cel mai bun hibrid de porumb”. Cand vorbim de mediu, elementele componente sunt:

• Caracteristicile condiţiilor microclimatice specifice zonei de cultură În opinia mea este greşit să considerăm că este suficient a ne rezuma să interpretăm condiţiile climatice la nivel macro. Climatul temperat continental în care se află România, prin caracteristica sa de instabilitate multianuală (atât în ceea ce priveşte regimul de precipitatii, cât şi cel de temperaturi) ne determină să interpretăm la nivel de microzonă condiţiile de mediu.

• Caracteristicile condiţiilor de sol şi interacţiunea acestuia cu condiţiile climatice Este foarte importantă cunoaşterea condiţiilor de sol, pentru a putea face cea mai bună alegere în ceea ce priveşte varietatea de porumb ce va fi luată în cultură. Se ştie că porumbul asigură recolte pe soluri de diferite categorii, însă cele mai bune rezultate se obţin pe solurile profunde, fertile, cu textura luto-nisipoasă, care să permită dezvoltarea unui sistem radicular ferm, puternic, capabil să valorifice însuşirile genetice ale hibridului. Solurile mai puţin recomandate pentru cultura porumbului sunt solurile argiloase, care menţin mai multă umiditate, care se încălzesc mai greu primăvara, iar vara crapă, manifestând repercursiuni grave asupra plantelor de porumb.

• Caracteristicile condițiilor tehnologice

Condiţiile tehnologice importante sunt legate de rotaţie, sistemul de lucru al solului, disponibilitatea gamei de maşini şi gradul de utilizare a lor, folosirea irigaţiilor sau a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, administrarea rotaţiei pesticidelor.

MASA

Pentru a obţine manifestarea calităţilor şi însuşirilor caracteristice hibridului de porumb, nivelul de fertilizare trebuie corelat în primul rând cu caracteristicile de sol, tehnologia aleasă, asigurarea necesarului de apă, epoca de maturitate, rotaţia culturilor şi nivelul producţiei ce se doreşte a fi obţinut.

În mod cert nu vom putea valorifica potenţialul genetic de producţie şi calitate al unui hibrid de porumb, dacă nu respectăm principiile de bază ale fertilizării caracteristice culturii de porumb.

RASA

În urma analizării şi a interpretării corecte a componentelor anterioare, CASA şi MASA, vom stabili contextul în care putem face cea mai bună alegere în ceea ce priveşte hibridul de porumb care să ne dea satisfacţia aşteptată.

Recomandările specialiştilor cu privire la alegerea varietăţilor de porumb sunt acelea că un hibrid de porumb trebuie să aibă în primul rând calitatea de a fi ADAPTAT.

Atâta vreme cât este supus factorilor de mediu ce nu pot fi controlaţi, dar care pot fi estimaţi ca intensitate, pentru ca un hibrid să fie ADAPTAT, trebuie ca procedurile de ameliorare, începând de la primele verigi, să se desfăşoare în mediul care are aceleaşi caracteristici cu mediul de cultură căruia îi va fi destinat, astfel încât observaţiile şi interpretarea manifestărilor morfologice şi fiziologice să fie corecte, iar recomandările de cultură să fie cât mai obiective.

Departamentul de Cercetare – Dezvoltare al companiei Procera îşi desfăşoară activitatea de ameliorare şi testare, începând de la verigile primare, în zona de maxim interes din punct de vedere agronomic pentru România, şi anume zona Câmpiei Române cu 3 centre de testare, Fundulea, Vâlcelele, Brăila şi Câmpia Banatului cu un centru, la Lovrin.

Obiectivul Departamentului de Cercetare – Dezvoltare al companiei Procera este acela de a crea material genetic ADAPTAT, cu potenţial de producţie ridicat, având în vedere principiile de bază ale cercetării precum şi aşteptările fermierilor.

Hibrizii de porumb ai companiei Procera: CERA 6, CERA 10, CERA 2504, şi BARAGAN 48 au fost dezvoltaţi datorită comportamentului foarte bun în condiţiile arealelor de testare, fiind consideraţi hibrizi cu grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile reale de cultură din zonele de maxim interes pentru cultura porumbului, specifice climatului temperat continental adeseori cu tentă excesivă.

Întrebarea iniţială era: “Care e cel mai bun hibrid de porumb?”

Răspunsul este simplu: Hibridul de porumb adaptat, creat în condiţiile ecopedoclimatice în care va fi cultivat!

Ing. Mihai RADU , Director Tehnic, Procera Agrochemicals România