Contrafacerea şi pesticidele ilegale reprezintă un fenomen în creştere ce ameninţă atât culturile , cât şi sănătatea oamenilor. Membrii Asociaţiei Industriei de Protecţie a Plantelor din România (AIPROM) s-au întâlnit luna trecută în cadrul Evenimentului Anual ce a avut loc la unul dintre hotelurile din Capitală. Discuţiile au avut ca puncte centrale programele desfăşurate de asociaţie.

Întâlnirea a fost deschisă de Yves Piquet, CEO BayerCropScience şi preşedinte AIPROM, după care discuţiile au continuat cu discursurile lui Paul Claxton (CEO Syngenta Agro şi membru al consiliului director), Vasile Iosif (CEO DuPont şi vicepreşedinte AIPROM) şi Agata  Zagorska (ECPA Director Afaceri Publice Europa Centrală şi de Est).

„Întâlnirea face parte din seria noastră de evenimente anuale sau care vrem să devină astfel. Mesajele pe care dorim să le transmitem sunt în principal proiectele ce se desfăşoară la nivel de AIPROM, cum este cel de colectare a ambalajelor goale, cel de luptă împotriva falsurilor, de protejare a apelor, cel de utilizare responsabilă a pesticidelor“, a afirmat Cristian Grecu, director marketing Syngenta Agro.

AIPROM a iniţiat şi continuă proiectele TOPPS/Bridge (Pregătirea operatorilor pentru a preveni poluarea din surse punctuale), Campania pentru prevenirea şi combaterea contrafacerilor şi a activităţilor ilegale, SCAPA - programul de colectare a ambalajelor după utilizare (al treilea an de la promovare), Proiectul SUI (Iniţiativa de utilizare în siguranţă a PPP, proiect iniţiat la finele anului 2010 ce va fi detaliat în 2011). Conform vorbitorilor, principalul obiectiv al acestei asociaţii îl reprezintă promovarea utilizării în siguranţă a produselor de protecţia plantelor pentru o agricultură durabilă, astfel încât să îmbine grija

ecologică pentru un mediu divers şi sănătos, cu exigenţele economice ale agriculturii. Dar acest obiectiv nu poate fi realizat decât în strânsă colaborare cu parteneri cum ar fi Agenţia Naţională Fitosanitară, asociaţiile profesionale ale fermierilor români, Comisia Naţională de Omologare a PPP, cu sprijinul conducerii Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii şi a Comisiilor pentru Agricultură din Parlamentul României.

Contrafacerea, otravă pentru agricultură

Unul dintre proiectele ce vor fi continuate este cel de prevenire şi combatere a contrafacerii şi activităţilor ilegale cu produse de protecţia plantelor, fenomen care a crescut vizibil în 2010. Conform unui studiu realizat, un fermier din patru s-a întâlnit în România cu cazuri de produse de protecţia plantelor contrafăcute. Aceasta s-a întâmplat mai frecvent în partea de sud şi de vest, şi mai rar în est. „Proiectul se desfăşoară timp de 4 ani. L-am demarat în 2010 şi îl continuăm anul acesta. În 2012 ne dorim să atingem performanţe, iar în 2013 să realizăm o evaluare“, a afirmat Vasile Iosif, vicepreşedinte AIPROM. „La sondajul legat de contrafacere am văzut că 25% dintre fermieri sunt conştienţi de acest fenomen şi că vor să facă ceva pentru a corecta“, ne-a spus Cristian Grecu.

Problemă globală

Contrafacerea nu afectează însă doar ţara noastră. „Problema pesticidelor ilegale e una în creştere care afectează aproape toate statele. Copiile sunt sofisticate, greu de recunoscut chiar şi de către producători şi pot conţine de la apă la pudră de talc. De exemplu, în Ucraina tone de pesticide dispar şi reapar gata de a fi utilizate. Trebuie să înţelegem că sunt cu un pas în urma noastră şi că avem de a face cu o infracţiune organizată, nu una de garaj, cu riscuri necunoscute“, a declarat Agata Zagorska, ECPA director Afaceri Publice Europa Centrală şi de Est.

De suferit au toate părţile, de la utilizator la consumator. „Nu ştiu niciun caz în care folosirea produselor contrafăcute a adus satisfacţie la final fermierilor. Până la urmă s-a dovedit că nu merită un astfel de risc. Există o mare varietate de contrafaceri - de la încălcarea legii privind proprietatea intelectuală, până la falsuri grosolane în care în recipient e aracet sau zahăr sau chiar cazuri în care sunt produse contaminate care fac rău culturii sau utilizatorului“, ne-a declarat Cristian Grecu.

Pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul fermierilor şi stoparea dezvoltării fenomenului e nevoie de o colaborare internaţională, de un dialog între autorităţi şi producători. „Cei care se ocupă de contrafacerea pesticidelor trebuie trataţi ca infractori. Acest tip de crimă organizată exploatează lacunele legislative şi cele din controlul importului/exportului. Efectul duce la afectarea veniturilor fermierilor, dar şi producerea unui risc asupra sănătăţii lor şi a mediului“, a mai spus Agata Zagorska.

Fermierii români vor să colecteze ambalajele

Un alt program al AIPROM este SCAPA, de colectare a ambalajelor după utilizare, aflat la al treilea an de la promovare. Agricultorii din România sunt printre cei mai conştienţi de necesitatea acestui procedeu. „Pe acest proiect avem o rată de peste 50% a celor care dau spre colectare ambalajele. Acesta e un răspuns foarte bun, deoarece în Europa foarte puţine ţări au peste această cifră“, a afirmat Cristian Grecu.

Printre obiectivele de anul acesta se afla creşterea ratei de colectare la cel puţin 60%, începerea reciclării conform recomandărilor ECPA – cel puţin 10% -, promovarea clătirii de 3 ori ca principala condiţie de preluare, găsirea celor mai potrivite soluţii de atingere a obiectivelor naţionale şi extinderea sistemului de colectare la nivelul micilor fermieri.

Folosirea corectă a pesticidelor

În urma unui studiu s-a constatat că, de pe etichete, fermierii citesc mai ales instrucţiunile de preparare, perioada de aplicare a tratamentelor, volumul de apă ce trebuie folosit pentru preparare. De cealaltă parte, măsurile de igienă, siguranţă şi prim-ajutor sunt citite mai rar sau chiar deloc. Astfel, este absolut necesară creşterea nivelului de responsabilitate a fermierilor în vederea utilizării în siguranţă a acestor produse. Proiectul SUI îşi propune acest lucru având în vedere că dezvoltarea utilizării produselor pentru protecţia culturilor este obligatorie pentru a valorifica potenţialul agricol al României.

AIPROM a fost înfiinţată în 2002 şi are ca membri 16 companii importante de pe piaţă: 11 companii multinaţionale care operează pe piaţa internaţională şi 5 companii naţionale. Companiile membre ale AIPROM acoperă prin produsele lor 80% din piaţa produselor de protecţia plantelor din România şi sunt angajate în respectarea standardelor CropLife Internaţional, FAO şi a Codului de conduită ECPA. Începând din 2005, AIPROM este membră a European Crop Protection Association ECPA (Asociaţia Europeană de Protecţia Plantelor), fiind astfel ambasadoarea reţelei pan-europene a industriei de protecţia plantelor în România.

Delia Ciohodaru