Modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) pot susține garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, cât şi la majorarea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene, a afirmat miercuri, 23 ianuarie 2019, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European.

Potrivit Agerpres, gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei PAC în contextul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 reprezintă principala prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (ConsUE) în domeniul agriculturii.

„Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesele de modernizare şi de simplificare a PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Totodată, el a spus că preşedinţia României are ca prioritate avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele-cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

„Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice”, a mai menţionat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, Daea a afirmat că orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central „reînnoirea generaţională”.

„În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire”, a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

În plus, el a spus că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care „menţin zonele rurale vii”, mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, „pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper”.

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

„Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat, la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora”, a susţinut Petre Daea.

În cadrul COMAGRI, Daea a mai declarat că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

„După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (n.r. - referitor la plăţile directe) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţă tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important, preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului special pentru agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând”, a conchis ministrul român al Agriculturii.