Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) pot susține garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, cât şi la majorarea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene, a afirmat miercuri, 23 ianuarie 2019, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European.

Potrivit Agerpres, gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei PAC în contextul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 reprezintă principala prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (ConsUE) în domeniul agriculturii.

„Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesele de modernizare şi de simplificare a PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Totodată, el a spus că preşedinţia României are ca prioritate avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele-cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

„Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice”, a mai menţionat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, Daea a afirmat că orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central „reînnoirea generaţională”.

„În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire”, a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

În plus, el a spus că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care „menţin zonele rurale vii”, mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, „pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper”.

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

„Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat, la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora”, a susţinut Petre Daea.

În cadrul COMAGRI, Daea a mai declarat că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

„După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (n.r. - referitor la plăţile directe) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţă tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important, preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului special pentru agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

Conform precizărilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European, țara noastră a închis patru dosare, unul dintre acestea fiind cel care viza practicile comerciale neloiale.

„La această oră sunt patru dosare pe care le-am închis din punctul nostru de vedere, punându-le pe drumul acesta tehnic de prelucrare şi apoi de aprobare. Aici este vorba de practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care vine din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă, dar care acum a trecut prin mâna noastră şi a pornit la Parlament. De asemenea, reglementările privind peştele spadă şi GFCM (n.r. - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) în domeniul piscicol. (...) Iată cum ne putem măsura efortul prin rezultatele pe care le-am obţinut până acum. Vom continua în acelaşi ritm zilnic de muncă, pentru că aici suntem la negocieri, dar grupele noastre de lucru cu experţii sunt la treabă, sunt în trialoguri, fac muncă specifică în acest domeniu şi îşi concentrează eforturile pentru a avea rezultatele pe care ni le-am propus”, a afirmat Daea, citat de Agerpres.

Ministrul român al Agriculturii a adăugat că politica comună în domeniul pescuitului, discutată în comisia de specialitate, a suscitat de asemenea un interes major.

„S-a văzut o preocupare foarte largă, au fost teme specifice, multe, puse în dezbatere, şi am constatat aceeaşi preocupare, aceeaşi grijă de a colabora cât mai repede şi mai bine cu putinţă, pentru că toată lumea se aşteaptă să încheie cât se poate de repede anumite dosare pe care le avem în analiză şi în portofoliul nostru de discuţii, şi la nivelul Consiliului de Miniştri”, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a explicat că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie.

El a menționat, totodată, că preşedinţia română a ConsUE se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

„Aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat cunoştinţă deja că preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri, dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni”, a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

Mai multe despre practicile comerciale neloiale puteți găsi aici:
https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Într-o discuție avută cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), Gabriela Zoană, a reiterat ideea potrivit căreia pentru țara noastră este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre, precum și nevoia de a găsi variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri, în contextul în care una dintre cele trei propuneri vehiculate la Bruxelles sunt de a plafona plățile către agricultori la suma de 60.000 de euro.

Într-o declarație transmisă recent presei, Zoană a precizat că a susținut și susține în continuare poziția României la Bruxelles, menținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la același nivel și susținerea sistemului plăților directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lăsată la dispoziția statelor membre/plafonarea voluntară.

„România va fi în continuare favorizată de Politica Agricolă Comună (PAC) și după 2020. Fermierii mici și mijlocii vor fi favorizați, dar va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri”, a spus vicepreședintele COMAGRI.

În cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European (PE), căruia i-a prezentat poziția României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc și i-a solicitat ca viitoarea PAC să țină cont de specificitatea agriculturii românești.

În plus, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a avut mai multe discuții cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziția României pentru viitoarea PAC.

Cu ocazia discuției cu Tajani, Gabriela Zoană a punctat necesitatea menținerii bugetului PAC, fără conceptul de cofinanțare națională.

„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a precizat eurodeputatul S&E.

Miercuri, 2 mai 2018, este planificată prezentarea de către Comisia Europeană (CE) a variantei de buget propusă pentru perioada post-2020, iar în data de 30 mai 2018, la Strasbourg, vor fi prezentate propunerile de reformă.

Înainte de acest moment decizional, discuțiile purtate la nivel european lăsaseră loc unor speculații în ceea ce privește bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aproximativ 38 la sută din bugetul total al Uniunii Europene (UE).

Conform documentului de presă transmis de europarlamentarul Gabriela Zoană, nu au fost puțini cei care au susținut diminuarea masivă a fondurilor destinate acestei zone, iar cel mai dur scenariu prezentat inițial de CE prevedea o scădere chiar și de 30 de procente a fondurilor alocate PAC 2020.

Negocierile se îndreaptă în acest moment către trei direcții principale și este extrem de probabil ca miercuri, 2 mai 2018, CE să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:

1) Sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 Euro/beneficiar/an - CE are în vedere o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie și mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole. În plus, micii fermieri vor fi considerați prioritari și vor fi sprijiniți printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european și național oferit pentru a înțelege și aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce privește producția și desfacerea produselor agricole. În România, ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.

Cu toate acestea, în viziunea europarlamentarului Gabriela Zoană trebuie protejați și cei cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, europarlamentarul român consideră că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării;

2) Existența a nouă principii de bază a viitoarei PAC - a) Sprijinirea fermelor și exploatărilor agricole viabile pentru creșterea securității alimentare în UE; b) Creșterea competitivității și a orientării producției pe nevoile pieței de desfacere; c) Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar; d) Creșterea contribuției agriculturii la îmbunătățirea condițiilor climatice; d) Promovarea dezvoltării sustenabile și managementul eficient al resurselor naturale; e) Conservarea naturii și conservarea peisagistică; f) Atragerea tinerilor către sectorul agricol; f) Creșterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale și dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură; g) Satisfacerea nevoilor și așteptărilor societății în ceea ce privește alimentația;

3) Identificarea variantei optime de ajustare a contribuțiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.

În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există două direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre. Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde euro, iar prioritățile CE sunt securitatea, migrația și apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii. Primul este acela în care CE gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul UE cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la PE, un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

„România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important”, se mai menționează în documentul de presă.

Parlamentul European a adoptat marți, 7 iunie 2016, o rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, document de poziție prin intermediul căruia eurodeputații solicită Comisiei Europene să vină cu propuneri împotriva acestora, pentru a asigura astfel venituri corecte pentru fermieri, dar și o paletă cât mai largă de produse pentru consumatori.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, liderul delegației eurodeputaților social-democrați din România, Viorica Dăncilă, își exprimă satisfacția față de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției, un semnal pe care Parlamentul European îl transmite în vederea susținerii producătorilor din sectorul agroalimentar, de multe ori lăsați la voia întâmplării în relația cu marile rețele de retail.

„Această rezoluție este un semnal pe care Parlamentul European îl dă, în sprijinul fermierilor. Este un semnal pozitiv pentru producătorii de bunuri de consum alimentar și care, de multe ori, nu sunt protejați în relația cu marile rețele comerciale. Este important ca eforturile acestor oameni să fie recompensate corespunzător, la fel cum este important pentru consumatori să beneficieze de produse de calitate, la prețuri decente.

Îmi exprim speranța că oficialii responsabili din Comisia Europeană vor da cât mai rapid curs solicitărilor făcute prin intermediul acestei rezoluții. Rezoluția servește deopotrivă fermierilor români, despre care știm deja că au de multe ori dificultăți în a-și vinde și distribui produsele în condiții echitabile.

Am votat cu toată convingerea această rezoluție. De când mă aflu în Parlamentul European, am avut ca unul dintre principalele obiective să apăr interesele producătorilor români și ale consumatorilor și cred că acest act servește la atingerea obiectivului menționat” a precizat eurodeputata PSD.

La rândul său, raportorul PE Edward Czesak, a precizat că încă sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și rețelele de retail și solicită CE instrumente noi de luptă împotriva practicilor incorecte.

„Inițiativele de până acum nu au fost eficiente. De aceea facem acum mai multe sugestii. Trebuie făcut mai mult pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și supermarketuri și hipermarketuri, în special în ceea ce privește așa-numita teamă (fear factor). Cerem de asemenea Comisiei Europene să facă mai mult în ceea ce privește noile instrumente care ne-ar putea ajuta să luptăm, împotriva practicilor incorecte”, a declarat raportorul PE Edward Czesak (ECR, PL). „Toți actorii din lanțul de distribuție alimentară trebuie să aibă aceleași drepturi”, a adăugat el.

Dezechilibrele de venituri și de putere în sectorul alimentar trebuie combătute urgent pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor, se arată în rezoluția aprobată cu 600 de voturi la 48, cu 24 de abțineri. Eurodeputații subliniază faptul că prețurile de vânzare sub costurile de producție și utilizarea incorectă a alimentelor agricole de bază cum ar fi lactate, fructe și legume drept principale alimente vândute la prețuri subevaluate de către marii distribuitori amenință durabilitatea pe termen lung a producției UE în aceste domenii.

Fermierii și întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod deosebit vulnerabili la practicile comerciale incorecte (UTPs). Uneori sunt forțați să vândă în pierdere atunci când negocierile privind prețurile cu un partener mai puternic le pune în situație dezavantajoasă, cum ar fi împunându-le să suporte costurile reducerilor din supermarket. Consumatorii sunt și ei dezavantajați, întrucât accesul la produse noi și inovatoare și paleta de opțiuni sunt reduse, mai spun deputații.

Sunt necesare măsuri puternice pentru a învinge ”teama” (”fear factor”) de furnizori

Schemele voluntare și de auto-reglare au dus până acum la „rezultate limitate”, din cauza lipsei unei aplicări corespunzătoare, reprezentării limitate a fermierilor, conflictelor de interese între părți, mecanismelor de mediere care nu reflectă „teama” („fear factor”) de furnizori și a faptului că nu se aplică întregului lanț alimentar, subliniază deputații. O legislație cadru europeană este necesară pentru a lupta împotriva practicilor comerciale incorecte (UTP) și pentru a asigura că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții corecte de vânzare și cumpărare, se mai spune în text.

UTPs sunt, de exemplu, întârzieri ale plăților, restricționarea accesului la piață, modificări unilaterale sau retroactive ale contractului, anulare neprevăzută și nejustificată a contractelor, transferuri incorecte ale riscului comercial și transferul costurilor de transport și depozitare către furnizori.

UE are deja legislație pentru combaterea practicilor comerciale incorecte ale companiilor față de consumatori (Directiva 2005/29/CE), dar nu există reguli UE pentru combaterea practicilor incorecte între diferiți operatori din sectorul alimentar. UTPs sunt acoperite parțial de legislația privind competiția. Parlamentul crede că Supply Chain Initiative și alte sisteme naționale și europene voluntare ar trebui promovate ”ca un supliment la mecanisme efective și puternice de aplicare la nivelul statelor membre, care să asigure că toate plângerile pot fi depuse anonim și care să stabilească penalități descurajante, în coordonare cu UE”. Deputații încurajează producătorii și comercianții, inclusiv organizațiile fermierilor, să se implice în astfel de inițiative.

PE a adoptat marți, 07 iunie, propunerea de Rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Eurodeputații solicită Comisiei Europene, prin intermediul rezoluției votate cu o largă majoritate, să propună măsuri care să ducă la realizarea unor relații comerciale corecte și transparente între producătorii, furnizorii și distribuitorii de alimente.

Și totuși, românii nu vor hipermarketuri, dar cumpără la greu din ele!

În contrapartidă, nu cu mult timp în urmă anunțam că retailul modern continuă să reprezinte un pilon principal de creștere a consumului, atingând o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și al creșterilor salariale, în condițiile în care, la nivel declarativ, toată lumea duce un „război” cu cu mult blamatele mari rețele de magazine.

„Dacă până în 2008, retailul modern creștea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradițional, în primele trei luni ale anului creșterea este semnificativă, de 4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, afirma Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.

Potrivit spuselor oficialului GfK, primele trei luni ale acestui an au reprezentat un reviriment pentru FMCG, creșterile salariale și banii rămași în buzunarele cumpărătorilor din scăderea de TVA reprezentând bani întorși în consum.

“Consumatorul român s-a mai relaxat, odată cu slăbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucătorii din FMCG, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor datorată reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și a creșterilor salariale. Beneficiul este că acești bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dă semne bune de continuare a creșterii”, concluzionează Raluca Răschip.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături. În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Atât demersurile europarlamentarilor, cât și cele ale deputaților români vizavi de prezența preponderentă a produselor românești la raft par sortite eșecului.

Vorbim în acest caz de data de 10 mai 2016, zi în care Pl-x nr.798/2015 a fost trimisă înapoi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, pe motiv că a apărut sub formă de inițiativă legislativă, și nu de amendamente.

În urma primirii raportului favorabil de la Comisie, la data de 3 mai a.c., inițiativa legislativă Pl-x nr.798/2015 de modificare a Legii 321/2009 era înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 10 mai 2016, moment în care ar fi trebuit să se dea votul final, deputatul PSD Pâslaru Florin Costin a cerut retrimiterea proiectului înapoi, la Comisia pentru agricultură, conform Active News.

Potrivit spuselor alesului, proiectul de lege a fost retrimis la discuții pe motiv „pe procedură”, „având în vedere că pe traseu, mult mai vechi introduse pe traseul legislativ, există alte trei legi (n.r. – proiecte legislative) și că acest proiect de lege a fost înaintea altora care au fost ținute la sertar, mai mult decât atât, s-au luat din acele proiecte de lege care, repet, au fost dinainte, s-au luat 90% din text. Noi am fi dorit să vină ca amendamente, nu ca un nou proiect de lege. Pentru acest lucru, vă trimit... vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie”, afirma Pâslaru, în speach-ul susținut de la tribuna Camerei Deputaților. Voturile pentru întoarcerea la Comisie a proiectului de act normativ pentru o lună de zile au fost 143 pentru, 66 împotrivă, respectiv trei abțineri.

Inițitiva legislativă blocată în Parlament prevedea amenzi de 150.000 de lei, cât și faptul că autoritățile pot închide supermarketul pentru o perioadă de până la șase luni, în funcție de abateri, dacă acestea sunt repetate sau dacă cer producătorilor comisioane și le facturează servicii, adică taxele de raft. Eliminarea acestor taxe e contestată de marile lanțuri de magazine care spun că acestea reprezintă costuri de marketing, de promovare a produselor.

Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie. Decizia din 10 aprilie, previzibilă?

Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționează.

Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.

Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând  situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.

Promisiuni, de protest

Invitat ieri la „protestul” LAPAR, după mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Vorbea de Legea 321...

„(...) Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”, afirma el.

Pl-x 798/2015, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură, 8 iunie 2016

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (Pl-x 798/2015) – lege ordinară - Respinsă de Senat -3.11.2015 se află pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, Cameră decizională de altfel. Va fi prezentat raportul Comisiei pentru Agricultură (Adoptare) – distribuit – 26.04.2016 și Raport înlocuitor (Adoptare)– distribuit – 24.05.2016.

Mai multe despre documentația disponibilă, aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf