Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.