Mă întreb şi vă întreb: există o diferenţă între raportările din trecut şi cele de astăzi din agricultură?
Primul răspuns l-am aşteptat de la partenerul nostru de dialog: dr. ing. Dimitrie Muscă, cel de la Curtici şi am zis totul.
Dr.ing.D.M.- În fiecare an, după recoltarea grâului se anunţă cu surle şi trâmbite că avem recolte foarte bune, tocmai pentru a scădea preţul de achiziţie a cerealelor.

Reporter - Şi nu este aşa?
Dr. ing.D.M.- Sunt producţii mulţumitoare, dar nu cum a declarat ministrul agriculturii că am fi realizat peste şapte milioane de tone de grâu. Prima concluzie: domnul ministru are consilieri mincinoşi, care habar nu au ce se întâmplă pe teren având în vedere că au locuri bine plătite la Bucureşti şi nu le pasă ce se întâmplă în ţară. Să folosim cifrele: la Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură, subordonata Ministerului Agriculturii se află declarată o suprafaţă de 1,5 milioane de hectare care au fost însămânţate cu grâu.Vă invit să puneţi mâna pe calculator şi o să vedeţi ce producţii record la hectar ar ieşi, demne de raportat PARTIDULUI. Pe mine nu m-a întrebat nimeni de la direcţia judeţeană de specialitate cât grâu am recoltat. Pot s-o spun acum că de pe 4.000 de hectare am recoltat în medie 7.500 Kg grâu la hectar. Iată că gogoşile vândute ca pe vremea Odiosului se vând şi în aceste zile la preţuri mult mai mari şi mă refer la salariile "funcţionarilor guvernamentali" din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Reporter – Sau, cum spune românul, "Năravul din fire n-are lecuire"!
Dr. ing.D.M. – În acea vreme se dădeau medalii pentru recolte bogate şi umflate, acum se dau bani mai SUS de la speculanţii grâului şi nu se ştie cât de sus. Se mai spune, tot de la minister, că 80% din pâinea ţării este vândută „la negru". Cum, se pot face asemenea afirmaţii, asemenea enormităţi. Să o luăm băbeşte: prima întrebare: de unde se ştie acest procent? Este ruşinoasă o asemenea afirmaţie pentru un membru al Guvernului. Şi iarăşi revin la subalternii din minister care... Dacă se cunosc asemenea uriaşe fraude, de ce organele abilitate stau cu mâinile în sân???
Reporter – Sau cu mâinile în altă parte.
Dr. ing.D.M. – Înseamnă că sunt părtaşi la furt. Eu aş da doar o săptămână poliţiei şi finanţelor pentru a-i depista pe toţi cei care vând pâinea la negru. Îi găseşti şi-n gaură de şarpe, pentru că sunt sigur că se ştie unde se fabrică şi unde se vinde pâinea de către evazionişti.

Reporter – În fiecare vară hoţii numiţi acum evazionişti câştigă sume enorme doar din mânuirea hârtiilor, Unii nici nu ştiu cum arată bobul de grâu. Despre asemenea escrocherii am scris in fiecare vară si degeaba.
Dr. ing.D.M. - Aceşti escroci stabilesc de ani buni preţul grâului cu avizul celor sus puşi.

Reporter – Aveţi dovezi?
Dr. Ing, D.M.- Am eu mutră de tâmpit? Se repetă în fiecare an acelaşi refren-"recolta prea bună, preţ mic", Cei de sus se fac că iau măsuri, samsarii îşi fac de cap. Tot în fiecare vară, producătorul este presat, pentru că-i trebuie bani de motorină, pentru sămânţă, îngrăşăminte şi cedează vânzând la preţuri de nimic. Tot ce vă spun eu este efectul, cauza stă tot la politica ministerului agriculturii, care nu este în stare să construiască spaţii de depozitare, cel puţin pentru rezerva de stat, care este reglementată de UE. Toate statele vecine îşi protejează producătorii agricoli, numai România nu!

Reporter – Sunt salvaţi samsarii – cotizanţi!
Dr. Ing.D.M. – Aşa este! Se afirmă că este evaziune şi atât.

Reporter – Să revenim tot la ogor..
Dr. ing.D.M. – Da, am început campania pentru anul agricol 2013 – 2014 şi am terminat arăturile şi scarificările.

Reporter – Seceta s-a manifestat şi în Câmpia Aradului care este starea porumbului?
Dr. ing.D.M. – Mulţumesc lui Dumnezeu, sper să recoltez peste 8.000 Kg boabe la hectar.

Reporter – Am uitat să vă întreb despre grâul dumneavoastra, are calităţi bune de panificaţie?
Dr. ing.D.M. – NU!!! Grâul de la Combinatul Agroindustrial Curtici are calităţi de patiserie şi am spus totul!
La final nu l-am mai întrebat despre gazele de şist. De ce l-aş fi întrebat, pentru că nu se doreşte adevărul. Este o mizerie şi nimeni nu contrazice. Concluzia: aşa vrem noi.
Tăcerea este un răspuns???

Mihail Eminescu
„Opinia noastră rămâne statornică. Pe deasupra poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiţii, fără patrie hotărâtă, fără naţionalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simţul său istoric, simţul de dezvoltare continutivă şi organică, acel simţ pentru care în fiecare an avem o zi mare: Moşii. Moşii - patres, moşia - patria, cu orânduielele lor bune şi drepte, cu limba lor spornică şi bogată, cu moştenirea lor intelectuală şi socială întemeiată pe o mare epocă eroică şi pe-o dezvoltare normală şi sănătoasă, iată ceea ce nu mai avem".
(«Românul» a-nceput..., Timpul, 22 octombrie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 376)

„Cine cunoaşte, în mod cât de cât elementar, ce va sa zică limba, cine ştie că ea acopere, pe deplin, că spiritul şi dezvoltarea ei e chiar dezvoltarea inteligenţei, iar aceasta din urmă e chiar laboratorul întregii activităţi musculare şi cerebrale, acela va înţelege că a sili pe un popor să înveţe altă limbă, înseamnă a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci şi economic şi politic inept".
(Nu numai motive..., Timpul, 29 aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 109)

„Nu noi suntem stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră".
(Manuscrisul Nu noi suntem stăpâni limbei..., în Opere, vol. XV, pag. 98)
„Limba românească este totodată organul prin care neamul [î]şi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui".
(Meşter în falsificare..., Timpul, 17 septembrie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 333)

Cea mai mare "victorie" după decembrie 1989 a fost şi este intrarea în legalitate a hoţilor care au devenit cu acte în regulă oameni de afaceri. Şi cum creştinul este sărac, se fură tot de la el. S-a furat şi se fură pământul cu "acte în regulă", de te miri de unde atât pământ pentru aşa-zişii proprietari. Ai dracului comuniştii, au făcut fabrici şi uzine pe spinarea poporului şi pentru aceasta au fost pedepsiţi. Noii „oameni de afaceri" au desfiinţat toată economia țării pentru a stârpi comunismul. Se caută şi acum tractoarele româneşti bune pentru zonele cu temperaturi foarte ridicate, iar noi tot vindem fier vechi, pentru că un individ a spus că „Industria românească este un maldăr de fier vechi". Mă veţi întreba cine a zis! O să răspund cu un alt răspuns dat: Hrusciov, fostul conducător al Uniunii Sovietice, a fost întrebat din sala congresului de ce nu l-a criticat pe Stalin când era în viaţă; s-a adresat celor din sală şi a vrut să afle cine l-a întrebat, dar nu a primit niciun răspuns. Atunci el a zis: „Tocmai din această cauză".
Să ajungem la zi. Constatăm că iar avem recoltă bogată şi habar nu avem ce să facem cu ea. Primii vinovaţi sunt producătorii înşişi, indiferent dacă este mic sau mare. Nu au înţeles că producţia este mult mai uşoară decât valorificarea! Singurii care vor supravieţui vor fi cei organizaţi în forme asociative. Numai că aici este buba, statul se repede cu birurile tocmai asupra celor organizaţi.
Evazioniştii o duc bine şi nu au nicio jenă faţă de fisc. Iată câteva variante: ori evazioniştii sunt prea deştepţi, iar fiscul foarte prost pregătit; ori şi unii şi alţii sunt şmecheri şi merg la pace şi fiecare câştigă. Nu o spune un prost cu studii superioare, ci se vede, chiar de la mare distanţă. Am învăţat de prin Teleorman că "Ajunge o măciucă la un car de oale". Uite că tradiţia nu se confirmă. Spun toţi, nu numai eu, că cercetarea din agricultură este distrusă în mod sistematic. S-au retrocedat suprafeţe uriaşe de pământ FĂRĂ ACTE în regulă. Numai la noi în România se poate FURA cu ajutorul nemijlocit al JUSTIŢIEI. Sărmana noastră justiţie a chiorât de tot??? Iarăşi şi iarăşi se continuă cu bazaconia, ca să nu spun prostia, cică am fi fost grânarul Europei. CÂND, BĂ???. Acum, la începutul anului agricol 2013 – 2014 iar vorbim despre apă. Ce constată ministerul care gospodăreşte apele? Românii consumă din ce în ce mai puţină apă în agricultură, cică nu există cerere. La asemenea preţuri prohibitive mai vreţi şi cereri?... Glumeţilor.!!!. Soluţia sau una dintre soluţii pentru a avea apă a fost prezentată de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu care a îndemnat la constituirea fondului mutual. Ideea este bună, spun unii, dar cu cine, când unii merg hăis şi alţii cea, bașca... politicienii. Despre sămânţa necesară înfiinţării ogoarelor de toamnă, ce să mai spunem, luăm de la alţii şi îngropăm cercetarea românească şi creăm locuri de muncă altor ţări. Asta nu înseamnă subminarea ECONOMIEI NAŢIONALE??? Cine întreabă? Cel care a mai întrebat şi s-a semnat cu fericitul nume:
Un prost cu studii superioare
L.S. Indescifrabil!!!

Cândva, tare demult, în ultimul an de liceu, am fost profund marcat de lectura unui român a unui renumit scriitor francez, drag inimii mele: " Pământ al oamenilor". Apoi, pe parcursul zecilor de ani de reporter de teren, pe câmpiile patriei, nimic nu m-a impresionat şi m-a bucurat mai mult decât întâlnirile de suflet cu oamenii pământului. Cei cărora le datorăm, dintotdeauna, şi pâinea si carnea şi vinul. Între ei, Ion-Nelu-Mihai, din Craiova, Eugen Ionescu-Dudu, din Tecuci, profesorul Petre Baniţa de la Dăbuleni - ce interviuri senzaţionale a realizat marele gazetar Ilie Purcaru cu cel care a fertilizat Sahara Olteniei şi a obţinut acolo producţii record, Moca Stan, Ion-Jan-Cojocaru din Iveşti, Petrache Botezatu din Schelă, Cornel Ivanov din Enisala. Toţi aceştia şi încă atâţia alţii, cărora le cer smerit iertare că nu-i enumăr, în afara faptului de necontestat că erau excelenţi profesionişti, s-au dovedit, inainte de toate, a fi oameni de toată isprava, pe care nu puteai să nu-i preţuieşti şi să nu doreşti să le devii prieten.
Îmi amintesc, bunăoară, de o seară de Înviere când, sarcina redacţională, trebuia să rămân pe teren şi să fac un reportaj despre însămânţările de primăvară. Care, nu-i aşa, tâmpenie ori ba, trebuiau să fie efectuate şi pe timpul nopţii.
Ajuns în camera rece a hotelului din Tecuci, unde eram cazaţi, după ce în prealabil constatasem că restaurantul se închisese, trecuse de ora 22, mă gândeam cu groază că, odată cu frigul, o să îndur şi foamea. Ei bine, n-a fost deloc aşa. Semn că Dumnezeu îi iubeşte pe ăi de umblă teleleu pe drumuri de Sfintele Sărbători. Fără să bată, pe uşă a intrat Eugen-Dudu-Ionescu, care m-a luat la rost: hai bre, nu te mai holba aşa la mine, nu mă întreba cum şi de la cine am aflat că eşti în zonă, îmbracă-te şi mergi să facem Paştele, repejor că ne aşteaptă băieţii şi nevastă-mea. Dacă zic şapte feluri de zacuscă, făcute toate de mâna Doamnei, cred că am spus destul şi pot să trec la următoarea întâmplare.
De astă dată era a doua zi de Crăciun, când, hodoronc-tronc, recompensă pentru gura mea mare, am fost trimis pe teren. Cum în agendă trecusem să-i iau un interviu şi inginerului Ion-Jan-Cojocaru, directorul IAS Iveşti, înainte de plecare i-am dat, din redacţie, un telefon.:" Voi n-aveţi sărbători, mai creştinilor? Păi... Nici un păi! Te aştept la 14 trecut de fix la secţia din Umbrăreşti".
La ora stabilită eram la locul faptei, numai că în spatele porţilor, un ditamai nămete, de zăpadă, vezi bine. O fi uitat că venim? M-am întrebat. Nu, nu uitase. Dovadă zgomotul de motor de tractor care se apropia. Cum drumul fusese eliberat, am ajuns unde trebuia, am luat rapid interviul – Jan era un interlocutor de nota 10 – şi am dat să plecăm. După mintea noastră, pentru că după mintea lui... fraţilor, e a doua zi de Crăciun, se cuvine să-i tragem o chindie. Cum ordinul nu se discută, ci se execută, ne-am conformat. Când, în sfârşit, după un somn bun, deşi cam scurt, pe repede înainte, am vrut să plecăm a doua zi dimineaţă, aceeaşi gazdă primitoare ca întotdeauna, ce ţi-e şi cu moldovenii ăştia, m-a oprit: Că doar n-o să plecaţi cu burta goală. Drept care, ne-am aşezat din nou la masă. Un pepene verde, harbuz cum îi zicem noi, ne-a ispitit Janiu, şeful secţiei unde ne aflăm, credeţi că merge să vă dregeţi? Ba bine că nu!
Toate bune şi frumoase, doar că după ce ne-am ospătat cu aşa o raritate - ca pe vremurile acelea nu se găseau precum în zilele noastre, bostani la tot pasul, chiar şi pe timp de iarnă, am simţit cum pământul se cam învârte. Crezi că e de la tensiune – l-am întrebat pe Janiu. Mai sigur că e de la distilatul de coniac pe care l-am injectat în harbuz, un litru şi ceva dacă îmi amintesc bine.
Aşa stând lucrurile, bineînţeles că n-am mai putut pleca în acea zi, şoferul nepierzând, nici el, prilejul de a degusta asemenea trufanda.
Închei spunând că a treia zi, la mic dejun, am fost trataţi ca desert cu struguri. Numai că pe aceia i-am luat la pachet, acasă. Nu de alta, dar cine se frige cu ciorbă, suflă şi-n iaurt. Toate bune prieteni, mă simt onorat că v-am cunoscut! Şi vă mulţumesc pentru tot!

Noi, românii, suntem în ciuda unor aşa-zişi critici, un popor cu mult, mult bun-simţ pentru că mai toţi avem educaţia sănătoasă de la ţară. Oraşul n-a făcut decât să altereze ceea ce avem în noi ancestral de milenii. De ce am început cu un asemenea discurs?... Pentru că în mintea mea de ţăran s-au încurcat cifrele date publicităţii privind cantităţile de recoltat până în prezent. Mă refer la grâu şi legume. Este adevărat că unii producători de legume au rămas cu mari cantităţi nevândute. De ce? Au dispărut fabricile de procesarea legumelor, au dispărut, pentru că au avut carnet de membru al PCR. Dar nu numai acesta este cusurul: producţia de legume este haotică: toţi vin pe piaţă cu acelaşi produs şi toţi vor să-l vândă "ieri". Nu există nicio comandă socială, politicienii consideră că în capitalism statul nu se amestecă în activitatea privată. Acest ascunziş de după deget de non-combatant nu face decât să creeze grave probleme sociale. Pe de altă parte, fără un program nimeni nu poate să-şi valorifice producţia. Dacă în anul precedent s-a câştigat bine cu un produs, anul următor, toţi vin cu acelaşi produs şi rezultatul se vede.
În ceea ce priveşte grâul, observ că în fiecare an, chiar înainte de recoltare, apar declaraţii privind marile cantităţi, dar cu preţuri foarte mici, ceea ce nemulţumeşte pe producătorii care stau cu frica în sân că nu vor avea avea banii necesari pentru înfiinţarea noilor recolte. În primul rând, cantităţile date publicităţii nu corespund realităţii. Nu este o simplă afirmaţie, din păcate este o mare realitate. De unde ştiu direcţiile agricole judeţene cât s-a recoltat? Punem această întrebare pentru că la rândul nostru am întrebat, nu micii producători, ci pe cei mari şi niciunul nu a spus nimănui cât grâu a însilozat. Şi atunci!... E adevărat că statisticile arată ce nu trebuie şi ascund ceea ce ne trebuie, dar cu păpica nu este de glumit. Soluţia să vină de la Ministerul Agriculturii care trebuie să facă o necesară curăţenie în propria ogradă şi să nu mai admită raportări ca pe vremea MARILOR RECOLTE. Pe legumicultori, însă, cu greu îi va aduce cineva la acelaşi numitor, ceea ce ar însemna crearea de forme asociative capabile să stea la masa tratativelor pe picior de egalitate atât cu organele locale ale puterii de stat, cât şi cu cele centrale. Specialiştii spun că este mult mai uşor să produci decât să valorifici şi tocmai această realitate nu vor s-o recunoască producătorii agricoli. Unirea este unica şi marea soluţie, dar aşa ceva este un vis îndepărtat, iar cei care vor suferi sunt tot ei, LEGUMICULTORII, şi nu numai. Cam atât că... poate "ajunge o măciucă la un car de oale".

Decizia de majorarea a preţului gigacaloriei cu 40% de la 1 ianuarie 2014, de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti,  este o ameninţare reală pentru producătorii de legume  care folosesc energia termică produsă de societatea RADET.

Acestă situaţie ar putea aduce falimentul chiar şi în cazul producătorilor mari. De exemplu, cea mai mare seră de producere a legumelor din Europa, LEOSER SA, membră a federaţie PRO AGRO, este nevoită să închidă activitatea pe cele 150 hectare. Ar putea fi trimişi în şomaj, chiar în plină iarnă, 4.000 de angajaţi. Dacă ne gândim că în proporţie covârşitoare aceşti angajaţi sunt unica sursă de venit a familiei, atunci vorbim de peste 15.000 de persoane care rămân fără venituri într-o perioadă a anului extrem de grea. În acest context, în anul 2014  preţul legumelor ar putea creşte cu 50%, iar de pe piaţă vor dispărea peste 100 000 de tone de legume româneşti, făcând loc “apreciatelor” legume turceşti. Totodată se sistează exportul a 40.000 tone de legume în sezonul rece, nemaiputând concura cu legumele subvenţionate din celelalte ţări producătoare.

PRO AGRO susţine cu tărie un preţ preferenţial al gigacaloriei furnizat  producătorilor de legume de sere încălzite. Considerăm că decizia de majorare a fost luată de către Consiliul General fără a avea puse la dispoziţie toate informaţiile şi de aceea suntem pregătiţi să deschidem un dialog imediat cu primarul general al capitalei, domnul Sorin Oprescu. Vrem să explicăm în mod clar care sunt implicaţiile unei astfel de hotărâri care nu ţine cont, în mod responsabil, de toţi jucătorii din piaţa specifică. Considerăm incorect ca producătorii de legume de sere încălzite să plătească prin preţuri crescute pierderile economice  ale  RADET.

Ţările din Uniunea Europeană au pus la dispoziţia sectorului de producţia a legumelor, preţuri preferenţiale la gaze şi agent termic, acest sector fiind  unul de interes naţional si strategic.

Sfârşitul lunii octombrie va prilejui primul bilanţ agricol al acestui an - Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – INDAGRA. Timp de cinci zile, 430 dintre cele mai importante firme din domeniu vor expune produsele şi serviciile pe o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi. În cadrul INDAGRA, veţi regăsi, pe lângă companii autohtone şi participări de grup din Grecia şi Turcia, dar şi Pavilionul Naţional al Franţei. Seminţe, bulbi de flori, îngrăşăminte, tehnologii şi echipamente pentru irigaţii, utilaje agricole, sere şi solarii, Salonul de păsări de rasă, bovine, ovine, cabaline dar şi demonstraţii, iată ingredientele care vor face din INDAGRA un eveniment cu prezenţă obligatorie atât pentru specialişti cât şi pentru publicul larg.

În aceeaşi perioadă cu INDAGRA, la ROMEXPO vor mai avea loc târgurile: INDAGRA FOOD - Târg internaţional pentru industria alimentară, ALL - PACK – Expoziţie internaţională pentru ambalaje, materiale, masini şi echipamente specifice, EXPO DRINK & WINE – Târg de vinuri, băuturi alcoolice şi non-alcoolice, AUTOEXPOTEHNICA – Expoziţie internaţională de componente auto şi Târgul de Produse Tradiţionale.

Vă aşteptăm la INDAGRA 2013!

Program de vizitare:

30 Octombrie - 02 Noiembrie 2013, intre orele 10.00-18.00

03 Noiembrie 2013, intre orele 10.00-16.00

Pretul biletului de intrare este de 15 lei

Grupul de lucru Agricultură din cadrul Camerei Franceze de Comert, Industrie și Agricultură din România (CCIFER) în parteneriat cu Ambasada Franței în România și Secția română a Consilierilor pentru Comerț Exterior ai Franței, propun 29 de măsuri de dinamizare a sectorului agricol și agroalimentar românesc . Cele 29 de propuneri sunt grupate pe următoarele domenii: politici publice agricole, fiscalitate, finanțări, drept comercial, drept social și resurse umane și cercetare.

"Această Carte Alba constituie un dialog privilegiat între autorități și societățile private" a declarat dl. Philippe Gustin, Ambasadorul Franței în România.

Un prim articol al acestui document se referă la necesitatea comasării parcelelor agricole. "Suntem încă departe de a atinge o coerență globală a fondului funciar care să permită optimizarea deplină a productivității la nivel de fermă. Pentru a atinge acest nivel, România trebuie să se folosească atât de subvențiile și finanțările europene din cadrul Politicii Agricole Comune, cât și să pună în operă politici publice care să permită accelerarea procesului de recompunere a bazei funciare, principalul mijloc de producție al agriculturii noastre", a declarat dl. Florin Constantin, liderul Grupului de Lucru din cadrul CCIFER.

"Aceste propuneri au ca scop facilitarea și încurajarea investițiilor și promovarea unei agriculturi durabile și moderne, în acord cu poziția Comisiei Europene care va propune, începând cu 2014, un nou parteneriat pentru agricultură, răspunzând astfel provocărilor legate de siguranța alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și ale creșterii economice" a declarat dl.Bruno Roche, Președintele CCIFER.

"Confruntată cu numeroasele provocări cărora agricultura europeană va trebui să le facă faţă în următoarele decade – în special pe plan alimentar şi de mediu – miza României rezidă în apariţia unei economii rurale viabile şi a unei amenajări teritoriale coerente. Pentru acest lucru, potenţialul pe care îl are agricultura română va trebui pe deplin mobilizat şi valorificat pe viitor" a mai declarat dl. Philippe Gustin, Ambasadorul Franței în România.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) reuneşte aproape 400 de companii aderente, care activează în sectoare variate şi în care acestea se poziționează adesea în poziţii de lider. CCIFER are ca misiune dezvoltarea relaţiilor franco-române şi propune o gamă completă de servicii de dezvoltare a afacerilor în România. Grupul de lucru Agricultura din cadrul CCIFER are drept obiective dezvoltarea unui dialog între organisme publice şi private, transmiterea de informaţii de actualitate şi dezvoltarea de sinergii între actorii din sectorul agroalimentar.

Agricover Credit, divizia de finanţare a Grupului Agricover, a lansat Creditul Instant, pe baza căruia fermierii mici şi mijlocii care deţin culturi vegetale pot obţine finanţarea dorită în aceeaşi zi, fără garanţii materiale.

"Creditul Instant este o soluţie de finanţare ultra-rapidă, gândită pentru fermierii care deţin culturi vegetale pe suprafeţe cuprinse între 100 – 400 de hectare. Pentru că ştim că aşteptarea îi poate costa recolta, venim în întâmpinarea lor cu acest produs bazat pe o aprobare extrem de rapidă a finanțării. Reprezentanţii noştri se deplasează la fermă, analizează situaţia ei şi pe baza acesteia, finanţarea se poate obţine în aceeaşi zi, fără garanţii materiale", a explicat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit.

Astfel, pentru fermele cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 249 de hectare, creditul acordat este de 50.000 de lei, iar pentru cele între 250 şi 400 de hectare se poate obţine o finanţare de 100.000 de lei. Scadenţa creditului este la recoltă, iar produsul presupune un singur cost fix, capitalizat, transparent, neexistând comisioane ascunse.

Grupul Agricover, care are o experienţă de peste zece ani în relaţia cu fermierii, a mai lansat anul acesta două produse de finanţare inovatoare, care răspund necesarului punctual de capital al clienţilor săi. Este vorba despre Creditul Pre-Intabulare, care permite obţinerea unui credit pentru cumpărarea unui teren agricol chiar dacă acesta nu este intabulat, şi Creditul pentru utilaje second-hand.

"Cunoaştem foarte bine modul în care îşi planifică fermierii businessul şi ce urgenţe au în termeni de inputuri, utilaje, echipamente, terenuri, iar noi gândim soluţii de finanţare ca răspuns la aceste probleme", a mai spus Robert Rekkers.

Agricover Credit este una dintre liniile de business ale Grupului Agricover cu cea mai mare creştere în ultimii ani. În primul semestru al anului 2013, profitul operaţional al Agricover Credit a fost de 8.600.000 de lei, cu 47% mai mare decât la 30 iunie 2012. Valoarea creditelor acordate în primul semestru al anului 2013 a fost de 253.239.000 lei, cu 87% mai mare faţă de 30 iunie 2012 iar Grupul prognozează o creştere a plasamentelor cu cel puţin 40% anul acesta.

În perioada 13-16 Octombrie 2013, Florin CONSTANTIN - Executive Manager SE Europe Business Unit, Euralis Semences, participă în calitate de Președinte al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR) la Adunarea Generală a European Seeds Association (ESA).

Cu ocazia acestei adunări de la Varșovia, AISR a fost primită ca membru al ESA. Din delegația AISR mai face parte Antonia IVAȘCU, Secretar General AISR.