Producătorii agricoli pot depune cererea de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare pentru motorina utilizată în agricultură pentru anul 2011 până la data de 31 decembrie 2010.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare se depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi utilizată în anul 2011 la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare şi pentru care solicită trimestrial ajutorul de stat.

Precizăm că, până în prezent, au fost depuse 200 de cereri de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare.
După obţinerea acordului prealabil, emis de către APIA, beneficiarii trebuie să depună la centrele judeţene APIA o cerere trimestrială pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză.

Cererea se depune până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro/1000 litri. Diferenţa dintre acciza standard şi cea redusă se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Informaţii suplimentare

Categoriile de beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură:

1. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale constituite potrivit  O.U.G. nr. 44/2008 şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

2. organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare - dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie;

3. întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 şi prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008;

4. organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare.

A venit vremea faptelor. A trecut de mult răgazul lăsat noii conduceri a MADR, conform înţelegerii cu organizaţiile profesionale şi sindicatele din agricultură, pentru a începe să ofere ”răspunsuri” la cerinţele producătorilor agricoli.

Surprinzător sau nu, ministrul, Valeriu Tabără, a găsit o serie de legi începute şi lăsate neterminate, altele, chipurile, legiferate dar, cum ne-a obişnuit ”fosta” echipă minune de la conducerea ministerului, încă netrimise la Bruxelles pentru aprobare ori cu aşa-zise întâlniri de lucru cu producători din toate sectoarele în care chipurile se negocia ceva.

Toate discuţiile începute cu ”nu se poate” şi încheiate, cum era şi firesc, în coadă de peşte, că doar era vorba de ”nimicuri” gen plăţile la hectar, plăţile la bovine sau plăţile la ovine şi caprine.

Cât despre plăţile la hectar, încă nu se ştie suma pe care fermierii o vor primi. Prima strigare - 80 de euro, apoi 117 şi ultima vreo 130 de euro. Se poate spune că, uşor, uşor, declaraţiile încep să se apropie de adevărata sumă aşteptată de agricultori şi negociată la aderare cu Bruxelles-ul.

Necunoscută este şi suma pentru PNDC – ul la bovine, suma stabilită pentru 2010 prin negociere cu UE este doar o iluzie, cum iluzie a ajuns ajutorul pentru ciobani, 10 euro în loc de 17.

Noiembrie este luna în care sunt aşteptate faptele.

Marea realizare privind bunăstarea la porc şi pasăre va primi răspunsul către mijlocul lunii de la Comisia Europeană, unul incert, cel puţin până în acest moment. Cât despre cum se va aplica, cine va beneficia de ajutor şi pentru ce fel de ”investiţii”, rămâne de desluşit abia după aprobare.

Luna aceasta sperăm să auzim câte ceva şi despre plăţile în avans care chipurile trebuiau începute din 15 octombrie. 37,85 euro/ha nu-s mulţi bani, puţini faţă de nevoile agricultorilor români trecuţi prin secetă, inundaţii, fără posibilităţi de creditare, cu dobânzi mari şi insuficiente garanţii.

Tot acum are loc şi aşteptatul anunţ privind PAC-ul după 2013 al comisarului pentru agricultură Dacian Cioloş. Securitatea alimentară, folosirea durabilă a resurselor naturale şi menţinerea echilibrului regional sunt în principal obiective care vor fi urmărite şi în viitor. Sprijinirea fermelor comerciale mici care contribuie la menţinerea vitalităţii zonelor rurale şi a peisajelor constituie un proiect realizabil în viitorul PAC. Vor fi propuse măsuri simple şi accesibile de sprijin pentru fermele mici, astfel încât acestea să fie capabile să păstreze forţa de muncă ocupată în zonele rurale.

Evident, cu toţii aşteptăm, cel puţin agricultorii români, ca bugetul destinat plăţilor directe să nu fie diminuat.

Tot în noiembrie, la INDAGRA Farm, va începe să emită, cu un program special dedicat acestui eveniment, Agrochannel TV – televiziunea satului românesc. Singurul post şi primul de acest fel din România, ale cărui programe sunt dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale. Aici vor putea fi urmărite emisiuni informative, reportaje şi dezbateri realizate de jurnalişti profesionişti cu experienţă în acest domeniu aflat, e drept, în mare suferinţă în această perioadă.

Tradiţiile româneşti şi muzica populară românească îşi vor regăsi spaţiul şi locul cuvenite pe un astfel de post de televiziune şi, în fine, tot de luna aceasta, Gazeta Fermierului a devenit Revista Fermierului, cu spaţiu mult mai generos, cu mai multe posibilităţi de acoperire a tuturor sectoarelor din agricultură, în care veţi găsi informaţii complete de tehnică agricolă, informaţii şi dezbateri din pomicultură, legumicultură, viticultură, zootehnie sau despre evenimentele interne şi internaţionale care au avut sau vor avea loc. Oricum, surprizele nu se vor opri aici. Citiţi-ne şi luna viitoare şi vom avea şi alte veşti la fel de bune. Parafrazând deja de acum zicala „Iarna nu-i ca vara”, „Nici Gazeta, ca Revista”.

Pe agenda Comisiei Europene s-a aflat către mijlocul acestei luni soarta fermelor de semi-subzistenţă. Vreo 11 milioane în UE dacă luăm în calcul şi fermele de subzistenţă. Foarte multe sunt evident în România, dar nici celelalte ţări, Bulgaria, Polonia, nu stau deloc mai bine.
Cât de bine sau mai puţin bine este că există acest tip de agricultură?

A încercat să dea răspuns, pe parcursul a trei zile, conducerea DG Agri, organizatorul seminarului de la Sibiu.
De ce sunt importante pentru societate aceste ferme? De ce sunt importante pentru economia unei ţări? Sau care este aportul acestora pentru mediu şi păstrarea biodiversităţii?

Ei bine, deşi fac parte din categoria fermelor de familie, care produc în special pentru autoconsum şi mai puţin pentru piaţă, beneficiile sunt dintre cele mai diverse pentru ţară.

Aş spune că, în primul rând, forţa de muncă din familie este ocupată cu lucrul pământului sau creşterea animalelor şi obţinerea de produse tradiţionale. Acestea din urmă, într-o mai mică măsură, ajung şi la piaţă. Dacă avem în vedere faptul că sunt câteva milioane numai în ţara noastră, atunci importanţa lor pentru stabilitatea vieţii economice şi sociale este deosebită.

Dacă rolul acestora a fost bine determinat, în ceea ce priveşte viitorul fermelor de semi-subzistenţă depinde atât de cel al Politicii Agricole Comune( PAC), cât, mai ales, de limitele pe care şi le stabileşte fiecare ţară membră, de ţintele acestora.

Pe de o parte susţinerea de până acum, prin măsura 141 din PNDR, de doar 1500 de euro, pe o perioadă de 5 ani, s-a dovedit insuficientă pentru dezvoltarea acestora şi trecerea lor către categoria de ferme mici. Cel mult, aceşti bani au acoperit şi vor acoperi doar nevoile zilnice ale fermei de semi-subzistenţă. Cu alte cuvinte, cum se zice pe la noi, traiul de azi pe mâine al fermierului.

Doar o susţinere mai mare din partea UE, fără măsuri concrete din partea ţărilor cu număr mare de astfel de ferme, acestea nu vor avea viitor. Este valabil şi pentru România sau mai ales pentru România, unde, în afara plăţilor europene, pentru aceştia nu s-a făcut nimic. Şi aici este vorba despre accesul la piaţă, chiar şi la cea locală, care, în acest moment, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

Accesul la alte fonduri europene, ca să nu zic la bănci. Ce bancă, din România, ar acorda unei astfel de ferme un împrumut cât de mic? Deşi, aceeaşi bancă, în altă ţară a UE, altfel tratează creditul pentru fermele de semi-subzistenţă, ca să nu zic pentru agricultură în general. Numai în România fermierii sunt trataţi altfel. Suntem în UE şi nu prea suntem. Depinde de ce parte a baricadei te afli.

Oricum, revenind, fără o implicare mai mare a guvernului în sprijinirea chiar a asocierii acestui tip de ferme, în realizarea de investiţii în utilaje, depozite pentru produse, accesul la pieţe, creditare, vom rămâne doar cu frumuseţea biodiversităţii create de aceştia, de beneficiul pentru mediu, cu păstrarea tradiţiilor culturale. Sună bine, dar nu-i suficient. Nivelul de trai al acestei populaţii, în atari condiţii, nu va creşte niciodată. Şi nu cred că acesta-i viitorul pe care şi-l doreşte UE. Sau, cel puţin, aşa l-am perceput.

La data de 10 noiembrie, cea  de a xv-a ediţie a expoziţiei  internaţionale în domeniul produselor şi echipamentelor dedicate agriculturii şi zootehniei a INDAGRA  FARM și-a deschis porţile, reunind 400 de firme, din 19 de ţări -  duminică, 14 noiembrie, fiind ziua de închidere.  Printre ţările prezente se vor număra Austria, Belgia, Bulgaria, China, Danemarca, Franţa, Germania,  Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Ungaria, pe o suprafaţă totală de expunere de 19.500 mp, din care 11.500 mp în interior. Gradul de internaţionalizare a acestei manifestări este de 40%.

La această ediţie, Franţa are o participare de grup  prin intermediul UBIFRANCE, a Spaniei, prin ARAGON EXTERIOR şi a Austriei, organizată de Austrian Agricultural Cluster.

Expozanții au pregătit pentru vizitatori o serie de evenimente la car epot participa. Astfel vor putea afla despre diferitele programe care li se adreseaza, cum ar fi cel de la MAP, importator unic Deuze Fahr – agricultorii pot achiziționa utilaje fără a plăti pe loc nimic ci in luna septembrie a fiecarui an.

Facilităţi de afaceri

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordă, şi în acest an, o atenţie deosebită acestei manifestări, confirmând faptul că din perspectiva reformei Politicii  Agricole Comune, România este interesată să realizeze parteneriate viabile cu alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea promovării intereselor comune.
Pentru a facilita contactele de afaceri, vizitarea şi identificarea domeniilor de interes, expoziţia este structurată pe cele mai reprezentative domenii:
» maşini şi utilaje agricole;
» seminţe şi îngrăşăminte;
» tehnologii de creştere a animalelor;
» tehnologii de creştere a păsărilor;
» tehnologii de creştere a porcilor;
» flori şi grădinărit.
Ca în fiecare an, zootehnia va fi reprezentată în mod cuprinzător la INDAGRA FARM, fiind prezentate taurine, ovine şi caprine, cabaline şi păsări de rasă. Zilnic vor avea loc demonstraţii hipice în spaţii special amenajate, iar sâmbătă, 13 noiembrie 2010, va fi organizată cea de a 4-a ediţie a Concursului naţional de taurine, ovine şi caprine.
Pe toată perioada manifestării vor putea fi degustate produse tradiţionale româneşti realizate de cei 30 de producători din Ardeal, Banat, Moldova şi Maramureş, precum şi vinuri româneşti de la cele mai renumite podgorii, în spaţiile special amenajate pe aleea principală a Complexului. Sunteţi invitaţi la tradiţiile, obiceiurile şi bunătăţile din Bucovina într-un spectacol inedit, pe o suprafaţă de peste 1000 mp. Cei care doresc să savureze produsele ecologice, le vor putea găsi în cele cinci zile de expoziţie în pavilionul dedicat producătorilor bio.

Privire în trecut

Cu ocazia manifestării INDAGRA FARM, Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia va pune vizitatorii în faţa tradiţiei şi evoluţiei agriculturii. Sub sloganul „Veşnicia s-a născut la sat”, vom descoperi maşinile şi utilajele de epocă: maşini producătoare de forţă, treierat şi vânturat (locomobil, batoză, vânturătoare). Vom putea admira expoziţia şi demonstraţii practice – „Cununi de Seceriş”, împletituri tradiţionale din spice de grâu şi expoziţia ”Povestea ţestului” însoţită de demonstraţii practice de coacere a pâinii la ţest, vedetele participării Muzeului Naţional al Agriculturii.
Organizatorii INDAGRA spun că expoziția se bucură atât de aprecierea specialiştilor, cât şi de interesul tot mai crescut al fermierilor, numărul vizitatorilor ediţiei anterioare depăşind 15.000.

Vizitarea standurilor se poate face între orele 10.00-18.00 şi în ultima zi, 14 noiembrie, între orele 10.00-16.00, tariful biletului de intrare fiind de 5 lei. Accesul celor din domeniul agriculturii este liber în baza invitaţiei de specialist.