soiuri - REVISTA FERMIERULUI

Orice lucru bine făcut trebuie să țină cont de mai multe aspecte care să se potrivească între ele. Așa se face că pentru o cultură bună, în cazul nostru vorbim despre grâu, trebuie să potrivim foarte bine genetica, tehnologia de cultură și condițiile pedo-climatice, pentru a avea atât calitate, cât și cantitate. Vă propunem să cunoașteți în articolul de față două soiuri de grâu potrivite condițiilor din sud-estul țării noastre, acolo unde au fost testate. Cel care s-a preocupat îndeaproape a fost chiar gazda noastră, Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş, din județul Călărași. 

mihalache 1

 

RGT Borsalino, un soi care promite mult

 

Primul soi de grâu despre care vom vorbi este cultivat în exclusivitate în cadrul fermei de la Vlad Țepeș, pentru producerea de sămânță, fiind testat și omologat abia anul trecut. Este vorba despre RGT Borsalino, produs de RAGT în Franța, fiind omologat acolo în cursul anului 2019, deci este un soi relativ tânăr. Fermierul care ne-a prezentat soiul de grâu, Constantin Mihalache, spune că în condițiile destul de grele de anul acesta,  se comportă bine, spre foarte bine. „Date fiind condiţiile greu de îndeplinit pentru o cultură de grâu de anul acesta, având, practic, din decembrie până la sfârşit de mai 190 de litri de apă pe metru pătrat şi, după cum vedeţi, starea lui fitosanitară este bună, dar stindardul ne arată că a suferit enorm tocmai atunci când avea nevoie mai mult de un regim hidric bun.”

Caracteristicile lui ne-au fost prezentate tot de domnul Constantin Mihalache: „Este un soi de grâu extratimpuriu, de talie medie, ceea ce-i conferă o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, rezistent la ruginit, atât brună-galbenă, cât şi la fuzarium, cu o foarte mare putere de înfrăţire, aici am semănat în jur de 320-340 de boabe germinabile pe metru pătrat, a înfrăţit foarte bine, şi cu calităţi foarte bune atât de producţie, cât şi de panificație. În condiții normale pedoclimatice, producătorul ne spune că acest soi de grâu poate produce o cantitate extrem de bună, undeva la 11-12 tone, şi calităţi foarte bune de panificație. Categoria biologică a fost bază și va fi spre vânzare ca şi categorie biologică C1. După condiționare și însăcuit, va fi pus la dispoziţia fermierilor începând, probabil, cel mai devreme, cu 10 septembrie. Cu specificaţia că, dacă există un pat germinativ foarte bine pregătit şi avem o bonitate a solului bună spre foarte bună, densitatea să nu fie mai mare de 340 de boabe la momentul optim, ceea ce ar însemna probabil maximum 170 kg de sămânţă la hectar. Asta înseamnă economie atât pe logistică, cât şi la preţul pe hectar la înfiinţat. Sperăm să aducă rezultate bune spre foarte bune fermierilor din România, exemplificând de altfel că acest soi este aflat în exclusivitate la SC Agromec Vlad Ţepeş, pentru primul an de producere de sămânţă în România”.

mihalache 4

În ceea ce privește condițiile de cultivare, gazda noastră ne explică: „Anul trecut, cultura premergătoare a fost cultura de rapiţă, unde am obţinut producţii foarte bune, în jur de 4.200 kg la hectar în această tarla. Sistemul de pregătire este minim-till, am făcut o singură trecere pentru o dezmiriştire uşoară, după care, la 30 de zile, am făcut o trecere cu un subsolier, în aşa fel încât să încorporez şi samursala de rapiţă care mi-a adus un plus de materie organică în sol. S-a fertilizat cu 200 kg de 18-46 şi, conform tehnologiei de administrat îngrăşăminte prescrise, aici fiind un sol acid, s-a mers pe nitrocalcar, s-a administrat mai mult nitrocalcar, în trei faze, ajungându-se până la cantitatea comercială de aproximativ 350 kg. S-au folosit trei aplicări de fungicid, erbicidat din toamnă, n-a mai fost nevoie de erbicidat de corecţie în primăvară, pentru că n-am avut infestări cu buruieni termofile gen volbură sau polygonum, şi atunci erbicidarea din toamnă a fost suficientă, deci aplicarea de trei fungicide. Insecticid la spic, pentru că am avut un atac din cauza secetei foarte pronunţate atât de afide, cât şi de tripşi, şi sperăm la o producţie foarte bună. Anticipăm o producţie de 6,5-7 tone la hectar, în condiţii extreme din cauza schimbărilor climatice la care suntem martori şi, din păcate, suntem obligaţi să le înfruntăm”.

„Principala calitate la Borsalina: este un grâu extratimpuriu, iar asta îl face ca momentul apariţiei spicului şi a înfloritului să fie foarte devreme şi să treacă peste arşiţa din mai, şi atunci producţia este cât de cât asigurată, numai anul acesta a fost, din păcate, caniculă şi secetă în săptămâna a doua din luna mai şi a treia, ceea ce l-a afectat foarte mult, dar, după cum se vede, a trecut cu bine peste această problemă, talia mică spre medie, ceea ce-l face foarte rezistent la cădere, şi nu avem probleme cu dozele suficient de bune pentru azot, şi atunci n-o să fie cădere, şi greutatea hectolitrică o să fie cea care trebuie; rezistenţa la rugini, atât galbenă, cât şi brună, şi la fuzarium. Ceea ce-l face un grâu – şi sperăm să fie – de o calitate, atât a producţiei, cât şi a panificaţiei, deosebită.”

mihalache 2

Am reținut și un sfat din partea lui Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş: „Vreau să remarc şi să sfătuiesc sau să dau sugestia fermierilor ca aplicarea îngrăşămintelor să se facă în perioada în care există posibilitatea căderii de precipitaţii, în aşa fel încât cultura să folosească într-un procent cât mai mare aceste îngrăşăminte chimice. La fel, pe fenofaze de dezvoltare aplicarea de fungicide să se facă pe tipurile de boli care apar în anumite fenofaze ale dezvoltării grâului. Şi avem în primă fază dezvoltare pe oidium sau pe făinare şi pseudocercosporella, pătarea în ochi, după care ne confruntăm cu rugini şi septorioze şi bineînţeles tratament la spic pentru fuzarium, care, aşa cum ne sfătuiesc specialiştii, trebuie aplicat în maximum 24 de ore de la apariţia spicului din burduf”.

 

RGT Accroc, în revenire spectaculoasă 

 

Un alt soi pe care cei de la Agromec Vlad Țepeș îl au în producție pentru sămânță este RGT Accroc, un soi deja cunoscut în România, „este soiul care practic a revoluţionat cultura de grâu din zona Tulcea-Constanţa, un soi de grâu care s-a adaptat foarte bine în România, în cea mai secetoasă zonă, Constanța-Tulcea. Fermierii de acolo îl cunosc foarte bine. De altfel, în urma publicităţii făcute de firma mea pe Facebook, foarte mulţi fermieri din zona Constanţa-Tulcea m-au contactat pentru a contracta această sămânţă de grâu, Accroc, grâu care a făcut în anii 2005-2006-2007, până prin 2015, recorduri în Constanţa, dar, din păcate, firma care l-a adus nu l-a mai promovat şi s-a cam pierdut sămânţa de la acest soi”.

„Accroc este un grâu timpuriu care s-a adaptat extraordinar de bine la condiţiile de secetă şi arşiţă din România, la fel apariţia spicului şi înfloritului se face timpuriu, ceea ce-l face să treacă foarte bine peste condiţiile severe din luna mai, cu arşiţă şi lipsă de precipitaţii, producţiile sunt foarte bune, am înţeles că în anumite zone din zona Constanţa a depăşit 10-11 tone la hectar. Deci e un grâu foarte dorit şi cultivat în zona Constanţa-Tulcea, pe locuri nisipoase, aride, secetoase.”

Aşa cum am procedat și cu celălalt soi, vom da cuvântul fermierului Constantin Mihalache, pentru a ne prezenta, pe scurt, caracteristicile soiului. „E un soi de grâu de talie medie, cu o calitate nu atât de bună de înfrăţire, dar spectaculos, foarte tolerant la secetă, la cădere. La fel, un grâu aristat, cu pruină – acolo n-am avut deloc probleme, cu soiul respectiv, pentru afide şi tripşi, foarte economicos la pesticide, deci ne încadrăm practic în cerinţele Comisiei Europene de reducere a pesticidelor, şi, la fel, aşteptăm rezultate spectaculoase şi acolo, tot undeva la 7 tone la hectar, în condiţii extreme pedoclimatice.”

mihalache 3

 

Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Cultura mare

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) continuă seria evenimentelor organizate toamna cu „Ziua Culturilor Fixatoare de Azot”. Partener principal este Corteva Agriscience, iar gazda acestei manifestări aflată la prima ediție este ferma Agro Chirnogi din județul Călărași. Genetica de top așteaptă să fie descoperită de fermieri pe 29 septembrie 2022.

„Ziua Culturilor Fixatoare de Azot” aduce împreună în câmp cultivatorii de soia și lucernă, precum și furnizorii de inputuri.

Soia este o cultură rentabilă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol, prin urmare nu poate fi neglijată având în vedere suprafețele cultivate în țara noastră. Județele cu cele mai mari suprafețe de soia sunt: Timiș – 20.663 ha în 2021 (17.674 ha în 2020); Botoșani – 20.548 ha în 2021 (17.481 ha în 2020); Călărași – 16.454 ha (13.211 ha în 2020); Brăila – 15.835 ha în 2021 (14.651 ha în 2020).

„Scopul organizării acestei manifestări este promovarea și dezvoltarea pieței de soia și lucernă în România. Ştim că informaţiile tehnice sunt valoroase pentru fermierii români, mai ales atunci când vorbim despre productivitate”, spune Alina Crețu, director executiv APPR.

Soia, vestită pentru conţinutul ridicat de proteine , este o cultură care face parte din familia leguminose. Anul trecut a dat o producţie medie de 2.489 kg/ha.

Lucerna este recunoscută drept una dintre cele mai valoroase plante de nutreţ, cu o bună capacitate de regenerare, anul trecut dând o producţie medie de 14.697 kg/ha masă verde.

azot

Ferma care găzduiește evenimentul s-a înființat în urmă cu 31 de ani. Agro Chirnogi a pornit de la cultivarea cerealelor și a ajuns astăzi să activeze și în industria alimentară, deținând o moară perfomantă și având propiul brand de făină și mălai: Măriuca, dedicat pieței interne de retail.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea la festivalul „Apold Weinfest”, de la Apoldu de Sus din județul Sibiu, acolo unde se află și plantația viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior. Evenimentul are loc sâmbătă, 30 iulie 2022, cu începere de la ora 13.00, iar intrarea în incinta festivalului va fi permisă cu o oră mai devreme.

USAMV Cluj-Napoca propune participanților la festival o listă de vinuri din producția proprie: Sauvignon Blanc, Riesling Italian și Traminer Roz, respectiv cupajele Eruditus și Docentus.

De asemenea, în zona de food court vor fi pregătite meniuri care vor avea la bază produse de la Ferma Cojocna și stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul universității clujene.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului va fi întreținută de interpreți și ansambluri folclorice, între care și Ansamblul folcloric „Tradiții” al USAMV Cluj-Napoca, iar de la ora 19.00 este programat concertul lui DJ Oli Sinth.

Afis Weinfest

Biletele la festival costă 30 de lei și pot fi achiziționate la fața locului sau online, de pe Eventim: rb.gy/qhkwqh.

USAMV Cluj-Napoca participă pentru prima dată la un eveniment de anvergură în județul Sibiu, acolo unde a achiziționat în 2020, la Apoldu de Sus, Plantația viticolă Vinea Apoldia Maior, cu o suprafață de 65 de hectare de viță-de-vie nobilă.

 

Foto: Nicu Cherciu

Publicat în Eveniment

Ediția de primăvară a festivalului de vinuri RO-Wine are loc în zilele de 21 și 22 mai 2022 în București. Cei care vor trece pragul de la Fratelli Studios au posibilitatea să deguste vinuri premium din România și din alte colțuri ale lumii, premiate la cele mai importante concursuri internaționale, și, totodată, să cunoască poveștile cramelor.

La această ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, vizitatorii au ocazia să descopere peste 600 de etichete de vinuri premium provenite de la un număr record de producători. Vor participa 118 producători de vin din România, SUA, Franța, Italia, Argentina, Noua Zeelandă, spumante de top din Champagne, bere craft și cafea de specialitate.

„RO-Wine | The International Wine Festival of Romania este festivalul ce s-a născut din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional. De la 38 de producători de vinuri în 2016, festivalul nostru a ajuns astăzi la 118 producători”, arată Marinela Ardelean, organizatorul și sufletul festivalului RO-Wine.

rwine

Festivalul va cuprinde și o zonă special dedicată vinurilor din Republica Moldova, o secțiune specială de vinuri bio din Italia, o zonă gourmet reprezentată de selecții de specialități internaționale și zona de panificație unde, precizează Marinela Ardelean, participanții vor avea la dispoziție de la „produse aburinde de patiserie fină de inspirație franceză până la varietăți de pâine”.

Ediția de primăvară RO-Wine 2022 se va desfășura pe o suprafață mult mai extinsă decât edițiile anterioare și va fi alcătuită din mai multe săli de degustare, lounge-uri amenajate special dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, sala pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului.

La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate, veniți special în România pentru festivalul de vinuri.

„Suntem nerăbdători să ne revedem în București, la ediția de primăvară a festivalului RO-Wine. Le mulțumim producătorilor care s-au înscris într-un număr record și așteptăm cu entuziasm să degustăm o selecție specială de vinuri din toată lumea”, ne-au spus Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

mardelean

În cele două zile în care se desfășoară, 21 și 22 mai, festivalul are ușile deschise pentru vizitatori între orele 12:00 și 20:00.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau HoReCa este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului: https://romaniawinefestival.com/hctcj/.

Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului https://www.bilete.ro/ro-wine/, sau în aria de acces a festivalului.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Publicat în Eveniment

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

horti 225 vie blaj 2

 

Producții bune în ultimii ani

 

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

 

Toate soiurile spun o poveste

 

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

horti 225 vie blaj 10

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

 

Mustul, salvare pentru micii producători

 

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

horti 225 vie blaj 4

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

 

Dezvoltare pas cu pas

 

horti 225 vie blaj 5

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

 

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în România Viticolă

Pe 18 mai 2022, Universitatea din Craiova - Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Caracal împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează „Ziua Grâului și a Rapiței”.

Pentru înființarea platformei, 15 companii producătoare de sămânță au pus la dispoziție soiuri de grâu, orz și rapiță. Evenimentul va fi cu prezență fizică și va începe la ora 10.30, pe amplasamentul SCDA Caracal. Reprezentanții companiilor partenere a Zilei Grâului și Rapiței vor prezenta beneficiile fiecărui soi însămânțat în toamna anului 2021.

ziua grau rapita

Evenimentul este susținut de: Axereal, BASF, Bayer, Biocrop, Corteva Agriscience, Donau Saat, INCDA Fundulea, Kwizda, KWS, LG, Lidea, Mas Seeds, Rapool, Saaten Union, Soufflet și Syngenta.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Adesea, reducerea recoltei de struguri este cauzată de starea în care se află părţile lemnoase ale viței-de-vie, care transportă apa şi substanţele nutritive, le distribuie şi le stochează.

vitaseve 4

 

Probleme cauzate de starea deficitară a părţilor lemnoase la viţa-de-vie

 

Aproape toate problemele de fiziologie şi multe boli ale viţei-de-vie sunt legate de starea părţilor lemnoase:

  • Dăunătorii pot coloniza ţesuturile conducătoare, obstrucţionând transportul de apă şi de substanţe nutritive;

  • Țesutul lemnos slab nu poate deservi volumul de fructe dorit, deci strugurii vor fi mai mici;

  • Părţile dezvoltate necorespunzător sunt expuse riscului de îngheţ iarna sau primăvara;

  • În absenţa unui depozit adecvat de carbohidraţi, mugurii şi florile pot fi distruşi de temperaturile joase sau nu se dezvoltă corespunzător, încă din etapa de diferenţiere a mugurilor.

 

Cum contribuie Vitaséve la dezvoltarea şi funcţionarea părţilor lemnoase

 

  • Vitaséve facilitează formarea şi dezvoltarea ţesutului conducător;

  • Prin stimularea ţesutului divizor intercalat în ţesutul cambium, Vitaséve are efect dublu: intensifică creşterea ţesutului lemnos şi formarea ţesutului libero-lemnos;

  • Fluxul de substanţe nutritive va fi mai intens într-un ţesut conducător cu secţiune mai mare;

  • Prin stimularea metabolismului, Vitaséve contribuie la creşterea cantităţii de zahăr depozitat în fruct, ţesut lemnos şi muguri de rod.

Astfel, dăunătorii nu pot obstrucţiona fluxul în ţesutul vegetal, nu se formează dopuri şi plantele nu vor fi distruse subit.

vitaseve 2

Utilizarea Vitaséve în plantaţiile tinere duce la creşterea semnificativă a producţiei, atât cantitativ, cât şi calitativ (conţinutul de zahăr).

Totodată, în secţiunea părţilor lemnoase, nu am observat ţesut conducător blocat. Datorită creşterii în secţiune a ţesutului conducător, chiar şi viile bătrâne reuşesc să utilizeze mai eficient apa şi substanţele nutritive.

La viile bătrâne tratate cu Vitaséve am identificat diferenţe semnificative la nivelul ţesutului, chiar şi la tulpinile de viţă-de-vie la care, în trecut, au fost observate simptome de Apoplexie (ESCA). În secţiunea părţilor mai în vârstă ale cepurilor de rod, inelele de dezvoltare noi nu prezintă blocaje în ţesutul lemnos şi afişează fascicule conducătoare dezvoltate, cu diametru mare.

 

Efect spectaculos într-o plantaţie bătrână infestată cu ESCA

 

Am monitorizat efectele Vitaséve la câteva mii de tulpini, coarde, cordiţe din podgorii din Villány, Eger şi din alte zone din Ungaria.

Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut într-o plantaţie bătrână de Cabernet Sauvignon din Villány, puternic infestată cu ESCA. În acest caz, efectul Vitaséve a fost evident, produsul contribuind la menţinerea viei şi la încetinirea şi ţinerea sub control a procesului de deteriorare a ţesutului lemnos.

Cu ajutorul Vitaséve se formează, în fiecare an, ţesut conducător nou, cu secţiune considerabilă. Astfel, reuşim să reducem extinderea simptomelor bolii şi numărul de tulpini distruse.

 

Vitaséve stimulează biosinteza zaharurilor

 

Vitaséve iniţiază un proces susţinut de producere a zahărului, din care rezultă celuloză, oligozaharide utilizabile imediat în procesul de dezvoltare a plantelor, precum şi depozite de zahăr şi polizaharide în fructe, respectiv în muguri şi cordiţe pregătite pentru iernat.

De zaharuri depinde şi creşterea foliară, volumul şi calitatea recoltei, precum şi perioada recoltatului şi durata de viaţă la raft a produsului.

După aplicarea Vitaséve, strugurii din podgoria de la Villány pot fi ţinuţi cu două săptămâni mai mult pe tulpină. Măsurătorile conţinutului de zahăr din struguri au arătat o creştere de 1-1,5 M°.

vitaseve 3

 

Un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe

 

Vitaséve este un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe, pentru o funcţie ţintită. Componentele sale se potenţează reciproc, amplificând efectul benefic pentru dezvoltarea plantelor cu tulpină lemnoasă.

Vitaséve conţine Sulfat de Magneziu (MgO) 5%, Molibden (MO) 0,1%, Bor (B) 0,2%, Mangan (Mn) 0,5% şi Zinc (Zn) 0,5%.

Vitaséve se aplică foliar, de 2 ori câte 5 l/ha, la începutul creşterii vegetative, la stadiul de 6-10 frunze, respectiv 5 l/ha în perioada premergătoare recoltării. Vitaséve nu lasă reziduuri şi poate fi amestecat cu alte produse.

 

Mai multe detalii, aici: https://malagrow.ro/product/vitaseve/

Publicat în Horticultura
Miercuri, 20 Aprilie 2022 09:26

Ce (mai) pierdem...

Ce pierdem lăsând de treizeci de ani încoace la butoanele Administrației centrale oameni incompetenți, indivizi mărunți, slujbași fără viziune și fără voinţă de acțiune?

Există țări viticole puternice unde se câștigă bani pe toată filiera vinului: din amonte și afluenți (industrii și servicii furnizoare de materiale oenologice, tehnologie, sticlă, etichete, dopuri, plante, utilaje, vase, substanțe de protecție fitosanitară, îngrășăminte, irigații, software ș.a.m.d.) până în aval cu largi estuare și delte (comerț clasic și on-line, industria ospitalității – oenoturism, procesatori de plăți, curierat). Nimic nou sub soare. În general (cu excepția României), aceste țări își leagă de VIN (și produsele derivate) brandul de țară, integrează vinul în patrimoniul cultural, au în circulație legi importante (altele decât cele agricole sau de reglementare fiscală/comercială) care fac din vin un produs-vedetă. Repet, nimic de neînțeles până aici (nu şi pentru guvernanții de pe Dâmbovița care consideră subiectul prea complicat).

Specială este poziția unor țări care n-au avut o viticultură notabilă, care au debutat târziu în această activitate sau care nu erau recepționate ca forță vinicolă. Vorbim aici de Marea Britanie, Statele Unite și... Germania.

Ora exactă în vin se dă la Londra! Ratingurile, poziționările comerciale pe piața globală vin (!) dintr-o țară care, în afara unor (puține) vinuri spumante, nu propune nimic la raftul de vin. Cum e posibil?! Păi, cam e... Cele mai puternice școli de cunoaștere oeno (și nu mă refer la școala de viticultor sau de vinificator) se află aici. Jurnalismul de profil a fost încurajat (și susținut). Concursurile și târgurile internaționale – pe lângă cele de mai sus – dau „forța”, puterea de influență a Regatului Unit. De aici pleacă licențele pentru WSET (Wine & Spirit Education Trust), aici se „întronează” Masters of Wine, iar medalia de tip concurs (purtătoare a numelui unei mari publicații) este prezentă peste tot în lume ajutând la vânzarea vinului.

Statele Unite. Mike Veseth explică foarte bine în cartea „Războaiele Vinului” cum a redevenit America competitor de prim rang în piața vinului, abia după anii '60. S-a investit în școli/universități, au fost încurajați formatorii de opinie în domeniu prin găzduirea subiectului „oeno” în ziare, reviste (Wine Spectator are unul dintre cele mai mari tiraje print din lume), show-uri TV, producții cinematografice hollywoodiene.

Germania. Această țară s-a luptat cu stereotipiile „țara berii” și „dar fac nemții vin?”, ajungând arbitrul pieței mondiale. Care au fost jaloanele traseului către succes? Sprijinirea târgurilor de profil și a concursurilor. Astăzi, Prowein (Düsseldorf) este un fenomen al domeniului aducând bani și putere Germaniei. Marile concursuri precum Berliner Wine Trophy (frate cu VINARIUM în VINOFED) ajută marii comercianți, lanțurile de retail, dar și consumatorii să se ghideze într-o aglomerare din ce în ce mai mare a vinurilor ofertate. Este admirabilă (și folositoare) angajarea de susținere a unei inițiative private din partea autorităților locale, de land și de țară. Timp de 30 de ani m-am străduit să captez atenția autorităților de la noi pentru un efort consolidat în a ne înscrie și noi în cursă. N-am așteptat reacția/acțiunea statului și am continuat să construim, să inovăm, să ne perfecționăm. Am crezut, însă, că statul ni se va alătura, mai ales că aveam deja dovada viabilităţii proiectului nostru.

VINARIUM este posesorul unui palmares impresionant de performanțe: implementarea unui sistem electronic de jurizare bazat pe un soft de producție proprie, o realizare care, la data respectivă, mai avea doar un singur „omolog” pe plan mondial; primul concurs din lume desfășurat on-line și singurul care s-a ținut la data fixată în plină pandemie; realizarea unui sistem alternativ de evaluare prin monitorizarea de tip „neurofeedback”. Aceste premiere au nevoie de popularizare. Continuarea cercetării trebuie susținută. Obligația firmelor este de a face profit, ceea ce le îndepărtează de la o implicare pronunțată în finanțarea științei. Statul, însă, poate să o facă. Poate şi trebuie să susțină performanța în folosul tuturor. Da. Ați anticipat bine. Haideți să formulăm împreună întrebarea firească: DE CE NU O FACE? O bucățică de răspuns ar fi: ...pentru că nu îl forțăm! Provocările economice din următoarea perioadă s-ar putea să ne arate cât costă, de fapt, neimplicarea.

Notă lămuritoare: Evaluarea vinurilor prin tehnici neurofeedback este rezultatul cercetărilor din cadrul VINARIUM – Institutul Vinului (entitate independentă, ONG).
Un aparat de tip electroencefalograf înregistrează activitatea cerebrală în timpul degustării, evidențiind în două cadrane distincte „atenția” și „gradul de satisfacție” printr-un soft propriu. Ideea, studiul și implementarea în practică aparțin VINARIUM și constituie un avanpost al inovației și lucrului cu noile tehnologii la nivel mondial. Primele ipoteze au fost emise în 2018, împreună cu un alt succes de cercetare VINARIUM – Sunetul Vinului.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Aurel Pană, un expert recunoscut în agribusinessul românesc, cu o experiență totală de 23 de ani în producția vegetală şi distribuția de inputuri agricole, s-a alăturat echipei Expert Agribusiness în poziția de director comercial, pe fondul creşterii accelerate a businessului, care a înregistrat o apreciere constantă a cifrei de afaceri în ultimii ani.

„Pentru mine este o provocare să activez într-o companie românească, care duce mai departe cercetarea agricolă în mediul privat, prin genetica proprie, 100% autohtonă, alături de o echipă tânără şi dinamică, fondată pe o structură de cercetători renumiți, cu experiență în agricultură. Targetul meu este să devenim un jucător important pe piața de semințe pentru cultura mare din România, având atuu-ul geneticii româneşti produsă de noi. Consider că orice fermier din țara noastră, în managementul integrat al riscului din ferma sa, trebuie să aibă în structura culturilor minimum 25% de semințe româneşti, ținând cont de contextul condițiilor pedoclimatice actuale. Aşadar, vom fi un partener serios al fermierilor, nu vrem să vindem simple produse, ci vrem să le propunem adevărate soluții, oferindu-le agricultorilor consultanță de specialitate pentru produsele Expert, aclimatizate perfect”, a declarat Aurel Pană.

Mariana Olteanu, director general al societății a menționat: „De la prima întâlnire cu Aurel Pană, am ştiut că este omul potrivit, care va face ca în această etapă la care a ajuns businessul nostru, activitatea să se desfăşoare planificat într-o strânsă legătură cu fermierii români şi, bazându-ne pe experiența şi profesionalismul lui, să ajungem acolo unde ne-am propus”.

De asemenea, Georgeta Dicu, pe care Aurel Pană o numeşte „port-drapelul cercetării româneşti aplicate din domeniul privat”, şi-a manifestat aprecierea la venirea noului coleg: „Sunt convinsă că puntea de legătură între Cercetare şi Fermieri se va realiza la un alt nivel, profesional, cu responsabilitate şi implicare, prin alăturarea în echipa noastră a lui Aurel Pană, un profesionist foarte bun, care a demonstrat dorință şi ambiție imediat. Eu îi mulțumesc că a acceptat această provocare, deloc uşoară. Mult succes, Aurel!”

Top Management Expert Agribusiness High Resolution

Expert Agribusiness, Fundulea - județul Călărași, este o societate cu capital integral românesc care a fost fondată în anul 2010, fiind un producător autohton de top de semințe profesionale pentru cultura mare cu genetică proprie, creator de soiuri şi hibrizi ameliorați local. La această oră, compania posedă hibrizi proprii de porumb din toate grupele FAO şi floarea-soarelui cu rezistență la erbicidele pe bază de tribenuron-metil. Compania mai comercializează cu succes şi genetică de grâu românească, precum şi o gamă complementară de fertilizanți foliari şi produse fitosanitare. Nu în ultimul rând, Expert Agribusiness are şi o stație proprie de condiționat și tratat semințe, cu tehnologie modernă, dotată exclusiv cu utilaje de ultimă generație şi cu o echipă calificată şi dinamică, ceea ce asigură o capacitate de procesare care poate satisface exigențele de calitate ale oricărui beneficiar.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2022 vor fi prezentate 56 soiuri de cereale păioase, gentica provenind de la 12 companii producătoare de semințe. Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții, iar fertilizarea și tratamentele cu produse fitosanitare se aplică conform aceleiași strategii pe toată suprafața. Ziua Grâului Bărăgan 2022 reprezintă una din platformele din seria evenimentelor dedicate fermierilor, marca FarmForum, evenimentul din județul Ialomița, de la Mărculești, fiind găzduit de ferma Agriserv Telehuz și susținut de partenerul principal Corteva Agriscience.

farm forum2

Grâul de iarnă poate fi fertilizat cu întreaga cantitate de azot în toamnă, dar studiile arată un răspuns vizibil mai bun de producție și o eficiență mai mare a folosirii azotului de către plante atunci când cea mai mare fracție de azot este administrată în primăvară, în momentul pornirii în vegetație.

Fertilizarea pe soluri înghețate care nu se dezgheață până în primăvară este o strategie de fertilizare greșită. Solul înghețat nu permite azotului să se deplaseze în sol. Mai mult decât atât, azotul se dizolvă în momentul topirii zăpezii, rămânând la suprafața solului înghețat poate chiar 1 – 2 săptămâni și nefiind accesibil plantelor din cauza temperaturilor încă scăzute (vorbim de pierderi financiare variind între 15% și 50 % din costul îngrășămintelor administrate).

Aplicarea de primăvară este uneori dificilă din cauza topirii neuniforme a zăpezii și a solului umed, dar înghețurile de dimineață, odată ce zăpada se topește, permit, de obicei, o aplicare în timp util.

Utilizarea îngrășământului lichid UAN (32-0-0) cu bare de flux este o metodă larg răspândită de aplicare. Aplicarea îngrășământului de tip UAN prin difuzare nu trebuie utilizată deoarece frunzele pot fi arse. Barele de flux trebuie monitorizate în timpul aplicării, astfel încât fluxul să nu fie întrerupt de vânt. În cazul în care apare această problemă, aplicarea îngrășământului prin utilizarea  barelor de flux va duce la o aplicare difuză, care ar conduce la arderea severă a frunzelor.

Granulele de uree pot fi utilizate, dar volatilitatea potențială a amoniacului este un motiv de îngrijorare dacă ploaia nu cade în câteva zile. Ureea aplicată la suprafață în no-till este deosebit de expusă riscului de volatilitate din cauza concentrației ridicate de enzimă urează în reziduu, în comparație cu solul gol. Pierderea amoniacului din cauza descompunerii ureei din cauza activității urează este cea mai mare atunci când solul/reziduul este umed, temperaturile sunt peste îngheț și bate un vânt.

 

Rata de azot

 

Rata de azot nu poate prezice randamentul de producție. Formulele de recomandare anterioare au forțat fermierii să prezică un randament și apoi să aplice predicția randamentului la o formulă. Această strategie a dus la o subfertilizare în câțiva ani datorită condițiilor de creștere mai puțin decât ideale în momentul fertilizării.

Starea meteorologică este imprevizibilă, iar condițiile de creștere se pot îmbunătăți, fiind posibile randamente de producție mai bune decât cele planificate inițial. Cercetările recente privind rata azotului pe mai multe culturi indică faptul că nu există nicio relație exactă între producție, rata de azot și condițiile de mediu.

O rată optimă de azot similară este adecvată atât într-un mediu cu randament scăzut, cât și într-un mediu cu randament ridicat, datorită diferențelor în ceea ce privește eliberarea de minerale din sol, probabilitatea pierderii de N datorită percolării și/sau denitrificării și eficiența absorbției N a rădăcinilor în diferite medii de umiditate a solului. Pentru cultura de grâu, este necesară luarea în considerare a productivității istorice a solului datorită economiei aplicărilor și nu neapărat a răspunsului de producție.

Cercetările unei Universități din America indică faptul că următoarele intervale de productivitate sunt adecvate pentru luarea în considerare a ratei economice optime de N pentru grâul de iarnă:

  • Scăzut – randamente sub 2.690 kg/ha;

  • Mediu – randamente între 2.690 și 4700 kg/ha;

  • Mare – randamente mai mari de 4.700 kg/ha.

Pentru zonele cu productivitate scăzută, total N disponibil (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot) = 112 de kilograme de N/ha.

Pentru zonele cu productivitate medie, total disponibil N (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot) = 170 kilograme de N/ha.

Pentru zonele cu productivitate ridicată, total disponibil N (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot)  = 225 de kilograme de N/ha.

În concluzie, experiențele tehnologilor recomandă ca strategia de aplicare a îngrășămintelor în culturile de cereale păioase să țină cont de necesarul istoric al parcelelor, condițiile meteorologice și de capacitatea de producție a zonei.

farm forum1

Articol furnizat de: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR)
https://farmforum.ro/

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista