Începând din 24 iulie 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA.

Astfel, APIA eliberează adeverințe pentru:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2024, a Cererii de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus, conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene ale APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2024, cu numărul de animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Reamintim că, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%. În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se găsesc pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse din categoria neonicotinoidelor, care conțin substanța activă imidacloprid, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană, ocupând locul 4 în anul 2023, când suprafața cultivată cu cereale a fost de aproximativ cinci milioane de hectare. Grâul este a doua cultură ca suprafață cultivată în țara noastră, după porumb.

Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase.

La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermieri. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste o sută de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi făcut numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuăm să ne dăm cu părerea și să lansăm cifre despre producțiile agricole, înainte să înceapă strângerea recoltelor de pe câmp. De obicei, primii care se lansează în preconizarea cifrelor materiei prime agricole sunt oficialii, de la Ministerul Agriculturii, de la Guvern. Apoi, se aruncă în pronosticuri și unii dintre fermieri, cărora eu le zic „lăudăroșii”. După care, intervin alți fermieri care strigă la toți ceilalți menționați înainte să nu mai vorbească despre cifre, că traderii de cereale, atenți la toate aceste discuții, vor scădea prețurile. Mass-media vine și ea din urmă și scrie despre „producții-record”, „maxime istorice”, „grânarul Europei”.

În orice țară civilizată, educată, statisticile sunt făcute după anumite șabloane de specialiști care, din păcate, în România noastră cam lipsesc, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, organ al statului. La români, datul cu părerea înseamnă statistică.

Și iată că, până să ajungă grânele în hambare, culturile agricole au fost puse la pământ de vijelii, grindină, incendii și, nu în ultimul rând, de secetă. Aceasta este realitatea din luna iunie 2024, când în multe zone din țară fermierii nu prea au avut ce recolta la culturile înființate în toamna lui 2023, iar la cele înființate în primăvara acestui an se uită îngroziți. Seceta face ravagii peste tot în țară. „Plouă-n mai, faci mălai”. A plouat în mai, dar perioadele caniculare mult prea lungi care au urmat și care continuă distrug orice urmă de speranță a agricultorilor. Chiar și la cei care au irigat, arșița reduce producțiile.

Observ că tot mai mulți se întreabă dacă mai are rost să facă agricultură. Sunt deja ani buni de când fermierii încearcă, prin tehnologii, prin reducerea cheltuielilor și prin multe alte tehnici, să reziste actualelor provocări. Este cert că singuri nu pot face față și își îndreaptă atenția către statul la care contribuie prin taxe și impozite. Sunt multe de spus și dezbătut, dar mă opresc la secetă și la ajutorul statului român.

Spun unii că există asigurările. La 100% calamitate, fermierul primește 1.500 lei/ha, însă practica demonstrează că suma primită este mult mai mică. Cât bagă în pământ agricultorul? Păi, cam între 3.000 și 10.000 lei/ha, în funcție de multe variabile (tehnologie, inputuri, arendă, credite etc). De la calculele astea, judecați dvs. Ca să nu mai amintesc că despăgubirile ajung în ferme uneori mult prea târziu.

Vorbim despre managementul riscului, de zeci de ani, iar cei afectați de secetă așteaptă cu mâna întinsă să primească ceva, în loc să-și dea mâna toți pentru construirea unei soluții viabile de asigurare. Avem legislație adaptată realităților de azi? Pare că nu!

Și nu doar că legislația-i deficitară, dar fermierul mai e și „furat” legal de stat. De ce afirm asta? Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reține 3% din subvenția fermierului, din plățile directe, conform unui regulament european, pentru instrumentul de risc. Pentru gestionarea acestor bani opriți de APIA, în Planul strategic se precizează că se va crea un instrument de management al riscului. Prin urmare, fiecare fermier care contribuie are garanția că, în momentul în care are un risc de calamitate, are și dreptul să primească o sumă, ca despăgubire.

Să recapitulăm: APIA ia o sumă din subvenția fermierului pentru a-l despăgubi în caz de calamitate, dar banii, pentru moment, nu pot fi cheltuiți deoarece autoritățile statului nu au mers mai departe, respectiv să creeze acel instrument de management al riscului. Astăzi, după doi ani de reținere, cred, a acelui procent, legislația necesară nu există, nu este definit, practic, acest instrument de risc. Cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri are, nu se știe nimic, pentru că legislația nu s-a adoptat, nu există.

Și *utut, și cu banii luați, ăsta-i fermierul anului 2024 în România. Ce mai mâncăm? Vedem după acest an electoral. Cu cifrele vehiculate ca producție agricolă e clar că nu ne putem hrăni și nici nu putem duce un trai sănătos.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

• 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

• 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

• 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

• 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

• 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

• 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras eșantionul de control pentru Campania 2024, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și condiționalitate din cererea de plată.

Eșantionul de control extras din baza de date APIA conține un număr total de 13.160 fermieri și o suprafață totală controlată de 795.003,69 ha, pentru care se vor verifica respectarea normelor de condiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

• Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul vegetal – 7.912 fermieri;

• Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 5.356 fermieri;

• Pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Eșantionul de control aferent Campaniei 2024 este mai mic cu un număr de 3.128 de fermieri față de Campania 2023.

În conformitate cu Procedura operațională de control clasic pe teren aplicabilă în Campania 2024, APIA are obligația ca până la data de 11 octombrie 2024 să realizeze controlul la fața locului pentru cererile de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va face, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă de la plată. „Instituția noastră se bazează pe cooperarea și sprijinul fermierilor pentru ca această activitate să se desfășoare în mod corespunzător”, transmite APIA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Companiile Bayer și NIK, într-un efort comun de a promova inovația și sustenabilitatea în agricultură, anunță un nou parteneriat strategic ce va servi întregului teritoriu EMEA, incluzând, bineînțeles, și România, alături de restul Europei, Orientul Mijlociu și Africa. Parteneriatul reflectă angajamentul ambelor companii de a oferi fermierilor soluții avansate care să le îmbunătățească eficiența și productivitatea.

Astfel, în urma parteneriatului, NIK devine distribuitorul exclusiv al unei game esențiale de echipamente hardware necesare pentru exploatarea completă a platformei digitale FieldView de la Bayer. Printre echipamentele cheie se numără FieldView Drive, Mountain Kit, SprayKit, YieldKit și Mapping Kit, toate proiectate pentru a facilita o agricultură mai inteligentă și mai precisă.

Toate aceste soluții vin în întâmpinarea nevoilor clienților de a putea monitoriza pe orice fel de utilaj agricol datele de la stropit sau recoltat. Acest parteneriat vine în ajutorul fermierilor pentru a avea mult mai ușor acces la datele lor și a vedea în timp real datele de la recoltat sau de la aplicarea tratamentelor.

„La Bayer, misiunea noastră "Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană" ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Parteneriatul nostru cu NIK reflectă angajamentul nostru de a utiliza tehnologii inovatoare și soluții concentrate pe nevoile clienților pentru a sprijini fermierii. Agricultura de precizie joacă un rol crucial nu doar în împuternicirea fermierilor cu informații bazate pe date pentru a lua decizii agronomice mai bune, ci și în promovarea protecției mediului și a sustenabilității în general. Suntem încântați de potențialul acestui parteneriat de a avansa misiunea noastră, evidențiind angajamentul nostru de a promova inovația și sustenabilitatea în practicile agricole. Suntem încrezători că eforturile noastre comune vor aduce beneficii semnificative fermierilor și comunității agricole în general”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Crop Science Country Group Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

De asemenea, parteneriatul își propune să extindă accesul la echipamente agricole de ultimă generație, inclusiv mașina autopropulsată Berthoud, distribuitorul de îngrășăminte Vicon, soluțiile de agricultură conservativă de la Agrisem, precum semănătoarea Sly Boss și semănătoarea de la Precision Planting, toate fiind preechipate cu echipamente care le fac FieldView ready. Ce înseamnă FieldView ready? Că aceste utilaje sunt preechipate din fabrică cu tot ceea ce este necesar pentru a putea adăuga soluția FieldView fără alte intervenții pe utilaje.

Ivo Kumanov, fondator NIK, declară: „Fermierii care se concentrează pe accelerarea soluțiilor digitale agronomice pentru a avea o viziune mai profundă asupra investițiilor sau utilizarea globală a resurselor fermei, toate în corelație cu performanța culturii lor, au acum instrumente care le permit fermierilor să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele folosite”. NIK este un grup de companii care implementează tehnologii pentru agricultura de precizie, cu o existență în piață de peste 20 de ani.

Soluțiile compatibile FieldView sunt instrumente care facilitează digitalizarea pentru fermieri, soluții care le permite acestora să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele pe care le utilizează. Cu acest nou sistem, monitorizarea datelor de la stropit și recoltat sunt acum mult mai ușor de realizat.

Platforma digitală FieldView de la Bayer stă la baza acestui parteneriat, oferind fermierilor o soluție digitală completă pentru o gestionare eficientă a datelor agricole. Această platformă permite accesul la informații detaliate și la analize precise, ajutând fermierii să ia decizii informate pentru optimizarea producției și promovarea unei agriculturi sustenabile.

Bayer și NIK împărtășesc o viziune comună pentru un viitor al agriculturii bazat pe tehnologie avansată și practici sustenabile. Prin acest parteneriat, cele două companii se angajează să aducă pe piață soluții inovatoare care să sprijine fermierii din regiunea EMEA în provocările lor zilnice.

Pentru detalii suplimentare despre parteneriat și produsele oferite, consultați site-urile Bayer și NIK.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 15 iulie 2024, s-a închis sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-25 „Modernizarea infrastructurii de irigații” și pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, intervenții finanțate cu fonduri nerambursabile din Planul Strategic 2023 – 2027.   

Pentru sesiunea din acest an, alocarea financiară a fost de 400.000.000 de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) și de 102.421.176 de euro pentru înființarea sistemelor de irigații (DR-26).

De la momentul lansării sesiunii și până în prezent (intervalul 15 martie - 15 iulie 2024), la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-au depus on-line 357 de solicitări de finanțare în valoare totală de 530.717.784 euro, gradul de depunere pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) depășind alocarea financiară și ajungând la peste 130%, ceea ce arată interes din partea Organizațiilor Utilizatorilor  de Apă pentru Irigații (OUAI). Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru modernizarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-25 este de 1.500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinul public este de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.

Totodată, prin AFIR, s-a derulat sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, în intervalul 15 ianuarie – 15 iulie 2024, cu o alocare de 102.421.176. Prin DR-26 s-au depus 48 de solicitări de finanțare cu o valoare de 21.045.515 de euro. Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru înființarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-26 este de 500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinului public nerambursabil este de 65% din costurile eligibile aferente proiectului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 iulie 2024, Comisia Europeană a propus, iar statele membre au acceptat, mobilizarea a 77 milioane de euro din rezerva Uniunii Europene destinată agriculturii pentru a sprijini fermierii din sectoarele fructe, legume și vin din Austria, Cehia și Polonia care au suferit recent de pe urma unor fenomene climatice nefavorabile de o amploare fără precedent, precum și producătorii de vin din Portugalia care se confruntă cu perturbări grave ale pieței.

Astfel, se alocă 10 milioane euro Austriei, 15 milioane euro Cehiei, 37 milioane euro Poloniei și 15 milioane euro Portugaliei. Aceste țări pot completa sprijinul din partea UE cu până la 200% cu fonduri naționale.

Plățile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgență acordat Cehiei, Austriei și Poloniei trebuie făcute până la 31 ianuarie 2025, în timp ce sprijinul acordat beneficiarilor pentru distilarea temporară excepțională în situații de criză în Portugalia trebuie plătit până la 30 aprilie 2025.

„Prin acest sprijin de urgență, Comisia Europeană va oferi ajutorul atât de necesar fermierilor noștri din Austria, Cehia, Polonia și Portugalia. Perturbările climatice și ale pieței care afectează acești fermieri ilustrează încă o dată importanța unei rezerve solide pentru agricultură în bugetul PAC, pentru a consolida stabilitatea în fața crizelor din ce în ce mai grave și mai imprevizibile. Stabilitatea fermierilor noștri este fundamentală pentru stabilitatea societății noastre. Prin urmare, în prezent și în viitor, Comisia va fi alături de aceștia în perioadele în care au nevoie”, precizează Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

În primăvara acestui an, Cehia, părți din Austria și părți din Polonia au fost afectate de îngheț, care, după temperaturile neobișnuit de blânde din martie, a afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. În Polonia au fost cauzate daune suplimentare de căderile grindină. Suprafețele și ponderea producției în cauză sunt semnificative și pun în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor agricole afectate.

Autoritățile naționale vor distribui ajutorul direct fermierilor pentru a le compensa pierderile economice. Austria, Cehia și Polonia vor trebui să notifice Comisiei Europene detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

În ceeca ce privește producătorii de vin din Portugalia, aceștia suferă de dezechilibre ale pieței care s-ar putea transforma într-o criză prelungită și mai amplă. Acumularea actuală fără precedent de stocuri în Portugalia este cauzată de o scădere a vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere a producției de anul trecut. În 2023, Portugalia a fost statul membru cu cea mai mare creștere a producției în comparație cu anul precedent. Pachetul de sprijinva finanța distilarea temporară de criză în această țară pentru a elimina unele dintre volumele aflate în prezent în exces și pentru a reechilibra piața. Pentru a evita denaturarea concurenței, alcoolul obținut prin distilare poate fi utilizat numai în scopuri industriale, cum ar fi dezinfectarea, produsele farmaceutice și energia. Autoritățile naționale pot distribui ajutorul producătorilor de vin, cooperativelor vitivinicole, distileriilor și întreprinderilor vitivinicole și vor stabili normele pentru cererea de sprijin. Se așteaptă ca Portugalia să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurii, în special cu privire la cantitățile de vin retrase de pe piață pentru fiecare regiune.

Pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol al UE, Comisia a lansat recent un Grup la nivel înalt pentru politica în domeniul vitivinicol, care are sarcina de a face recomandări pentru evoluțiile viitoare ale politicilor până la începutul anului 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029.

Registrul agricol se elaborează și este valabil pentru o perioadă de cinci ani, iar datele se completează de către autoritățile administrației publice locale, anual, potrivit formularelor tipizate, aprobate prin HG. După data de 31 decembrie 2024, formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024 nu mai pot fi utilizate, astfel încât a fost necesară elaborarea unui nou act normativ care să aprobe registrul agricol pentru perioada 2025-2029, precum și formularele acestuia.

Prezentul proiect de act normativ vizează aprobarea unui nou registru agricol pentru perioada 2025-2029 și formularele acestuia care au fost modificate, completate și actualizate, prin consultarea autorităților locale.

Schimbări preconizate:

• Introducerea codului unic al adresei, constituit din cod SIRUTA, cod stradă și cod adresă;

• Introducerea categoriei de folosință denumită „Terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol)”. Această modificare a survenit în urma faptului că există fermieri din zonele piscicole care exploatează terenurile înscrise în registrul agricol ca amenajări piscicole, dar care, în realitate, desfășoară activități agricole. Această modalitate de folosință a terenului nu poate fi eligibilă la plată pentru obținerea de fonduri europene din cauza faptului că terenul are destinație piscicolă și nu agricolă;

• Completarea categoriei „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate” prin inserarea unei noi coloane: „Titular drept folosință/concesiune”. Această modificare a fost necesară ca urmare a faptului că formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024, aprobate prin HG nr. 985/2019 nu prevedeau identificarea dreptului de folosință/concesiune a deținătorilor unei parcele, tarlale, sole, astfel că multe gospodării care nu dețineau titlu de proprietate nu puteau fi înscrise în registrul agricol.

Cheltuielile privind tipărirea și difuzarea registrelor agricole, precum și cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.

Prin acest act normativ se oferă posibilitatea înscrierii datelor cu privire la gospodăriile populației, ale societăților/asociațiilor agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosință/concesiune şi/sau animale.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/9103-proiect-hg-registrul-agricol-2025-2029-09-07-2024.html

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European. Programul companiei Alcedo, MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.

MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultură regenerativă.

Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:

• Audit de carbon al fermei realizat printr-o metodă robustă și precisă;

• Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;

• Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;

• Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;

• Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.

MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon, pot accesa o sursă suplimentară de venit.

Seceta pedologică instalată în România de câțiva ani în anumite zone i-a făcut pe fermieri să încerce să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.

De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.

Analizele de sol reprezintă un instrument esential pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiență crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.

Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:

• Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiențe;

• Dozarea corectă a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;

• Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;

• Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.

Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ALCEDO oferă fermierilor cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizați 17 parametri (microelemente principale, secundare, meterie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!