Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea de la utilizare a substanțelor active insecticide sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.

Importanța cunoașterii biologiei și a modului în care insectele dăunătoare provoacă pagube în culturile de câmp sau horticole, precum și alegerea cu grijă a produselor de protecție omologate devine azi o necesitate pentru sănătatea plantelor de cultură, protejarea recoltei și sustenabilitatea, din punct de vedere economic, fermelor din țara noastră.

Cultura de rapiță recoltată de fermierii autohtoni în anul 2024 a adus satisfacții financiare importante și, în toamna aceluiași an, suprafețele de rapiță semănate s-au dublat la nivel național.

Deși a avut parte de condiții optime de răsărire și vegetare, rapița își reia starea de vegetare și odată cu alungirea tulpinii va fi expusă atacului insectelor dăunătoare, pagubele cele mai mari putând fi produse de Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și Meligethes aeneus (gândacul lucios).

Gărgărița tulpinilor de rapiță dezvoltă o singură generație pe an și iernează ca adult în stratul superficial de sol. Când temperatura depășește 9°C, adulții ies din hibernare pentru a se hrăni și înmulți. Femelele depun ouăle în măduva tulpinii, iar larvele rod galerii în tulpină, determinând deformarea și răsucirea acestora. Plantele stagnează în creștere, vor forma silicve mai puține, în cele mai multe cazuri acestea fiind seci. Orificiile produse de gărgărițe reprezintă porți de intrare a noi agenți patogeni, iar pagubele pot varia între 40% și 60%, însă atacul acestor dăunători poate duce și la compromiterea totală a culturii.

Gândacul lucios este considerat dăunătorul numărul 1 al culturii de rapiță. Care ar fi motivul? În primul rând numărul mare de insecte aparținând acestei specii pe care le putem găsi în lanurile de rapiță. Insectele se hrănesc cu polen din organele florale încă nedesfăcute (boboci în diferite stadii), fie cu polenul provenit din stamine. Cele mai mari pagube se întâlnesc dacă dăunătorul se hrănește când planta se află în faza de îmbobocire. Bobocii distruși înseamnă mai puține silicve, iar dacă populația dăunătorului în sola de rapiță este ridicată, iar condițiile climatice sunt favorabile, atunci cultura poate să fie compromisă în totalitate.

Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea gândacului lucios și a gărgăriței tulpinilor: Mospilan 20 SG și Wizard.

 Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în „Țara Soarelui Răsare”. Este omologat în România pentru controlul și combaterea: coleopterelor, afidelor, lepidopterelor, tripșilor, păduchilor lânoși și țestoși și a musculiței albe de seră.

Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, omogene, fară tendință de sfărâmare, de culoare albastră, și conține 200 g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare în Uniunea Europeană până în 2033.

Condiționarea produsului sub formă de granule dispersabile în apă (SG) constituie un avantaj major în utilizarea produsului. Substanța activă este rapid absorbită și transportată în plantă, ceea ce conduce la o protecție îndelungată a plantelor de cultură.

Mospilan 20 SG are efect de contact și sistemic, asigurând un control eficient al dăunătorilor prezenți în culturi, în toate stadiile de dezvoltare (adult, larvă și ou).

Eficacitatea produsului Mospilan 20 SG nu este influențată de variațiile de temperatură, iar acest atuu este ilustrat de graficul alăturat, care evidențiază eficacitatea acetamipridului într-o cultură de ridichi, aplicat pentru controlul păduchelui verde (Myzus persicae).

Observăm că în intervalul de 5-35°C, Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate la aceeași doză, comparativ cu alte produse care necesită creșterea dozei de produs la unitatea de suprafață, cu mult peste doza economică. Acest grafic ne arată că indiferent de fluctuațiile de temperatură întâlnite în culturile agricole (rapiță, grâu, viță-de-vie, livezi, legume etc.), Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate aplicat la doza omologată și la momentul oportun.

Mospilan 20 SG este omologat pentru controlul dăunătorilor din cultura de rapiță cum ar fi:  gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi) în doză de 0,2kg/ha, viespea rapiței (Athalia rosae) și gândacul lucios (Meligethes aeneus) - în doză de 0,15 kg/ha.

Recomandarea companiei Summit Agro România este monitorizarea frecventă a culturii  și aplicarea produsului Mospilan 20 SG la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură.

Stabilirea momentului optim aplicării insecticidului Mospilan 20 SG pentru controlul gărgăriței tulpinilor este un element extrem de important, astfel că recomandăm aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG la aproximativ 10-14 zile după apariția primilor adulți, moment în care își fac apariția și femelele.

În ultimul timp, din cauza primăverilor capricioase, există riscul să nu se poată aplica la timp un insecticid de contact - la apariția primilor adulți masculi în cultură, iar temperaturile să crească brusc. De aceea utilizarea insecticidului Mospilan 20 SG, grație efectului rapid, asigură o protecție mult mai eficientă pe organele verzi ale plantei la momentul aplicării și, datorită sistemiei, va proteja din interior și creșterile noi.

Pentru controlul și combaterea gândacului lucios, vă recomandăm inspecția atentă și periodică a rapiței încă din faza alungirii tijei principale și aplicarea produsului la apariția primilor dăunători identificați în cultură.

În cazul unor infestări puternice în cultura de rapiță, cât și pentru extinderea spectrului de combatere, vă recomandăm să aplicați produsul Mospilan 20 SG împreună cu insecticidul Wizard, în doză de 0,25 L/ha.

 Insecticid inovator, dezvoltat de Sumitomo, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul: lepidopterelor, afidelor și coleopterelor, precum și insecte minatoare.

Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. La momentul aplicării, familiile de albine trebuie să fie închise sau îndepartate. Ulterior, efectul repelent al produsului asigură păstrarea distanței acestora față de zona tratată.

Odată ce a fost aplicat, Wizard prezintă activitate reziduală chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate crescută la degradarea foto-termică.

Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (pragul economic de dăunare).

În România este omologat pentru combaterea următorilor dăunători ai rapiței: păduchele cenuşiu (Brevicoryne brassicae), în doză de 0,2 L/ha; gărgăriţa rapiţei (Ceutorhynchus napi) și gândacul lucios (Meligethes aeneus) în doză de 0,25 L/ha.

Pentru combaterea eficientă a dăunătorilor, recomandăm totodată respectarea rotației culturilor și a asolamentului, menținerea terenurilor fară buruieni pe tot parcursul anului și lucrările agrotehnice ale solului cu rol de reducere a populațiilor de insecte dăunătoare.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG sau Wizard, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

Articol de: ing. IONUȚ MOCANU, director vânzări Summit Agro România pentru zona de Sud-Est a țării

Foto: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Tratamentul de iarnă în pomicultură, cu Yagos și Mospilan OIL

Protecția fungică a pomilor fructiferi în repaus vegetativ și în vegetație, pentru recolte bogate și sănătoase

Mospilan 20 SG, omologat pentru 12 culturi și în jur de 20 de dăunători

Agri Trade Summit, cel mai important eveniment de Agri Trade din România, continuă să atragă un număr impresionant de participanți și parteneri. Până în acest moment, evenimentul a reușit să strângă peste o mie de participanți locali și regionali din 17 țări, confirmând astfel interesul crescut pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și inovația în agribusiness. Organizatorii menționează că evenimentul se va limita la un maxim de 1.300 - 1.400 de participanți.

Peste 104 sponsori, expozanți și parteneri s-au alăturat celei de-a treia ediții, sprijinind misiunea Agri Trade Summit de a aduce împreună toți actorii relevanți din industria agribusiness-ului, de la fermieri și traderi la specialiști în logistică, tehnologie și instituții financiare.

Evenimentul va avea loc pe 27 februarie 2025, la ROMEXPO, Pavilionul B1, începând cu ora 9:00. De reținut că, înregistrarea începe de la orele 8.00, avand în vedere numărul mare de participanți.

Ce aduce nou Agri Trade Summit 2025?

• O platformă unică de networking și schimb de informații, cu participarea unor jucători de top din industria agricolă.

• Un program bogat, cu speakeri de renume internațional, dezbateri și prezentări relevante pentru piața globală de agribusiness.

• Expoziții și prezentări ale celor mai noi tehnologii și soluții pentru agricultură.

• Oportunități exclusive de parteneriat și colaborare pentru fermieri, traderi, investitori și companii din lanțul agroalimentar.

Pentru mai multe informații și achiziția biletelor, accesați: https://agritradesummit.com/index.php/ro/bilete/  

Organizat de AGRIColumn, Agri Trade Summit a devenit un punct central de conexiune pentru jucătorii din industrie, consolidând poziția României ca hub regional în agribusiness.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Agri Trade Summit 2025, ediția a treia

Agri Trade Summit 2024, o ediție reușită, pentru viitorul agribusiness-ului european

Peste 500 de participanți din 14 țări la primul eveniment internațional de agribusiness din țara noastră

Au trecut cu chiu cu vai alegerile din 2024, apoi s-a constituit Parlamentul și Guvernul pe principiul la vremuri noi, tot noi. Apoi, demnitarii de seamă din Guvern și ministere, fiecare cu gândul la chiolhanurile și chermezele de Crăciun și Anul Nou, au decis ideile de bază ale noului program de guvernare, aruncate toate la grămadă într-un malaxor numit ședințele coaliției și apoi le-au bifat (aprobat) ca la sălile de bingo, fără logică și fără cap, așa cum s-ar zice pe la țară doar pe bază de ,,noroc porcesc” pentru unii sau alții din cei interesați.

Doar că, din păcate, după perioada de dezmăț fiscal, în care s-a aruncat în dreapta și stânga cu bani (la greu) mai ceva ca la lăutari în zi de nuntă, a venit și perioada de mahmureală în care demnitarii de ieri și azi și-au dat seama, printre aburii incompetenței și nepriceperii bugetare și fiscale, că în urma ,,parangheliilor” organizate au cheltuit și banii pe care nu-i aveau, dar, deh, obrazul subțire cu chef, opulență și prostie se ține. Numai că visteria fiind ,,prăduită”, acum trebuie banii recuperați sau mai corect spus colectați alții, fiindcă ne spune noul ministru al Finanțelor, domnul Barna, că nu prea ies socotelile cu deficitul bugetar. Acum că aceste aspecte le spune cineva care nu ne-a dat pe spate în trecut cu ,,performanțele” sale de ministru, mai ales pe la Agricultură și Mediu și că în ambele sectoare ,,nu se poate de atâta bine” în urma managementului domniei sale, asta este o altă problemă, dar, nu-i așa, poate a treia (a patra nici nu mai contează) oară va fi cu noroc și poate grijile mele sunt nefondate.

Și cum se recuperează găurile apărute la agricultură de către Onor Guvern? Cu ajutorul colindelor de început de an, prima numită ,,ordonanța trenuleț” și care zice ,,ce-ai primit cu porția nimica toată, dar ce-o să plătești în curând totodată o să te îngroape economic de îndată!”.

Păi, în primul rând primul-ministru Ciolacu continuă să își sacrifice oamenii de partid cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună și mă refer aici la actualul ministru al Agriculturii, domnul Barbu, dar și la fostul ministru, domnul Chesnoiu, care prin 2023 au fost principalii inițiatori ai facilităților fiscale în agricultură, aspect meritoriu de altfel și bun pentru acest sector. Au realizat fundamentarea măsurii pentru partid (cu cei care au lucrat în echipă, nu singuri), au convins partidul (care s-a lăudat peste tot cu grija lui părintească), au convins ministerele (inclusiv pe cel de Finanțe), au convins Parlamentul și a început implementarea. Surpriză, după circa șase luni a venit premierul Ciolacu proaspăt uns ,,caimacan de la Înalta Poartă a Cotroceniului”, însoțit de fostul prim-ministru, Ciucă al nostru, iar pe vremea acestui nefericit fiind adoptate măsurile la care fac referire aici, cu cerința noului prim-ministru de ajustare a acestor facilități, fiindcă nu pot fi suportate de buget.

Acum, același prim-ministru Ciolacu a trecut la faza a doua a proiectului și a eliminat toate facilitățile pentru agricultură, ca să nu mai avem discuții pe bucăți, ci discutăm pe de-a-ntregul. Deci, punctul unu al problemei de la agricultură rezolvat, fără facilități fiscale pentru salariați. Cam ce înseamnă acest lucru? Păi, așa estimativ, costurile cu salariile pe hectar și an variază undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de salariu și fermă. Poate la domnul Muscă de la Curtici, cu salarii de 3.000 de euro net sau cât mai susține domnia sa, se poate ajunge și la 200 lei/ha/an. Asta, așa, la o socoteală simplă în condițiile în care fermele comerciale mai mari de 100 ha, care plătesc și salarii, reprezintă cam 60% din suprafața agricolă, adică vreo șase milioane de hectare cu o medie de 70-80 lei/ha/an, înseamnă circa 90-102 milioane de euro/an recuperați la buget doar de la cultura mare, adică în patru ani recuperăm banii de la despăgubirile de anul trecut. Dar sumele sunt cu mult mai mari, putând fi estimate la circa 200 de milioane de euro/an, fiindcă la cultura mare se adaugă zootehnia, aia câtă este, se adaugă legumicultura, viticultura, pomicultura, în condițiile în care ultimele trei sectoare necesită forță de muncă foarte multă.

O a doua idee a Guvernului (oare consilierul de stat pentru agricultură, în persoana domnului Botănoiu a avut ceva de spus legat de aceste măsuri?) a fost instaurarea taxei pe stâlp, care după ce au bâlbâit-o puțin, a fost stabilită la 1%, dar mai așteptăm normele de aplicare. Adică, pe înțelesul tuturor, după ce te duci pe la bănci să te împrumuți cu 8-9% pe an ca să faci un grajd pentru animale, să faci o hală pentru procesarea produselor agricole, să faci un siloz sau mai știu eu ce, apoi te apuci să obții cu nervi și chin avizele și autorizațiile legale, după care în fine termini lucrarea și o înscrii la primărie care îți ia 0,3% pe an impozite locale fiindcă te-au ajutat ținându-te pe la cozi și pe drumuri, iar ca să fie bine și pentru Guvern, mai vine și el la aceleași clădiri să mai ia 1%, că, nu-i așa, și pentru ei trebuie să se strângă ceva?! Prin urmare, pentru 100.000 de euro valoare a patrimoniului imobiliar al unei ferme, se va plăti statului pentru ,,merite deosebite” modesta valoare de 1.000 euro/an. Dacă patrimoniul acestor clădiri din agricultură se ridică la 200.000-300.000 de euro medie pe fermă, și vorbim de circa 12.000 de ferme care au peste 500 ha, unde putem presupune că avem și patrimoniu format din clădiri, atunci discutăm de o valoare totală colectată de 24-36 de milioane euro/an, la care vin și taxele colectate din industria alimentară, firmele de depozitare a cerealelor, vinificație și unde sumele se pot duce spre încă vreo 100-130 de milioane de euro, fiindcă aici valoarea patrimoniului imobiliar este mult mai mare.

Uite cum din condei, dacă măsurile vor fi acestea, ne vom trezi că ce a primit agricultura pentru secetă în 2024, adică vreo 400 de milioane de euro, la interval de câteva luni, până la noua recoltă din 2025 va fi recuperat de stat prin taxe și impozite aproape în totalitate. Și, atenție, inclusiv de la cei care au fost ajutați prin despăgubiri. Păi au avut vreo recoltă intermediară de Crăciun acești fermieri și nu știm noi? Dacă au avut nevoie de despăgubiri ca să supraviețuiască economic, de unde să plătească acum? Nu cumva este o contradicție în apreciere?

Ca o primă concluzie, statul, prin noi taxe și impozite, va colecta de la agricultură și industrie alimentară în jur de 300 - 400 de milioane euro/an, la care se va adăuga o a doua măsură, adică o scădere a bugetului alocat MADR pentru 2025, care va fi redus de Guvern prin alocări bugetare mai mici cu circa 5% față de 2024 (se estimează, nefiind bugetul aprobat). Dacă vorbim de cheltuielile bugetare care în 2024 au fost de circa 28 de miliarde de lei, o reducere de 5% prognozată în 2025 înseamnă circa 1,4 miliarde de lei, adică încă vreo 250 de milioane de euro. Nu știm dacă reducerea se va aplica și pentru creditele de angajament (creditele pentru cheltuieli multianuale), unde mai discutăm de circa 36 de miliarde de lei, iar reducerea de 5% s-ar ridica la încă 1,8 miliarde de lei, adică vreo 360 de milioane de euro. Uite așa, bătrânește, ar reuși Guvernul prin colectare de taxe suplimentare și reducerea de resurse bugetare alocate să contribuie la recuperarea dezmățului fiscal și bugetar cu o onorantă sumă de vreo 0,7-1,2 miliarde euro/an (fără sau cu credite de angajament incluse) doar de la agricultură și industrie alimentară. Hai că nu-i rău, că în agricultură sunt puțini fraieri (adică fermieri) ca număr, deci eficiența pe cap de fermier și antreprenor (că sunt incluși și cei din industria alimentară) nu este rea.

În plus, fiindcă este o vorbă din bătrâni, ,,să nu primești cât poți duce”, pe șest și fără multă zarvă s-au adoptat pentru fermieri condiționalități sociale care intră (au intrat, de fapt) în vigoare la 1 ianuarie 2025. Că nu este clar nimănui ce înseamnă asta știm, nefiind o noutate, dar tu, MADR, care trebuie să implementezi această măsură asumată prin PNS de acum trei ani, în perioada asta nu te-ai luminat încă despre ce o fi vorba? Oare, să fie vorba de condițiile de muncă, și mă refer aici la asigurarea de echipamente de protecție, la vestiare, dușuri și băi, locuri de servit masa, programe de formare profesională și alte asemenea aspecte? Eu zic că da, doar că nu eu sunt oficialitatea care trebuie să spună ce și cum, iar în altă ordine de idei foarte multe ferme nici nu știu și nici nu sunt pregătite pentru implementarea acestor măsuri și care nu vor fi ieftine.

Atenție, este corect să fie implementate, dar nu tu să spui mediului privat la sfârșit de ianuarie 2025 ce trebuiau să respecte de la 1 ianuarie 2025. Păi până acum ce-ai făcut? Și de unde să știu dacă ce gândesc eu că ar trebui este și ceea ce doresc autoritățile să se întâmple? Oare vor fi fermieri care nu vor primi subvențiile în integralitate, drept sancțiuni pentru aceste măsuri? Asociațiile fermierilor au făcut numeroase sesizări și solicitări de clarificare a acestor aspecte, dar să credem oare că i-a păsat cuiva? Hai să nu fim chiar așa de creduli și să avem părerea că mulți dintre cei care conduc sectorul agricol chiar sunt preocupați de bunul mers al acestuia.

Așadar, asta este VIZIUNEA GUVERNULUI pentru agricultură în 2025. În rest, numai de bine!

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

În perioada 17 februarie - 13 aprilie 2025, inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene și din cadrul structurii centrale a Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), împreună cu efective din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/Inspectoratele de Poliție Județene, prin structurile arme explozivi și substanțe periculoase, vor desfășura acțiunea comună de control la nivel național „FITOS 2025”. Din 2022, astfel de acțiuni de control au loc în fiecare an.

Acțiunea are ca scop îmbunătățirea siguranței și sănătății cetățenilor, prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională la regimul produselor de protecție a plantelor și protecția mediului, prin verificarea modului de efectuare a operațiunilor cu produse de protecție a plantelor și a condițiilor în care se desfășoară aceste operațiuni de către agenții economici de pe raza de competență, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

La nivel național sunt înregistrați/autorizați să desfășoare operațiuni cu produse de protecție a plantelor un număr de 4.478 agenți economici. Dintre aceștia, 844 sunt înregistrați, potrivit legislației, la structurile teritoriale arme, explozivi și substanțe periculoase, ca operatori care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T). MADR precizează că, în cadrul acțiunii „FITOS 2025” sunt propuși spre verificare minimum 50% din totalul operatorilor înregistrați/autorizați la nivel național.

„Obiectivele avute în vedere la declanșarea acțiunii vizează prevenirea producerii unor evenimente negative care aduc atingere siguranței și sănătății populației și a mediului înconjurător, precum și a furturilor de produse de protecție a plantelor, dar și conștientizarea fermierilor cu privire la operațiunile ilegale/neconforme cu produse de protecție a plantelor și asupra riscurilor la care se expun. De asemenea, prin acțiunea de control se au în vedere descoperirea, investigarea și sancționarea neregulilor constatate la regimul produselor de protecție a plantelor și protecției mediului”, precizează MADR.

Prin intermediul FITOS 2025 se urmărește optimizarea activității de prevenire și investigare a infracțiunilor în domeniul de competență pe fondul cooperării interinstituționale (ANF), precum și identificarea vulnerabilităților din domeniul de referință.

În cadrul FITOS 2024, au fost verificați 2.225 operatori economici care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor (53,6% din totalul operatorilor înregistraţi/autorizaţi la nivel național). În urma verificărilor au fost constatate 304 fapte de natură penală și au fost aplicate 173 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 623.130 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat vineri, 14 februarie 2025, Adunarea Generală a Membrilor, în cadrul căreia a fost aleasă noua componență a Consiliului Director.

În funcția de președinte a fost ales Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România. În funcțiile de vicepreședinți au fost aleși Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Daniel Stanciu - Marketing Manager Corn Bayer. Mandatul membrilor Consiliului Director este de doi ani.

În funcția de trezorier, ca parte din organele de conducere ale AISR, a fost reales Patrick Lafon, Country Manager Mas Seeds.

„Le mulțumesc tuturor membrilor pentru încrederea exprimată prin vot și îmi propun să continuăm toate proiectele începute împreună, pentru ca Alianța Industriei Semințelor din România să rămână în continuare un partener de dialog în relațiile cu toți partenerii din agribusiness-ul românesc”, a declarat Andrei Măruțescu, președinte AISR.

Maria Cîrjă și Andrei Măruțescu

Înființată în octombrie 2012, Alianța Industriei Semințelor din România este o asociație profesională care sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării seminţelor cu genetică superioară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are, începând din 12 februarie 2025, un nou Consiliu Director, ales de către Adunarea Generală a Membrilor.

Vasile Iosif, director general FMC România și Republica Moldova, a fost ales în funcția de președinte al AIPROM pentru un mandat de doi ani. „Este o onoare pentru mine să continui călătoria pe care am început-o împreună în 2020. Sunt convins că asociația se află pe un drum ascendent și vreau să vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mă simt onorat și le mulțumesc și foștilor colegi din Consiliul Director, precum și celor care au fost aleși astăzi. Sunt sigur că vom forma o echipă puternică. Pentru acest mandat am stabilit trei priorități majore: actualizarea legislației în toate formele sale, dezvoltarea proiectului din Republica Moldova și atragerea de noi membri în asociație. În ceea ce privește industria, nu doar noi avem nevoie de o legislație actualizată și modernă. Al doilea proiect la care voi lucra împreună cu membrii Consiliului Director este cel din Republica Moldova. De asemenea, vom continua toate proiectele asociației. Vă doresc un an 2025 plin de realizări și implicare activă în cadrul asociației”, a declarat Vasile Iosif.

Pentru funcțiile de vicepreședinte 1 și vicepreședinte 2 ai AIPROM au fost aleși: Boualem Saidi - Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România și Jean Ionescu – Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

În cadrul aceleiași întruniri a fost ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director în persoana lui Gabor Krasznai - Country Manager pentru BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova și membrul plin supleant – Rozina Chesnoiu - Country Manager al Nufarm România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este Patricia Maria Ştirbu - președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Claudiu Crânguș – Manager General Alchimex.

„Doresc să felicit alegerea noului Consiliu Director și să mulțumesc celor care au fost membri ai Consiliului Director în mandatul precedent. Vă mulțumesc pentru contribuția adusă. Munca depusă de fiecare dintre noi în ultimii doi ani a jucat un rol important în realizările industriei. Anul 2024 a fost unul plin de provocări pentru noi toți, dar am demonstrat că suntem o voce unită și am colaborat eficient în discuțiile cu autoritățile. Apreciez echipa executivă AIPROM pentru eforturile lor; nu am avut nici o conversație la AIPROM care să nu se fi finalizat cu o soluție. Mă bucur că suntem recunoscuți și la nivelul CropLife Europe. Acum doi ani, am preluat mandatul de la Vasile Iosif și sunt foarte fericit să îi predau ștafeta. Poți conta pe mine, Vasile. Felicitări!”, a declarat Boualem Saidi.

Noua echipă de conducere își propune să continue misiunea AIPROM de a susține și dezvolta sectorul de protecție a plantelor în România, promovând utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor și respectarea principiilor agriculturii sustenabile. AIPROM rămâne un partener de încredere al industriei agricole, implicându-se activ în proiecte și inițiative care contribuie la siguranța alimentară, protecția mediului și inovarea în domeniul protecției plantelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut loc, marți – 11 februarie 2025, o întâlnire de lucru pentru optimizarea și dezvoltarea sistemului național de irigații. Au participat ministrul Agriculturii - Florin Barbu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet, ministrul Energiei – Sebastian Burduja, directorul general ANIF – Cornel Popa, precum și reprezentanți ai Translectrica, ai Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, reprezentanți ai organizațiilor profesionale din sectorul vegetal: PRO AGRO, UNCSV, AFF, LAPAR, Forumul APPR, Clubul Fermierilor Români.  

Au fost dezbătute aspecte tehnice ce vizează simplificarea și flexibilizarea procedurilor pentru proiectele de irigații în ceea ce privește obținerea autorizațiilor necesare emise de instituții centrale și locale, deblocarea problemelor fermierilor în relația cu distribuitorii de energie pentru a asigura un acces predictibil și eficient la sursele necesare funcționării sistemelor de irigații. Totodată, au fost analizate propuneri legislative, menite să îmbunătățească infrastructura și optimizarea utilizării apei în agricultură, în contextul campaniei de irigații din 2025.

Extinderea suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare până în anul 2027 este obiectivul MADR și al Guvernului. Potrivit ministrului Florin Barbu, investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Șeful MADR a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%.

„Este esențial să avem acest dialog direct, pentru că sunt multe aspecte de clarificat și soluții pe care trebuie să le punem în practică în ceea ce privește implementarea proiectelor de irigații, finanțate atât din fonduri de la bugetul de stat, cât și prin programele din Planul Național Strategic 2023-2027. Sunt multe contracte semnate care urmează să fie implementate. Ne concentrăm pe soluționarea principalelor probleme semnalate de fermieri, fie că este vorba despre avize și autorizații de mediu, fie de relația cu furnizorii de energie. O infrastructură de irigații modernă și funcțională este vitală pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a declarat Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI: Din nou secetă, din nou acuzații. Dar soluții?

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, la cincinal

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta este recunoscută la nivel global, european și național pentru genetica de top la cultura de floarea-soarelui. Compania investește continuu în cercetare-dezvoltare, iar prin programele riguroase de testare și selecție a hibrizilor, ne asigurăm că ajung la fermieri hibrizi adaptați, stabili și productivi. Această abordare ne-a poziționat drept prima opțiune a fermierilor pentru culturile de floarea-soarelui linoleică și High Oleică.

Deși floarea-soarelui se află printre principalele culturi din România, cu cea mai mare tolerantă la secetă și arșită, anul 2024 a venit totuși cu provocări pentru tot lanțul de producție al florii-soarelui. Anul trecut a debutat promițător, cu o creștere vegetativă excelentă, însă a fost urmat de o perioadă de secetă atmosferică și pedologică accentuată, care a condus la scăderea procentului de fecundare și, implicit, la diminuarea producțiilor. În contextul actual, principala provocare este reprezentată de maximizarea profitabilității, iar segmentul hibrizilor High Oleic oferă o soluție pentru  suplimentarea veniturilor prin bonusurile acordate pentru conținutul de acid oleic.

Hibrizii de floarea-soarelui High Oleic ar putea reprezenta cel mai profitabil segment în cultura de floarea-soarelui, cu condiția ca această abordare să fie planificată și implementată de la bun început.

Potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici

Există de ceva timp o percepție în rândul fermierilor că hibrizii High Oleici sunt mai puțin productivi. Acest lucru, cel mai probabil, pentru că primii hibrizii High Oleici au fost introduși pe piață având la bază același tip de genetică utilizată în Vestul Europei, făra a avea o adaptabilitate bună pentru arealul geografic din România. Această percepție încă mai există și, de aceea, este foarte bine de subliniat faptul că tot segmentul de hibrizi High Oleic propus de Syngenta este adaptat condițiilor din România, cu un potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici, păstrându-și, în același timp, conținutul ridicat de ulei și acid oleic.

Syngenta a făcut primul pas în segmentul Clearfield^® cu hibrizii deja consacrați - Talento și SY Experto care au devenit un etalon, un punct de referință pentru acest segment. Acești hibrizi confirmă an de an, menținându-se în topul preferințelor fermierilor datorită potențialului ridicat de producție și stabilității, demonstrat constant de la introducerea lor pe piață.

Hibrizi și soluții pentru toate segmentele

Menționam anterior că, primul pas pe care l-a făcut Syngenta cu acest segment, a fost introducerea pe piață a hibrizilor Talento și SY Experto. Astăzi putem vorbi de un al doilea pas, în care Syngenta vine cu doi hibrizi foarte competitivi, Subeo HTS și Suliano HTS, reprezentând noua generație de hibrizi High Oleici cu toleranță la erbicidele Fluence™/ Express™. Sunt prezentați împreună pentru că pot merge în tandem ca recomandare, fiind din grupe diferite de maturitate. Așa cum v-a obișnuit Syngenta, ambii hibrizi vin cu o toleranță foarte bună la mană, cu o masă hectolitrică ridicată, precum și cu un conținut bun de ulei si acid oleic.

Aceeași tehnologie și pentru hibrizii linoleici și pentru cei High Oleici

Verigile tehnologice aplicate în cultura de florea-soarelui High Oleică sunt identice cu cele din cultura de floarea-soarelui linoleică. Acestea trebuie să urmărească maximizarea producției pe hectar, precum și a conținutului general în ulei, prin:

• Alegerea unor hibrizi adaptați pentru o zonă pedoclimatică sau chiar fermă;

• Alegerea unei rotații potrivite, evitând rotațiile scurte de 2-3 ani;

• Executarea la timp a tuturor lucrărilor de control al bolilor, dăunătorilor și buruienilor, inclusiv al lupoaiei;

• Executarea la timp a lucrărilor de fertilizare și alegerea dozei potrivite recoltei scontate (o atenție sporită asupra dozelor de azot, excesul influențând de multe ori conținutul de ulei).

Recomandări pentru o cultură de succes

Pentru o cultură productivă, sunt de menționat două aspecte foarte importante de care depinde succesul producției de florea-soarelui High Oleică.

Primul aspect se referă la evitatea polenizării încrucișate, pentru că aceasta produce semințe de tip Mid-Oleic în aceleași calatidii de floarea-soarelui, reducând media conținutului de acid oleic al câmpului respectiv. Astfel, este esențial să nu cultivăm floarea-soarelui High Oleică în aceeași solă, pe același teren cu floarea-soarelui linoleică, ținând cont de importanța asigurării unei distanțe de izolare de minimum 300 m față de cultura de floarea-soarelui linoleică învecinată.

Izolarea în timp a florii-soarelui High Oleică este, de asemenea, o altă opțiune. Prin decalarea, efectuarea semănatului înainte sau după floarea-soarelui linoleică, evităm înflorirea în același timp cu aceasta.

De asemenea, recomandăm aplicarea măsurilor agrotehnice preventive de combatere a samulastrei, împreună cu evitarea rotațiilor scurte în care regăsim floarea-soarelui linoleică cultivată anterior pe parcelele unde se cultivă hibrizi High Oleici, evitând în acest fel riscul de diminuare a conținutului de acid oleic.

Al doilea aspect de care trebuie să ținem cont este contaminarea încrucișată, evitarea amestecului cu alte semințe pe parcurusul întregului fluxul de producție, de la semănat până la livrarea semințelor la procesator. La nivel de fermă, trebuie acordată o atenție sporită curățării semănătorilor, a combinelor și a mijloacelor de transport a recoltei până la baza de recepție.

Recomandări pentru creșterea veniturilor cu hibrizii High Oleici de la Syngenta

Punctul de plecare trebuie să fie întotdeauna contractarea recoltei (parțial sau integral) cu un bonus fix. Cuvântul de bază este planificarea și nu ar trebui aleasă o abordare speculativă sau de așteptare a momentului de recoltat, când prețurile sunt cele mai mici. Nu știe nimeni cum va fi evoluția bonusului, însă știm că, pe termen lung, el este pozitiv și vine ca un venit suplimentar în fermă.

Permanent trebuie ținut cont de ajustarea costurilor de producție la recolta scontată. De aceea, este foarte important de subliniat faptul că hibrizii Syngenta au un pontențial de producție la nivelul hibrizilor linoleici. Astfel, la nivel de fermă, se poate obține același nivel de recoltă cu costuri de producție similare. Profitabilitatea de bază rămâne neschimbată, însă diferența semnificativă în veniturile fermierului provine din bonusul acordat pentru conținutul ridicat de acid oleic.

Indiferent de tehnologia de erbicidare aleasă: Clearfield^® (hibrizii Talento și SY Experto), Clearfield^® Plus (hibridul SY Gracia CLP) sau tehnologia Fluence™/ Express™ (hibrizii Subeo HTS și Suliano HTS), vorbim de hibrizi High Oleic la potențial de producție al hibrizilor linoleici, capabili să redefinească standardele acestui segment.

Articol de: MIHAI POPOVICI, Manager Marketing Semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta RO & MD

CITEȘTE ȘI: Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni

O nouă soluție de la Syngenta pentru protecția culturilor de porumb

Colaborare pentru a accelera lansarea pe piață a produselor biologice inovatoare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) împlinește cinci ani de activitate. Luni – 10 februarie, în Aula de la USAMV București, Alianța a organizat o conferință în prezența fermierilor, a autorităților și mass-media, eveniment cu ocazia căruia au fost punctate realizările obținute în cei cinci ani de activitate, dar și ceea ce nu s-a reușit cu toate că inițiativele au fost nenumărate. Totodată, au fost arătate prioritățile și direcțiile strategice propuse pentru anul în curs.

Provocările sectorului agroalimentar sunt subiecte multisectoriale dezbătute la nivelul tuturor autorităților naționale, europene și organizațiilor profesionale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF, face parte din COPA-COGECA, cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Astfel, AAC lucrează pentru a avea o legislație predictibilă, simplă, care să încurajeze competitivitatea producătorilor naționali și comunitari. „După cinci ani de activitate, dorim să dedicăm conferința unei mai bune înțelegeri a pozițiilor actuale a autorităților, organizațiilor noastre profesionale naționale și europene pe principalele subiecte de interes, în vederea dezvoltării unei poziții comune mai solide în viitor”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Înființată în anul 2020, AAC are misiunea de a reprezenta și de a susține interesele membrilor săi, de a promova dezvoltarea unui sector agroalimentar competitiv și durabil în România și de a contribui la îmbunătățirea politicilor agricole la nivel național și european, principalele obiective ale Alianței fiind dialogul cu autoritățile, instituțiile și alte organizații relevante, promovarea unui cadru legislativ și de politici favorabil dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, susținerea cooperării, competitivității și a inovării în sectorul agroalimentar, precum și promovarea practicilor agricole durabile și a protecției mediului.

Obiectivele AAC pentru 2025 în relația cu autoritățile naționale și europene

• Facilitarea accesului la finanțare pentru capital de lucru și investiții, implicit continuarea programului Creditul fermierului/Creditul agricol cu alocare de buget pentru 2025;

• Implementarea unui instrument de asigurare-creditare/garantare adresat fermierilor pentru protejarea împotriva riscurilor catastrofice, de ex: asigurări pentru seceta pedologică severă și arșița atmosferică pentru întreaga suprafață înregistrată la APIA 2025-2027 (6,7 milioane ha), începând cu anul agricol 2024-2025;

• Înregistrarea în Parlament a unei inițiative legislative pentru o Lege Specială a Arendei, cu contract cadru echilibrat între părți care să cuprindă perioadă minimă de 7 ani, acord realizare investiții în rețele teritoriale forestiere și agroforestiere de protecție a terenurilor agricole și lucrări îmbunătățiri funciare;

• Modificare criterii accesare PNRR care să permită investiții în înființarea și întreținerea de perdele agroforestiere/forestiere începând de la perioade de 7 ani care să fie prelungite succesiv;

• Modificarea Regulamentelor Europene 783, 784, 785/2018 prin includerea la excepții și a arealelor de cultură unde pragul economic de dăunare este depășit de la natură;

• Păstrarea bugetului PAC post 2027 distinct, crescut până la 1% din PIB-ul UE;

• Finalizarea convergenței externe a plăților directe începând cu 2028 și actualizarea suprafeței pentru care se achită subvenții;

• Neratificarea acordului MERCOSUR de către instituțiile din România și europarlamentarii români;

• Condiții de reciprocitate în oglindă pentru comerțul cu produse agricole în UE, implicit România, în baza acordurilor comerciale cu statele terțe;

• Susținerea de către toate instituțiile și reprezentanții numiți sau aleși ai statului român a proiectelor prin care să creștem suprafața irigată, în legislația europeană privind utilizarea apei pentru irigații și Pachetul APĂ;

• Intensificarea negocierilor privind aprobarea Regulamentului privind noile tehnici genomice în concordanță cu poziția României, respectiv anularea Anexei 2, separarea convenționalului de NGT 1 și NGT 2, definirea inovației, creând baza legală a genei/proceselor care să fie patentat și introducerea standardelor prin legislația națională;

• Îmbunătățirea regulamentului privind bunăstarea animalelor cu referire la transportul animalelor vii, în condițiile relațiilor comerciale ale României cu țările arabe să continue în bune condiții exportul de animale vii;

• Operaționalizarea activității Agenției pentru Promovarea Alimentului Românesc începând cu iunie 2025 și urgentarea aprobării normelor metodologice pentru schema de calitate DOR-de origine România;

• Operaționalizarea grupurilor de dialog civil naționale (8), realizarea unui mecanism de consultare la nivelul MADR sau Cancelariei Primului Ministru (câte 2-3 întâlniri pe an pentru cele 8 GDCN) la care să participe reprezentanții tuturor autorităților implicate pe subiectele aflate pe ordinea de zi (MADR, Mediu, MF, MAE, Justiție, Parlament, etc), europarlamentarii și organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar și mediu pentru ca țara noastră să aibă o poziție comună pe toate palierele;

• Simplificarea documentației/fluxului pentru decontarea accizei la motorină.

De asemenea, Alianța pentru Agricultură și Cooperare are în plan înregistrarea inițiativelor legislative parlamentare privind:

• Instituirea unei cotizații profesionale agricole voluntare aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre în organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar;

• Modificarea și completarea Legii nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole;

• Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

• Modificarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

• Modificarea și completarea Legii Cooperației agricole nr. 566/2004;

• Reprezentativitatea organizațiilor profesionale din sectorul agroalimentar și serviciile conexe înființate pe OUG nr. 26/2000 și modalitatea de desfășurare a dialogului instituționalizat;

• Aprobarea OUG privind fabricarea, reambalarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecție a plantelor pe teritoriul României.

Măsurile Ministerului Agriculturii în 2025

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent la evenimentul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, a vorbit despre proiectele de investiții în zootehnie, care vor fi lansate de MADR în 2025. Astfel:

• Pentru sectorul suin este prevăzută alocarea a 2,8 miliarde de lei pentru reproducție;

• Un miliard de lei se va aloca pentru dezvoltarea fermelor avicole;

• Alocarea de fonduri pentru construcția de ferme de juninci din rase de carne, iar prin Planul Național Strategic, fermierii vor putea beneficia de fonduri pentru achiziția de scroafe de reproducție.

Dezvoltarea sistemului de irigații reprezintă o altă prioritate a MADR, iar în acest sens în buget sunt alocate fonduri în sumă de 1,5 miliarde de lei. Prin programul Investalim se vor putea continua investițiile în sectorul de procesare.

Ministrul Florin Barbu a asigurat fermierii că va continua demersurile la nivelul Consiliului European pentru susținerea convergenței externe a plăților directe din cadrul PAC și revizuirea regulamentelor europene, astfel încât să fie redusă sarcina administrativă a fermierilor.

Având în vedere că la momentul publicării acestui material evenimentul care marchează cincinalul pentru AAC este în desfășurare, vom reveni cu mai multe informații și interviuri în Revista Fermierului – ediția print, precum și în România Agricolă, emisiune pe care o realizăm pentru postul AGRO TV, difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18,00.

CITEȘTE ȘI: „Trenulețul” cu falimente pornește spre agricultură, dinspre Guvern

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Solicitările fermierilor către comisarul european pentru Agricultură, din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aplicarea corectă a tratamentelor de iarnă ușurează munca pomicultorului, asigurând încă din anotimpul rece o igienă corespunzătoare pomilor. Aceste tratamente se fac cu scopul diminuării rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor care iernează sub diferite forme (ouă, larvă sau adult).

Primul tratament se poate începe cu stropirile așa-zise „în albastru”, folosind fungicide cuprice care pot fi formulate ca pulberi umectabile (PU, WP), granule dispersabile (GD, WG), soluție lichidă (SL) și altele. Aceste fungicide au acțiune preventivă și curativă și combat: rapănul, monilioza, focul bacterian la semințoase (măr, păr), precum și ciuruirea frunzelor la cireș și bășicarea frunzelor la piersic.

Pot fi luate în considerare unul din următoarele produse pentru primul tratament: Alcupral 50 PU în concentrație de 0,3% la semințoase și 0,2%la sâmburoase; Champ 77 WG în concentrație de 0,2%; Zeamă Bordeleză TIP MIF (pulbere umectabilă) în concentrație de 0,5%.

Al doilea tratament se face pentru combaterea dăunătorilor care iernează în crăpăturile ramurilor și tulpinilor sau la baza mugurilor, cum ar fi: larvele păduchelui San Jose, păduchele lânos, ouăle de acarieni, afide, păianjeni, larvele moliilor, fluturele cu abdomenul auriu, dar și gărgărița florilor de măr, în stare adultă.

Pentru combaterea dăunătorilor se folosește uleiul horticol combinat cu un insecticid care acționează prin intoxicare și asfixierea larvelor și ouălor. Produsele recomandate sunt: Confidor OIL în concentrație de 1,5%  sau Nuprid OIL - 1,5 %  sau Emerite OIL – 1,5%.

Se poate face și al treilea tratament cu zeamă sulfocalcică sau sulf muiabil contra făinării, cu precădere la măr (soiul Ionatan).

Stropirile trebuie să se facă în zile liniștite, fără vânt, în ferestrele calde din lunile februarie și martie, sau când temperaturile sunt de 4-5⁰C. Stropirea pomilor se face prin îmbăiere, fără curgerea soluției de pe tulpini la sol.

Pomicultorii trebuie să fie atenți la următoarele:

• Respectarea cu strictețe a concentrațiilor prescrise;

• Folosirea echipamentului de protecție adecvat (mască, mănuși, ochelari);

• Respectarea normelor impuse de mediu în ceea ce privește poluarea solului și a apei;

• Respectarea măsurilor de igienă și de protecția muncii.

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă

Tratamentul de iarnă în pomicultură, cu Yagos și Mospilan OIL

Suplimentare de buget pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole