Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Preţurile produselor alimentare procesate vor creşte în următoarele 2-3 luni cu până la 12%, susţine preşedintele Companiei Romalimenta, Sorin Minea. El a declarat la PRO TV că jumătate din piaţa agroalimentară internă face parte din aşa-numita "economie neagră", iar marii evazionişti sunt cunoscuţi.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a explicat la acelaşi post TV că majorarea preţurilor este provocată de scumpirea cerealelor. El a precizat că ministerul are pregătit pachetul legislativ pentru taxarea proprietarilor care nu lucrează terenurile agricole, însă decizia va fi luată la nivel politic.

Ministerul Agriculturii a plătit integral subvenţiile crescătorilor de bovine şi ovine. Au mai rămas însă de plătit doar 2% din sumele cuvenite pentru culturile vegetale.

Anunţul a fost făcut la Cluj, la 7 mai, de ministrul Valeriu Tabără. El a mai precizat că 200 de milioane de lei vor fi transferaţi la Fondul de Garantare a Investiţiilor, de la bugetul destinat consultanţei agricole.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, susţine că mulţi oameni sunt descurajaţi să depună proiecte de finanţare europene sau chiar să renunţe la ele, din cauza atitudinii unor funcţionari.

El a declarat recent, la Cluj-Napoca, că a discutat în acest sens şi cu ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, care cunoaşte foarte bine situaţia.

Comisarul european s-a referit la APIA, dar şi la alte organisme care se ocupă de proiectele cu finanţare europeană, unde funcţionarii ar trebui să aibă o atitudine mai constructivă.

Susţinerea micilor producători din jurul oraşelor, dar şi a primăriilor pentru construirea de spaţii de vânzare directă, finanţate din fondurile de dezvoltare rurală este una dintre propunerile comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, în viitoarea Politică Agricolă Comună. Cioloş a declarat la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă, că acest sistem va duce la cooperarea între asociaţiile de producători şi colectivităţile locale.

Tot la Cluj-Napoca, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că instituţia pe care o conduce va dirija proiecte şi programe spre fermierii tineri, pentru a-i atrage spre agricultură, întrucât s-a constatat că numărul fermierilor de peste 75 de ani care primesc subvenţii este superior celui al fermierilor sub 40 de ani.

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks, a declarat astăzi că economia României începe să-şi reia creşterea, care va ajunge la aproximativ 1,5% în acest an.

El a mai afirmat că a convenit cu Guvernul că trebuie analizate mai multe date fiscale înainte de o decizie privind scăderea contribuţiilor sociale şi că majorările de salarii în sectorul bugetar depind de performanţa fiscală a României din perioada următoare.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) organizează în perioada 13 - 14 mai 2011 în Târgovişte, pe platoul din Piaţa Mihai Viteazul, „Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală”

În cadrul Târgului organizat la nivel regional de către APDRP vor fi prezentate şi vor putea fi achiziţionate produse agroalimentare şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

Târgul regional APDRP aduce laolaltă beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PNDR) din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud, Târgovişte, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private  implicate în implementarea PNDR în România, respectiv: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.

Acest eveniment original permite tuturor persoanelor, nu doar să vadă produsele tradiţionale şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, care le pot acorda informaţii avizate şi sprijin, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR.

Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală va putea fi vizitat în zilele de 13 şi 14 mai 2011, de la ora 11.00 şi până la ora 19.00. Deschiderea oficială va avea loc în data de 13 mai 2011, ora 11.30.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat, în data de 2 februarie 2011, campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), „Fonduri europene pentru mediul rural”.

Campania, care se desfăşoară pe parcursul a cinci luni, urmăreşte să constientizeze publicul interesat, asupra oportunităţilor de finanţare oferite de PNDR.

Acest complex de acţiuni de informare este alcătuit din mai multe niveluri de interacţiune cu publicul.

Un nivel original de abordare a informării este şi cel de organizare a unor evenimente publice. Este vorba despre desfăşurarea unor târguri tematice (Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală) care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, împreună cu produsele obţinute de ei, instituţii implicate în derularea fondurilor europene nerambursabile dar şi bănci finanţatoare.

Activităţile de informare, implementate sub forma campaniei de informare denumită „Fonduri europene pentru mediul rural – 2011”, au în vedere asigurarea egalităţii de şanse în accesarea FEADR prin diseminarea informaţiilor către un număr reprezentativ (raportat la indicatorii de realizare din PNDR) de potenţiali beneficiari ai PNDR, indiferent de criterii sociale sau economice.

Acţiunile de informare vor fi aplicate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu suportul direct al unui prestator (respectiv Asocierea dintre SC ARS Advertising SA - lider şi SC Tipografia Real SRL) desemnat în urma derulării prin SEAP a procedurii de licitaţie publică deschisă în data de 29.09.2009, cu numărul anunţului de participare 87470/29.09.2009.

Pe pagina de internet a Agenţiei, www.apdrp.ro, a fost creată o secţiune dedicată acestei campanii în cadrul căreia cei interesaţi pot consulta calendarul şi evenimentele aflate în desfăşurare.

Anul acesta, comparativ cu 2010, crescătorii cer pe mieii pentru Paşte preţuri mai mari. Asta din cauza costurilor ridicate ale furajelor şi a întârzierii subvenţiilor, care oricum sunt mici. Totodată, scumpirea cărnii de miel este generată şi de faptul că din 2011 crotalierea animalelor din ferme nu mai este suportată de stat, ci se face pe banii crescătorilor. Astfel, ciobanii oferă mieii la preţul de 12 - 15 lei/kg în viu şi 25 - 30 lei/kg în carcasă. Anul trecut un kilogram de carne de miel a costat în jur de 20 de lei.

„Decizia de a ne achita crotaliile a fost luată la nivel european, unde subvenţiile pe care crescătorii de animale le primesc de la stat sunt de 18-28 euro/an pentru fiecare animal, în timp ce noi primim doar 40 lei de lei pe an. Crescătorul nu se mai alege cu nimic din subvenţie după ce achită crotaliile şi după ce cumpără furajele la preţuri duble faţă de anul trecut. La noi în judeţ preţul crotaliilor este între 7 şi 12 lei bucata. Este inevitabilă scumpirea cărnii de miel cu circa 20-30 %. Depindem însă foarte mult de piaţa europeană, unde preţurile la carnea de ovine creşte alarmant”, afirmă Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Braşov.

Dimu Polifronie, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea susţine că un preţ corect pentru carnea de miel, care ar acoperi toate cheltuielile de peste an, este de 33 de lei/kg în carcasă. “La export, mieii se vând cu aproape 3 euro/kg în viu”, menţionează Dimu Polifronie.

În Maramureş, preţul mieilor în viu este 9 - 12 lei pe kilogram şi 20 - 25 lei pe kilogramul de miel în carcasă, a precizat Ioan Buda, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Maramureşul”. Preşedintele crescătorilor maramureşeni a adăugat că în 2010, mieii în viu s-au vândut în Maramureş cu 8 - 10 lei/kg, iar în 2009 cu 7 - 9 lei/kg. Carnea de miel în carcasă, la poarta abatorului (fără TVA), în 2010 s-a vândut cu preţuri între 16 lei şi 20 lei/kg, iar în 2009 cu 14-18 lei/kg.

La extern mieii româneşti se vând cu 10-13 lei/kg în viu

Potrivit Asociaţiilor crescătorilor de oi, pe piaţa noastră ajung în această lună, de Paşte, cel mult 400.000 de miei româneşti.

În ce priveşte mieii străini, oferta este mai variată comparativ cu anii trecuţi. Importăm carne de miel din Noua Zeelandă, Australia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Spania, Italia, Franţa, Iordania, Brazilia. Conform statisticilor, cel puţin 450 tone de carne de miel vin în luna aprilie din afara ţării. În acelaşi timp, mieii autohtoni pleacă la extern, în special în ţările arabe.

“Mieii sunt mai mari, dar per total pe ţară efectivele scad. Piaţa externă cere miei la greutate mai mare. Dacă anul trecut puteau să plece miei şi la 8-10 kg greutate vie, anul acesta pleacă mult mai mari”, arată Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine. El are o fermă de oi în judeţul Sibiu. Fermierul susţine că majoritatea mieilor din Mărginimea Sibiului ajung în acest an de Paşte pe mesele străinilor, în ţări ca Grecia, Italia sau Iugoslavia. “Acolo avem mai mult noroc să ne putem desface marfa, piaţa românească nu absoarbe, mai ales din cauza puterii de cumpărare, românii nu au bani. Noi nu ne putem permite de Paşte să sacrificăm mieii şi dacă nu vindem carnea trebuie să o aruncăm. Preţurile oferite de străini pe miel variază între 10 şi 13 lei/kg în viu”, a declarat Marcel Andrei.

MIHAELA PREVENDA

În opinia lui Ilie Van, păsările din ţara noastră au unele dintre cele mai bune performanţe din UE. Cu toate acestea, vreo 20 - 30% din fermele avicole riscă să se închidă dacă autorităţile nu vor debloca creditarea pentru crescătorii de păsări.

Preţurile cerealelor au crescut foarte mult, iar fermierii nu au bani să cumpere furaje. Un kilogram de porumb a ajuns să coste un leu, iar preţul grâului este 1,2 lei/kg. Pentru ca producătorii avicoli să poată apela la credite în avans de la bănci în contul subvenţiei este nevoie ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură să încheie cât mai repede protocoalele necesare cu băncile comerciale.

„Am solicitat şi am obţinut după nenumărate încercări să li se faciliteze producătorilor avicoli creditarea în contul subvenţiei alocate pentru bunăstarea animalelor, subvenţie ce urmează să fie încasată în acest an. Mai ales că mecanismul creditării în contul subvenţiei funcţionează pentru toate celelalte sectoare agricole (vegetal, creşterea bovinelor, ovinelor), iar sectorul avicol şi cel de creştere a porcilor a fost exceptat de la acest tip de creditare. Sectorul avicol este la ora actuală într-o situaţie disperată pentru că nu se mai poate finanţa. Peste 90% din crescătorii de păsări au solicitat ajutoarele de stat, dar din păcate acestea vor veni abia în partea a doua a anului”.

La ora actuală, la noi funcţionează în jur de 230 de societăţi comerciale, care deţin 700-800 de ferme de creştere a puilor de carne şi a găinilor pentru ouă. În 2010, producţia de carne de pasăre în viu a fost de 430.000 de tone, iar cea de ouă de 1,36 miliarde.
România a importat anul trecut 93.000 tone de carne de pasăre şi a exportat 48.000 de tone, consumul intern fiind de 380.000 de tone.

0,22 lei pentru un ou

În prezent, ouăle au cel mai mic preţ din ultimii zece ani, susţine preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări (UCPR), Ilie Van. El precizează că în ultimul an preţul ouălor a înregistrat o scădere cu 24%, în timp ce preţul furajelor a crescut cu 30%. “Dacă anul trecut, în aprilie, ouăle se vindeau la poarta fermei, în medie cu 0,3 lei pe bucată (fără TVA), acum preţul nu depăşeşte 0,22 lei pe bucată. Deşi în ultimii ani oferta de ouă din fermele avicole a rămas aproape aceeaşi, preţul a înregistrat o scădere cu peste 30%”, a punctat preşedintele UCPR. Ilie Van spune că avicultorii sunt nemulţumiţi de importurile ilegale de ouă, care fac concurenţă neloială producătorilor români.

La ora actuală, în România există circa 150 de producători de ouă, dintre care 35 sunt mari unităţi avicole care realizează 85% din producţia industrială autohtonă

Producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,36 miliarde de bucăţi.

MIHAELA PREVENDA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit în perioada 02.05.2011 – 05.05.2011, suma de 40,42 milioane euro, astfel:

- în intervalul  02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), în valoare de 28,51 milioane euro;
- în intervalul  02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată separata pentru zahar (PDSZ), în valoare de 0,59 milioane euro;
- în intervalul  02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru tomate destinate procesării (TDP), în valoare de 0,15 milioane euro;
- în intervalul  02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată naţională directă complementară (PNDC1),  în valoare de 10,63 milioane euro;

în intervalul  02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru sfecla de zahar (PNDC6),  în valoare de  0,51  milioane euro.

Începând cu data de 1 decembrie 2010, APIA a demarat Campania de plată regulară 2010 şi până în prezent a plătit suma de 705,33 milioane euro, pentru un număr de 1.014.547 fermieri, reprezentând:

  • plata SAPS în valoare de 413,77 milioane euro;
  • plata PDSZ în valoare de 3,13 milioane euro;
  • plata TDP în valoare de 0,73 milioane euro;
  • plata PNDC1 în valoare de 284,94 milioane euro;
  • plata PNDC6 în valoare de 2,72 milioane euro.

Menţionăm că au fost autorizaţi la plată 1.023.186 fermieri, cu suma de ~718 milioane euro, iar în curs de autorizare sunt 46.000 de fermieri.

Reamintim că pentru anul 2010, cuantumul alocat schemei de plată SAPS este de 80,36 euro/ha, iar cuantumul alocat schemei de plată CNDP1 este de 50,64 euro/ha.

Plăţile sunt efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru ziua anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. Pentru data de 30 septembrie 2010, BCE a stabilit un curs de 4,2718 lei.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru schema de plată unică pe suprafaţă şi schema de plată separată pentru zahăr, iar din bugetul naţional pentru schema de plată naţională directă complementară şi sfecla de zahăr, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Vaccinuri

De preferat - Între 20 nov şi 15 dec se vaccinează împotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel după 4-6 săptămâni (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.

Recomandat - Între 15 dec şi 15 ian, vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase ovine (răsfugul alb) cu AGALAXIN Romvac ( urmat de rapel după 15 zile la animalele nevaccinate anterior), 1ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.
Între 01 ian şi 15 ian se face vaccinarea împotriva mamitei gangrenoase (răsfugul negru) cu AGALAXIN FORTE (vaccin contra ambelor forme de răsfug: agalaxia contagioasă si mamita gangrenoasă - va fi lansat în viitorul apropiat)

Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primăvara (aprilie) cu CARBOROMVAC-I (caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine peste 2 luni 0,2ml, subcutanat). Se poatre încerca mutarea în toamnă a vaccinării, pentru a limita scăderea lactaţiei postvaccinal.
Opţional se mai poate face şi vaccinarea împotriva avortului salmonelic, mai ales în efectivele unde a evoluat boala.

Deparazitări

La intrarea în stabulaţie, toamna, în timpul gestaţiei se face deparazitarea internă cu derivaţi de benzimidazoli: ROMBENDAZOL 10% (1ml/10 kg greutate vie repeta după 24 de ore) sau ROMFENBENDAZOL (2,5ml/50 kg greutate vie) sau injectabil cu LEVAMISOL, 1ml/10 kg, subcutanat.
La ieşirea din stabulaţie, după fătare, se administrează ROMAVERMECTIN PLUS – 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat.

Pe timpul păşunatului deparazitarea internă la oile şi caprele adulte se face la nevoie, dictată de rezultatele examenului coproparazitologic, cu recomandarea ca intervalul dintre deparazitări succesive să nu depăşească 3 luni. În cazul apariţiei fasciolozei (gălbează) se recomandă administrarea produsului FASCIOCID - 1ml/10 kg greutate vie, (triclabendazol, singurul produs care are efect trematodocid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a fasciolelor: ouă, forma tânără, forma adultă). În cazul infestaţiilor masive se recomandă repetarea după 48 de ore.

Deparazitarea externă la oi (tratamentul pentru râie) se poate face prin îmbăiere, aplicaţii de soluţii Pour-on sau injectabil). Tratamentul se face între 15 mai şi 15 iunie. În cazul îmbăierilor se fac obligatoriu două îmbăieri la interval de 7 zile cu ROMPARASECT FORTE. Dacă se face injectabil, tratamentul se poate face cu IVERMECTINE - (ROMIVERMECTINĂ :1ml/50 kg greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile).
Tratamente efectuate la miei şi iezi

După fătare, în primele două săptămâni se admi­nistrează preventiv VITAMINA E şi SELENIU (ROMSELEVIT injectabil - 2ml/10 kg greutate vie, subcutanat sau alte produse buvabile).

Deparazitarea internă se face pentru moniezioză (panglică) cu albendazol (ROMBENDAZOL‑10%, ROMBENDAZOL PLUS) sau fenbendazol (ROMFENBENDAZOL) la vârsta de 6-8 săptămâni, minim două administrări, la interval de 4 săptămâni. La nevoie deparazitările menţionate mai sus pot fi urmate de vitaminoterapie cu VITAMINA AD3E injectabil (2-5ml/miel sau buvabil 2-3ml /miel) sau COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL (1ml/10 kg greutate vie/zi, 3-5 zile periodic).

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista