Preţurile produselor alimentare procesate vor creşte în următoarele 2-3 luni cu până la 12%, susţine preşedintele Companiei Romalimenta, Sorin Minea. El a declarat la PRO TV că jumătate din piaţa agroalimentară internă face parte din aşa-numita "economie neagră", iar marii evazionişti sunt cunoscuţi.
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a explicat la acelaşi post TV că majorarea preţurilor este provocată de scumpirea cerealelor. El a precizat că ministerul are pregătit pachetul legislativ pentru taxarea proprietarilor care nu lucrează terenurile agricole, însă decizia va fi luată la nivel politic.
Ministerul Agriculturii a plătit integral subvenţiile crescătorilor de bovine şi ovine. Au mai rămas însă de plătit doar 2% din sumele cuvenite pentru culturile vegetale.
Anunţul a fost făcut la Cluj, la 7 mai, de ministrul Valeriu Tabără. El a mai precizat că 200 de milioane de lei vor fi transferaţi la Fondul de Garantare a Investiţiilor, de la bugetul destinat consultanţei agricole.
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, susţine că mulţi oameni sunt descurajaţi să depună proiecte de finanţare europene sau chiar să renunţe la ele, din cauza atitudinii unor funcţionari.
El a declarat recent, la Cluj-Napoca, că a discutat în acest sens şi cu ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, care cunoaşte foarte bine situaţia.
Comisarul european s-a referit la APIA, dar şi la alte organisme care se ocupă de proiectele cu finanţare europeană, unde funcţionarii ar trebui să aibă o atitudine mai constructivă.
Susţinerea micilor producători din jurul oraşelor, dar şi a primăriilor pentru construirea de spaţii de vânzare directă, finanţate din fondurile de dezvoltare rurală este una dintre propunerile comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, în viitoarea Politică Agricolă Comună. Cioloş a declarat la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă, că acest sistem va duce la cooperarea între asociaţiile de producători şi colectivităţile locale.
Tot la Cluj-Napoca, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că instituţia pe care o conduce va dirija proiecte şi programe spre fermierii tineri, pentru a-i atrage spre agricultură, întrucât s-a constatat că numărul fermierilor de peste 75 de ani care primesc subvenţii este superior celui al fermierilor sub 40 de ani.
Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks, a declarat astăzi că economia României începe să-şi reia creşterea, care va ajunge la aproximativ 1,5% în acest an.
El a mai afirmat că a convenit cu Guvernul că trebuie analizate mai multe date fiscale înainte de o decizie privind scăderea contribuţiilor sociale şi că majorările de salarii în sectorul bugetar depind de performanţa fiscală a României din perioada următoare.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) organizează în perioada 13 - 14 mai 2011 în Târgovişte, pe platoul din Piaţa Mihai Viteazul, „Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală”
În cadrul Târgului organizat la nivel regional de către APDRP vor fi prezentate şi vor putea fi achiziţionate produse agroalimentare şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.
Târgul regional APDRP aduce laolaltă beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PNDR) din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud, Târgovişte, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private implicate în implementarea PNDR în România, respectiv: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.
Acest eveniment original permite tuturor persoanelor, nu doar să vadă produsele tradiţionale şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, care le pot acorda informaţii avizate şi sprijin, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR.
Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală va putea fi vizitat în zilele de 13 şi 14 mai 2011, de la ora 11.00 şi până la ora 19.00. Deschiderea oficială va avea loc în data de 13 mai 2011, ora 11.30.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat, în data de 2 februarie 2011, campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), „Fonduri europene pentru mediul rural”.
Campania, care se desfăşoară pe parcursul a cinci luni, urmăreşte să constientizeze publicul interesat, asupra oportunităţilor de finanţare oferite de PNDR.
Acest complex de acţiuni de informare este alcătuit din mai multe niveluri de interacţiune cu publicul.
Un nivel original de abordare a informării este şi cel de organizare a unor evenimente publice. Este vorba despre desfăşurarea unor târguri tematice (Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală) care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, împreună cu produsele obţinute de ei, instituţii implicate în derularea fondurilor europene nerambursabile dar şi bănci finanţatoare.
Activităţile de informare, implementate sub forma campaniei de informare denumită „Fonduri europene pentru mediul rural – 2011”, au în vedere asigurarea egalităţii de şanse în accesarea FEADR prin diseminarea informaţiilor către un număr reprezentativ (raportat la indicatorii de realizare din PNDR) de potenţiali beneficiari ai PNDR, indiferent de criterii sociale sau economice.
Acţiunile de informare vor fi aplicate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu suportul direct al unui prestator (respectiv Asocierea dintre SC ARS Advertising SA - lider şi SC Tipografia Real SRL) desemnat în urma derulării prin SEAP a procedurii de licitaţie publică deschisă în data de 29.09.2009, cu numărul anunţului de participare 87470/29.09.2009.
Pe pagina de internet a Agenţiei, www.apdrp.ro, a fost creată o secţiune dedicată acestei campanii în cadrul căreia cei interesaţi pot consulta calendarul şi evenimentele aflate în desfăşurare.
Anul acesta, comparativ cu 2010, crescătorii cer pe mieii pentru Paşte preţuri mai mari. Asta din cauza costurilor ridicate ale furajelor şi a întârzierii subvenţiilor, care oricum sunt mici. Totodată, scumpirea cărnii de miel este generată şi de faptul că din 2011 crotalierea animalelor din ferme nu mai este suportată de stat, ci se face pe banii crescătorilor. Astfel, ciobanii oferă mieii la preţul de 12 - 15 lei/kg în viu şi 25 - 30 lei/kg în carcasă. Anul trecut un kilogram de carne de miel a costat în jur de 20 de lei.
„Decizia de a ne achita crotaliile a fost luată la nivel european, unde subvenţiile pe care crescătorii de animale le primesc de la stat sunt de 18-28 euro/an pentru fiecare animal, în timp ce noi primim doar 40 lei de lei pe an. Crescătorul nu se mai alege cu nimic din subvenţie după ce achită crotaliile şi după ce cumpără furajele la preţuri duble faţă de anul trecut. La noi în judeţ preţul crotaliilor este între 7 şi 12 lei bucata. Este inevitabilă scumpirea cărnii de miel cu circa 20-30 %. Depindem însă foarte mult de piaţa europeană, unde preţurile la carnea de ovine creşte alarmant”, afirmă Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Braşov.
Dimu Polifronie, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea susţine că un preţ corect pentru carnea de miel, care ar acoperi toate cheltuielile de peste an, este de 33 de lei/kg în carcasă. “La export, mieii se vând cu aproape 3 euro/kg în viu”, menţionează Dimu Polifronie.
În Maramureş, preţul mieilor în viu este 9 - 12 lei pe kilogram şi 20 - 25 lei pe kilogramul de miel în carcasă, a precizat Ioan Buda, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Maramureşul”. Preşedintele crescătorilor maramureşeni a adăugat că în 2010, mieii în viu s-au vândut în Maramureş cu 8 - 10 lei/kg, iar în 2009 cu 7 - 9 lei/kg. Carnea de miel în carcasă, la poarta abatorului (fără TVA), în 2010 s-a vândut cu preţuri între 16 lei şi 20 lei/kg, iar în 2009 cu 14-18 lei/kg.
La extern mieii româneşti se vând cu 10-13 lei/kg în viu
Potrivit Asociaţiilor crescătorilor de oi, pe piaţa noastră ajung în această lună, de Paşte, cel mult 400.000 de miei româneşti.
În ce priveşte mieii străini, oferta este mai variată comparativ cu anii trecuţi. Importăm carne de miel din Noua Zeelandă, Australia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Spania, Italia, Franţa, Iordania, Brazilia. Conform statisticilor, cel puţin 450 tone de carne de miel vin în luna aprilie din afara ţării. În acelaşi timp, mieii autohtoni pleacă la extern, în special în ţările arabe.
“Mieii sunt mai mari, dar per total pe ţară efectivele scad. Piaţa externă cere miei la greutate mai mare. Dacă anul trecut puteau să plece miei şi la 8-10 kg greutate vie, anul acesta pleacă mult mai mari”, arată Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine. El are o fermă de oi în judeţul Sibiu. Fermierul susţine că majoritatea mieilor din Mărginimea Sibiului ajung în acest an de Paşte pe mesele străinilor, în ţări ca Grecia, Italia sau Iugoslavia. “Acolo avem mai mult noroc să ne putem desface marfa, piaţa românească nu absoarbe, mai ales din cauza puterii de cumpărare, românii nu au bani. Noi nu ne putem permite de Paşte să sacrificăm mieii şi dacă nu vindem carnea trebuie să o aruncăm. Preţurile oferite de străini pe miel variază între 10 şi 13 lei/kg în viu”, a declarat Marcel Andrei.
MIHAELA PREVENDA
În opinia lui Ilie Van, păsările din ţara noastră au unele dintre cele mai bune performanţe din UE. Cu toate acestea, vreo 20 - 30% din fermele avicole riscă să se închidă dacă autorităţile nu vor debloca creditarea pentru crescătorii de păsări.
Preţurile cerealelor au crescut foarte mult, iar fermierii nu au bani să cumpere furaje. Un kilogram de porumb a ajuns să coste un leu, iar preţul grâului este 1,2 lei/kg. Pentru ca producătorii avicoli să poată apela la credite în avans de la bănci în contul subvenţiei este nevoie ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură să încheie cât mai repede protocoalele necesare cu băncile comerciale.
„Am solicitat şi am obţinut după nenumărate încercări să li se faciliteze producătorilor avicoli creditarea în contul subvenţiei alocate pentru bunăstarea animalelor, subvenţie ce urmează să fie încasată în acest an. Mai ales că mecanismul creditării în contul subvenţiei funcţionează pentru toate celelalte sectoare agricole (vegetal, creşterea bovinelor, ovinelor), iar sectorul avicol şi cel de creştere a porcilor a fost exceptat de la acest tip de creditare. Sectorul avicol este la ora actuală într-o situaţie disperată pentru că nu se mai poate finanţa. Peste 90% din crescătorii de păsări au solicitat ajutoarele de stat, dar din păcate acestea vor veni abia în partea a doua a anului”.
La ora actuală, la noi funcţionează în jur de 230 de societăţi comerciale, care deţin 700-800 de ferme de creştere a puilor de carne şi a găinilor pentru ouă. În 2010, producţia de carne de pasăre în viu a fost de 430.000 de tone, iar cea de ouă de 1,36 miliarde.
România a importat anul trecut 93.000 tone de carne de pasăre şi a exportat 48.000 de tone, consumul intern fiind de 380.000 de tone.
0,22 lei pentru un ou
În prezent, ouăle au cel mai mic preţ din ultimii zece ani, susţine preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări (UCPR), Ilie Van. El precizează că în ultimul an preţul ouălor a înregistrat o scădere cu 24%, în timp ce preţul furajelor a crescut cu 30%. “Dacă anul trecut, în aprilie, ouăle se vindeau la poarta fermei, în medie cu 0,3 lei pe bucată (fără TVA), acum preţul nu depăşeşte 0,22 lei pe bucată. Deşi în ultimii ani oferta de ouă din fermele avicole a rămas aproape aceeaşi, preţul a înregistrat o scădere cu peste 30%”, a punctat preşedintele UCPR. Ilie Van spune că avicultorii sunt nemulţumiţi de importurile ilegale de ouă, care fac concurenţă neloială producătorilor români.
La ora actuală, în România există circa 150 de producători de ouă, dintre care 35 sunt mari unităţi avicole care realizează 85% din producţia industrială autohtonă
Producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,36 miliarde de bucăţi.
MIHAELA PREVENDA
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit în perioada 02.05.2011 – 05.05.2011, suma de 40,42 milioane euro, astfel:
- în intervalul 02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), în valoare de 28,51 milioane euro;
- în intervalul 02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată separata pentru zahar (PDSZ), în valoare de 0,59 milioane euro;
- în intervalul 02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru tomate destinate procesării (TDP), în valoare de 0,15 milioane euro;
- în intervalul 02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru schema de plată naţională directă complementară (PNDC1), în valoare de 10,63 milioane euro;
în intervalul 02.05.2011 – 05.05.2011 s-au efectuat plăţi pentru sfecla de zahar (PNDC6), în valoare de 0,51 milioane euro.
Începând cu data de 1 decembrie 2010, APIA a demarat Campania de plată regulară 2010 şi până în prezent a plătit suma de 705,33 milioane euro, pentru un număr de 1.014.547 fermieri, reprezentând:
Menţionăm că au fost autorizaţi la plată 1.023.186 fermieri, cu suma de ~718 milioane euro, iar în curs de autorizare sunt 46.000 de fermieri.
Reamintim că pentru anul 2010, cuantumul alocat schemei de plată SAPS este de 80,36 euro/ha, iar cuantumul alocat schemei de plată CNDP1 este de 50,64 euro/ha.
Plăţile sunt efectuate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru ziua anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. Pentru data de 30 septembrie 2010, BCE a stabilit un curs de 4,2718 lei.
Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru schema de plată unică pe suprafaţă şi schema de plată separată pentru zahăr, iar din bugetul naţional pentru schema de plată naţională directă complementară şi sfecla de zahăr, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Vaccinuri
De preferat - Între 20 nov şi 15 dec se vaccinează împotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel după 4-6 săptămâni (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.
Recomandat - Între 15 dec şi 15 ian, vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase ovine (răsfugul alb) cu AGALAXIN Romvac ( urmat de rapel după 15 zile la animalele nevaccinate anterior), 1ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.
Între 01 ian şi 15 ian se face vaccinarea împotriva mamitei gangrenoase (răsfugul negru) cu AGALAXIN FORTE (vaccin contra ambelor forme de răsfug: agalaxia contagioasă si mamita gangrenoasă - va fi lansat în viitorul apropiat)
Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primăvara (aprilie) cu CARBOROMVAC-I (caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine peste 2 luni 0,2ml, subcutanat). Se poatre încerca mutarea în toamnă a vaccinării, pentru a limita scăderea lactaţiei postvaccinal.
Opţional se mai poate face şi vaccinarea împotriva avortului salmonelic, mai ales în efectivele unde a evoluat boala.
Deparazitări
La intrarea în stabulaţie, toamna, în timpul gestaţiei se face deparazitarea internă cu derivaţi de benzimidazoli: ROMBENDAZOL 10% (1ml/10 kg greutate vie repeta după 24 de ore) sau ROMFENBENDAZOL (2,5ml/50 kg greutate vie) sau injectabil cu LEVAMISOL, 1ml/10 kg, subcutanat.
La ieşirea din stabulaţie, după fătare, se administrează ROMAVERMECTIN PLUS – 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat.
Pe timpul păşunatului deparazitarea internă la oile şi caprele adulte se face la nevoie, dictată de rezultatele examenului coproparazitologic, cu recomandarea ca intervalul dintre deparazitări succesive să nu depăşească 3 luni. În cazul apariţiei fasciolozei (gălbează) se recomandă administrarea produsului FASCIOCID - 1ml/10 kg greutate vie, (triclabendazol, singurul produs care are efect trematodocid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a fasciolelor: ouă, forma tânără, forma adultă). În cazul infestaţiilor masive se recomandă repetarea după 48 de ore.
Deparazitarea externă la oi (tratamentul pentru râie) se poate face prin îmbăiere, aplicaţii de soluţii Pour-on sau injectabil). Tratamentul se face între 15 mai şi 15 iunie. În cazul îmbăierilor se fac obligatoriu două îmbăieri la interval de 7 zile cu ROMPARASECT FORTE. Dacă se face injectabil, tratamentul se poate face cu IVERMECTINE - (ROMIVERMECTINĂ :1ml/50 kg greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile).
Tratamente efectuate la miei şi iezi
După fătare, în primele două săptămâni se administrează preventiv VITAMINA E şi SELENIU (ROMSELEVIT injectabil - 2ml/10 kg greutate vie, subcutanat sau alte produse buvabile).
Deparazitarea internă se face pentru moniezioză (panglică) cu albendazol (ROMBENDAZOL‑10%, ROMBENDAZOL PLUS) sau fenbendazol (ROMFENBENDAZOL) la vârsta de 6-8 săptămâni, minim două administrări, la interval de 4 săptămâni. La nevoie deparazitările menţionate mai sus pot fi urmate de vitaminoterapie cu VITAMINA AD3E injectabil (2-5ml/miel sau buvabil 2-3ml /miel) sau COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL (1ml/10 kg greutate vie/zi, 3-5 zile periodic).
Antraxul (Dalac)
Este o boală care evoluează acut, caracterizată prin tulburări grave circulatorii, digestive, urinare, urmate de moarte. Afectează în special ierbivorele, fiind transmisibilă şi la om.
Tratamentul este extrem de complex şi de lungă durată. Prevenirea bolii prin vaccinare rămâne cea mai eficientă soluţie.
Anaerobiozele
Sunt 8 boli infecţioase produse de Clostridium spp.(enterotoxiemia adultelor, nefropulpita enterotoxiemică, dizenterie bacilară la tineret, enterita hemoragică la miei şi iezi, hepatita necrotică, edem malign, gangrena gazoasă şi tetanosul), cu evoluţie extrem de rapidă şi gravă, provocând pierderi însemnate. Aceste bacterii pot afecta sistemul nervos, digestiv şi renal, adesea cu sfârşit letal.
Tratamentul trebuie aplicat precoce, însă de cele mai multe ori este ineficient. Vaccinarea turmelor de oi şi capre oferă rezultate optime.
Mamita gangrenoasă (Rasfugul negru)
Este o boală infecţioasă, sporadică, ce afectează oile în lactaţie, caracterizată prin tulburări generale, modificări calitative şi cantitative ale laptelui, consecutiv gangrenei glandei mamare. Pronosticul este grav, întrucât 50% din cazuri sfârşesc prin moarte, iar cele care se vindecă devin neeconomice. Prevenirea prin vaccinare scade semnificativ şansele de apariţie a bolii.
Agalaxia contagioasă (Răsfugul alb)
Este o boală infecţioasă extrem de contagioasă, specifică oilor şi caprelor. Se caracterizează prin mamite, scăderea sau oprirea secreţiei de lapte, artrite şi cheratoconjunctivite.
Tratamentul este păgubos şi cu eficienţă scăzută.
Prevenirea bolii prin vaccinare este cea mai eficientă variantă.
Salmoneloza
Este o boală infecţioasă sporadicoenzootică. Cea mai gravă formă de evoluţie, la oi este forma avortigenă. Avortul se produce obişnuit în luna a 4-a şi a 5-a de gestaţie. Uneori gestaţia poate fi dusă la termen, dar mieii sunt neviabili şi mor în primele 15 zile de viaţă.
Dr.Cătălin Tudoran, Dr. Costin Stoica
Felul în care este privită asocierea la noi - cuvântul acesta încă mai provoacă și astăzi repulsie multora dintre noi - mă îndeamnă să caut argumente în favoarea utilităţii sale. Stând de vorbă cu baronul Iacob Kripp, la un recent eveniment dedicat vinului - semnalat de revista noastră - am înțeles că este chiar mai mult decât atât, este o necesitate, mai ales în condiţiile unor exploataţii mici (podgoria baronului Kripp are 25 de ha pe rod și produce cam 100 000 de sticle pe an). Domnia sa se străduiește să constituie, în podgoria Drăgăşani, o asociaţie de viticultori.
Reporter: Povestiți-mi despre asociaţiile pe care mi-ați spus că le cunoașteți în diferite regiuni din Austria şi Italia, domnule Kripp.
Iacob Kripp: Eu am copilărit în nordul Italiei, în Tirolul de Sud, iar acum locuiesc în Austria. Părinţii mei, fratele meu, de altfel toate rudele mele au vii în aceste regiuni, vinifică la ei acasă, vând vinul şi îl promovează la faţa locului, pe cont propriu. Este un lucru normal ca aceşti producători mici să se asocieze pentru a putea să-şi promoveze produsele lor.
Forţa financiară creşte
Rep.: Nu deranjează pe nimeni că sunt competitori între ei?
I.K.: Nu, concurența pălește în fața avantajului dat de marketing şi de posibilitatea promovării mai eficiente a unui produs, a unei regiuni. Forţa financiară creşte, se poate face un buget mult mai mare pentru promovare, se găsesc mult mai multe idei pentru a descoperi şi cuceri noi pieţe ţintă. De exemplu, prezenţa la tărguri se face împreună, închirierea de standuri, pliantele, broșurile, toate se fac împreună. O broșură prezintă să zicem opt crame, câte sunt în asociaţie. Aşa nu mai simţi cheltuiala atât de mult cum ai simţi-o de unul singur.
Rep.: Doar în direcţia desfacerii şi promovării producţiei se asociază viticultorii?
I.K.: Anumite lucruri se fac împreună şi în partea de producţie. De exemplu fratele meu face parte dintr-o asociaţie de 8 ferme, ei şi-au cumpărat împreună o linie de îmbuteliere, amplasată pe un trailer, aceasta se deplasează de la o cramă la alta. Eficienţa este foarte mare. O linie de îmbuteliere este utilizată într-o cramă maxim două-trei săptămâni pe an, sau chiar mai puţin, mai ales la crame mici care îmbuteliază tot vinul lor în două-trei zile foarte uşor. Astfel capitalul care se blochează într-un utilaj se împarte la 8 făra ca vreunul să se folosească mai puţin de el. Şi alte utilaje pot fi folosite în comun, de exemplu cele folosite în vie. Maşini de cosit, maşini de tocat corzi, sunt utilaje pe care nu le foloseşti zilnic şi atunci le poţi împrumuta de la unul la altul foarte uşor.
Cooperare în toate domeniile
Rep.: Dar nu sunt distanţe mari între ei?
I.K.: Ăsta este avantajul acolo, că nu sunt distanţe prea mari, maxim 30-50 de km, poate aici în România ar fi o astfel de problemă, dar o linie de îmbuteliere poate fi transportată pe un tailer şi 200 de km fără probleme. Apoi există cooperare şi în ceea ce priveşte tratamentele în vie, metodele de vinificare....
Rep.: Metode de vinificare? Dar nu se poate ajunge la realizarea unui vin cu un gust comun?
I.K.: Nu, caracterele rămân deosebite. La o cramă de familie, cum are fratele meu, cum am şi eu la Drăgăşani, proprietarul şi oenologul impun decisiv caracterul vinului. Asta pentru că fiecare vrea să facă acel vin care îi place lui.
Valoarea nu ţine cont de dimensiunea podgoriei
Rep.: Ce dimensiune are o podgorie din aceasta „de familie”?
I.K.: De exemplu, a mea la Drăgăşani are 25 de ha de vie pe rod şi produce aproximativ o sută de mii de sticle pe an, dar în Italia, În Austria sau Germania sunt podgorii sau domenii viticole şi mult mai mici, de 10, 8, 6, sau chiar mai puţine hectare, care îmbuteliază sub eticheta lor. Iar dacă reuşesc să facă un vin de calitate ridicată atunci pot vinde acest vin foarte bine şi cu câştig. Îmi vine în cap, pentru comparaţie, o cramă renumită în Bourbon, vorbesc de Romanee-Conti, care vinde vinul cu două mi de euro pe sticlă dar are până în două hectare.
Un alt avantaj acolo, de exemplu în Tirolul de sud, unde are crama fratele meu, este că există şi mult turism, iar turiştii vin la cramă, trec în sat şi vizitează zona şi degustă vinul la cramă şi aşa mai departe, dar acest lucru poate fi realizat şi aici în România. Şi aici este un mare potenţial turistic, sunt peisaje foarte frumoase, iar cei de la oraş, bucureştenii, să zicem, ar putea să fugă de aerul îmbâcsit de aici şi să se refacă la o cramă, cum ar fi cea de la Drăgăşani.
Rep.: Acele podgorii au asociat producerii de vin şi capacităţi de cazare?
I.K.: Uneori da. Au cateva camere, sub forma unei micropensiune, sau rudele lor au alături o pensiune şi cooperează în promovarea zonei. Turiştii care zăbovesc acolo sunt încântaţi să participe la lucrările din vie, din cramă, la sărbătorile dedicate vinului, fiecare în ce perioadă nimereşte la fermă.
Medalie de Argint pentru noul sistem de şenile TERRA TRAC
Noul sistem de şenile CLAAS TERRA TRAC pentru noua combină LEXION a fost premiată cu o medalie de argint la expoziţia SIMA. Show-ul internaţional de tehnologie agricolă, ţinut la fiecare 2 ani la Paris, atribuie premii de inovaţie SIMA pentru companiile de succes alese de către un grup de ingineri, experţi.
Grupul a acordat premiul noului sistem de şenile, care a reuşit să reducă drastic forţa de impact prin suspensia hidropneumatică, recunoscând design-ului excepţional general al maşinii.
Cilindrii hidraulici ajustează individual roţile de tracţiune, roţile la sol şi tăvălugii de suport ai TERRA TRAC la conturul solului, rezultând astfel o nivelare automată şi o stabilitate îmbunătăţită de ghidaj în lateral a combinei. În acelaşi timp confortului operator oferit de cabină este îmbunătăţit, de asemenea, printr-o suspensie separată. Cu noul sistem de şenile TERRA TRAC, combina se mişcă cu o uşurinţă infinită peste câmp.
Disponibil pentru Lexion 770 şi 750.
Cu noul TERRA TRAC, LEXION 750 poate atinge viteze de până la 40 km/h pe şosea. Aceasta ajută la amplificarea eficienţei economice a combinei, reducând timpul necesar deplasării maşinii de la un câmp la celălalt – rezultând un randament crescut al maşinii.
Beneficii
Pe scurt, noul sistem de şenile oferă următoarele avantaje:
Ce este AgCelence®?
AgCelence® este brand-ul ce reprezintă combinaţia a două cuvinte: Agricultură şi Excelenţă.
Brand-ul AgCelence® cuprinde produse care asigură beneficii suplimentare faţă de cele oferite de produsele obişnuite pentru protecţia plantelor: toleranţă mai bună la stres, recolte mai mari şi de calitate superioară. Toate aceste beneficii conduc, în final, la creşterea productivităţii.
Cum a apărut AgCelence® ?
În 1996, BASF a fost prima companie de protecţie a culturilor ce a lansat o nouă grupă de produse cu efecte fiziologice.
Cercetătorii au descoperit că plantele tratate cu fungicidul piraclostrobin (substanţă activă conţinută de produsul Opera®) au fost mai sănătoase, mai viguroase şi mai verzi decât cele tratate cu substanţe active ale altor fungicide.
Descoperirea acestor efecte fiziologice complexe a presupus implicarea atât a oamenilor de ştiinţă BASF, cât şi a numeroşi cercetători şi academicieni din diferite universităţi şi organizaţii de cercetare din întreaga lume. Prin numeroasele experimente realizate în seră şi prin teste pe teren privind activităţile fiziologice la diferite plante, cercetătorii au descoperit că astfel de produse au efecte benefice asupra unei game largi de culturi, inclusiv porumb, cereale, rapiţă şi floarea-soarelui.
Care sunt beneficiile aduse de produsele AgCelence® ?
Bazate pe efecte fiziologice, produsele AgCelence® de la BASF oferă beneficii semnificative dovedite, pe care produsele obişnuite pentru protecţia plantelor nu le pot asigura. Fermierul obţine recoltă mai bună, de calitate superioară, chiar şi în absenţa bolilor şi a dăunătorilor.
În funcţie de produs şi cultură, acestea pot fi:
- calitate îmbunătăţită a recoltei
- eficienţă crescută a producţiei
- toleranţă mai bună la stres
- recoltă sporită
Care este diferenţa dintre produsele AgCelence® şi regulatorii de creştere pentru plante?
Regulatorii de creştere pentru plante influenţează echilibrul hormonal al plantei pentru a-i ajusta mărimea şi creşterea.
Produsele cu efect AgCelence® acţionează asupra întregii fiziologii a plantei pentru a-i mări vitalitatea şi, prin urmare, pentru a creşte calitatea culturii.
De ce plantele au nevoie de produse pentru stimularea metabolismului?
Sub acţiunea factorilor de stres (grindină, boli, sectă, insecte, lipsa substanţelor nutritive, inundaţii) plantele produc etilenă. Etilena are consecinţe negative asupra plantei şi, implicit, asupra fermierilor:
Produsele AgCelence® influenţează procesele fiziologice, făcând planta mai eficientă, reducând transpiraţia, crescând fotosinteza şi reducând producţiile de etilenă, hormonul de stres al plantei. Pe lângă aceste efecte, produsele din gama AgCelence® accelerează răspunsurile de apărare împotriva virusurilor sau a bacteriilor; observaţiile din teren descriu o reducere a simptomelor de boli virale şi bacteriene atunci când plantele au fost tratate.
OPERA®
Opera® (50 g/l epoxiconazol + 133 g/l piraclostrobin) este un fungicid cu puternice efecte fiziologice, care ajută la atingerea potenţialului de producţie al hibrizilor. Produsul are acţiune sistemică, controlează bolile din cultura porumbului. Epoxiconazolul inhibă creşterea miceliului ciupercilor, iar piraclostrobinul, o strobilurină, inhibă germinaţia sporilor, ambele substanţe active ducând la efecte sinergice în controlul bolilor. Are eficienţă protectivă şi curativă. De asemenea, efectele fiziologice dovedite conduc la îmbunătăţirea fotosintezei, utilizarea mai eficientă a îngrăşămintelor, creşterea rezistenţei plantelor la stres şi îndeosebi la secetă, mai puţine frunze îmbătrânite, tulpini mai rezistente la frângere.
Spectrul de combatere: Helminthosporium turcicum
La cultura porumbului se utilizează produsul Opera® ce determină reducerea efectelor cauzate de stresul termic, hidric , grindină şi alţi factori asigurând:
- creşterea suprafeţei foliare
- creşterea masei verzi
- dezvoltarea mai bună a rădăcinilor
- îmbunătăţirea stării de sănătate a tulpinilor
- creşterea rezistenţei la secetă
- stabilitatea plantelor
- număr crescut de rânduri pe boabe, număr mai mare de boabe
- creşterea vitezei de recoltare, reducerea consumului de combustibil
- reducerea conţinutului de micotoxine