Scrisoarea lu’ Gheorghe (mai 2011)
Alooo! Să trăiţi miştooo!
Cum deja mă ştii, că cum mă adun de p’in ogradă pă lângă o netimbrată ori on molan ruj, că cum mă potopeşte gânduri dă gânduri, carele mai de care mai străcopt în străfundurili creţurilor cerebrale. Hai că le am! Ie unu’ care mă bântui dă pă când ieream pă buricu’ mahalalii şi nu mă trăsăsăm la moşia lu’ ăl Bătrân, că doar ştii că dă când cu criza mă trăsăi în supturbană şi croşetai de-o firmă dă servis pintru fermierii dă suptsistenţă.
TRADIŞĂNAL CIORDID VEGETABLES SRL îi zice. Da’ parcă ţ’am mai spus! Strâng ecscedentu’ dă p’in curţili penzionarilor dă ceapeu, a’că ce le prisoseşte la blid. Muierea le vinde dă produse biolojice şi tradiţionale, că ce ştie iei, cetadinii? Acu’ nu zic că pintre iele nu scapă şi o târnă-două dă roşii hormonizate, crastaveţi ori salăţi îmflate’n apă şi uree (să mă ierţi dă vorbă proastă, da’ aşa-i zice!), da’ ce să facă şi angajaţii mei dă la departamentul dă aprovizionare? Ie noapte, luna răsare târziu, lumină dă la sfatu’ popular, ioc, cânii latră, hodorogu’ mai iese în ogradă, pintru una, pintru alta nu poci să zic pă derectelea că-i dă ruşine. Muncă grea, bine că nu vrea spor dă tahicadrie! Da’ utilă!
Devine că fluidizez aprovizionarea cu potol proaspăt a urbanului, care aprovizionare ierea până acu’ volatilă rău dă tot! Te-am tăiat cu radicalili iuropene de le ştiu! Cred c’ar fi nemerit să baji de’o vorbă la Nea Neculai să mă binemerite c’o tarabă în Oboru’ Nou, să’mi fac şi io de’un vad, că la marfa de’o am, stă ecspaţii la coadă şi-i dă târşeală să să facă coada taman pă cărarea dă la buda publică, unde-i taraba lu’A Mea! Da’ să ne inturnăm la gândurili mele! Şăd şi ascult pă tevereuri, la alţi băgători dă seamă că Guvernu’ tre’ să baje paraua să creeze locuri dă muncă. Bre, ăştia ie bolunzi? Păi muncă ne trebe nouă? Ui’la mine că munci, munci şi Ăl Bătrân, şi Bătrânu’ lu’ Ăl Bătrân şi ce’am cules? Stângi într-o pestelcă! Unii zice că munca l’o creat pă om. Da’ ce, statu’ l’o stârpit? Să mă mai lase cu chestiile aste marxisto-leninisto-stalinisto-ceauşiste că mi se taie maiuneza! Suntem în capitalizm şi tre’ să curgă râuri dă lapte, bălţi dă miere, căpiţe dă pilaf, clădărăi dă crenvurşti şi ceaoane dă gulaşuri, ca să’i să-i punem la socoată şi pă conlocuitori. Gata cu vechile forme dă organizare socială! Ie perimate! Efinita! Setu! Sconcilo! Ended! Dasales! Vége! Gatove! Kanecino! Tre’ să trecem într-o etapă nouă a ievoluţiei noastre ca naţie.
Tre’ să construim omu’ nou, carele l’am inceput pă vremea lu’ puşcatu’, da’ veni înghesuiala lu’ decembre şi l’am lăsat neisprăvit! Trajem pă dreapta. Nu pă stânga, c’am mai stat şi apăsa pă inimă! Burţili la soare şi trai neneacă! Noul concept ie revoluţionar. Statu’ tre’ să muncească pintru noi, nu noi pintru stat. Ce Regele Scaun, ce statu ie noi! Noi – ielectori, ş’atât! Să aivă grije guvernili că d’aia alejem o dată la patru ani, ori la cinci, când îl alejem pă Nea Traian. Să puie capu’ la contribuţie că făr’de noi devine că nu se mai aleg. Să vedem, le convine să rămâie fără foteluri dă parlamentari şi miniştrii? Fără arouri inglezăşti şi fără audiuri! Ori fără asestente personale şi sume forfecare? Cine o să lucre? Iei bre! Să facă portofele la câţi miniştrii vrea şi la lucru, nu la întins mâna. On ministru dă astupat gropi, pă fiecare uliţă.
On ministru dă agricultură, pintru fiecare coadă dă sapă, cazma, secere, coasă, furcă şi alte asemeni. On ministru dă sănătate, la capu’ (vorba vine), lu’ tot urdinosu’. On fişcal, pintru tot fişcalzatu’, să nu să mai zică că unii se suptstrage. On ministru dă interne la fitece găinar. Pă hoţii ăi mari îi lăsăm deoparte, că ăia ie’n grija lu’ Guvernu’! On ministru dă învăţământ pintru fitece elev. Asta nu! Şcoala pregăteşte pintru muncă şi taman munca tre’ abolită! Noi, ăştia de stăm, promitem să nu facem grevă! Cetesc întrebarea pă buzele lu’Mata. Din ce se încropeşte bujetu’? Dă’n nimic! Să mă esplichez! Punem empozit pă nimic! O să zici că’s dus! S’o crezi mata! Ia uite’n jur! Pă cin’ întrebi de are fro’ apăsare, ceva de’l nemulţumeşte, de’i coace f’un stres, răspunde fără sminteală că n’are nimic. Nu’l apasă nimic!
Nici pă guvernanţi, nici pă noi ăştialanţi, că de ar apăsa, ar fi oarece foşgăială! Aşa că io propui să baje de’un empozit pă nimic, că cre’ că suntem ca la zăce meleoane dă rumâni care avem nimic. On empozit dă şaispce la sută, la doispce meleoane, se adună! Nu zisăi douăşdouă, că ie unii care mai are câte ceva. Ca la cinci meleoane are urdinări, trânji, reumantisme, brâncă, pedepsie, apucătură, bube negre, chelbe, ţucăr, rac, blânde, boşorogeli, gălbinări, poale albe, gâlci şi cîte o’mai hi. La eştia le punem on empozit forfecar, să nu calculeze fişcalu’ dă la caz la caz. S-ar puté pune şi empozit la ăia dă se duse să lucre afară, da’ cre’ că-i mai bine să nu! Cum’ a auzi că la noi statu’ ie’n capu’ Statului, cum s’or înturna şi atunci putem să le punem empozit pă nimic. Ei! Ce zici? Începem o campanie dă presă pintru ideea mé?
Gheorghe
Cronica unui prost cu studii superioare (mai 2011)
Scriam în ediţia trecută a revistei noastre că la noi furtul este un SPORT NAŢIONAL. Fură miniştrii. Parlamentarii (sau invers ierarhia) fură politicienii, oare cine nu fură? “Domnule prost cu studii superioare”, mi-a zis un DOMN, “Nu-i poţi băga pe toţi în aceeaşi oală, că de, nu toţi sunt hoţi!” Nu zău!? Sună ca pe vremurile recent trecute, când auzeam ”HARNICUL POPOR...”. Dacă unul din casa mea fură, eu ce sunt, nu-i aşa că sunt tăinuitor de hoţ şi legea penală mă pedepseşte? Dacă în gaşca mea, doi - trei fură, eu trebuie să mă fac că nu ştiu?
Să fim drepţi, DOMNILOR, atâta timp cât nu sunteţi în stare să scoateţi legi prin care să faceţi o strictă departajare între pedeapsă şi recompense, nu veţi reuşi să clădiţi o societate corectă. N-o spun eu, au spus-o oameni cu multă carte şi cu o bună cunoaştere a fenomenului social din România tuturor timpurilor. Şi mai este ceva (poate mă repet), poliţiştii prind hoţii, iar JUDECĂTORII îi fac scăpaţi, că de, nu au CALIFICARE SUPERIOARĂ ÎN ALE FURTULUI şi trebuie să şi-o consolideze în practică şi apoi teoria în puşcărie. Mai greu este cu BAROSANII. Mă întreb şi vă întreb, ştiţi cumva câţi şi-au primit pedeapsa cuvenită? Cum e cu SUBMINAREA ECONOMIEI NAŢIONALE??? Un distins cititor al revistei noastre, Dr Mihai Petcu (îl ştiţi dvs cine este) s-a interesat cine este individul care semnează cu pseudonimul UN PROST CU STUDII SUPERIOARE?
Îi răspund tot eu că nu este un pseudonim, ci este un simbol al stării actuale a specialiştilor bine pregătiţi, dar înlăturaţi, sau nefolosiţi la întreaga lor capacitate. Să fiu mai concret; mă refer mai cu seamă la specialiştii din agricultură – agronomi, medici veterinari, ingineri zootehnişti, oameni care sunt folosiţi la învârtit hârtiile sau la distribuirea produselor chimice pentru agricultură, asta în cea mai bună situaţie. Cuvântul specialistului din agricultură este ignorat sau, pur şi simplu, nici nu sunt luaţi în seamă. Statul nostru căruia îi dăm biruri FĂRĂ NUMĂR, FĂRĂ NUMĂR refuză sau habar nu are, să creeze modele pentru formele asociative.
Merge pe ideea că ŢĂRANUL ROMÂN ESTE UN BUN ECONOMIST şi trebuie să-şi găsească singur calea. Şi şi-a luat calea pământului pârloagă. Agricultura este ŞTIINŢĂ, nu politică. Cei mari, mai întâi şi mai întâi trebuie să înveţe ei cu ce se mănâncă agricultura şi apoi pe ţăran, pe cel care are impresia că este bine ce făcea bunicul şi nu ceea ce cere tehnologia modernă actuală. Mai am ceva şi cu folclorul românesc, spre care vine o droaie de copii foarte talentaţi, ceea ce ne dă certitudinea că va dăinui peste milenii. Îmi plac cântecele ardeleneşti şi bănăţene în care românismul este ridicat la superlativ. Trăiesc cu mari emoţii şi cu lacrimi în ochi atunci când aud un Bocşa, un Furdui Iancu, o Sava Negrean sau Veta Biriş. Nu acelaşi lucru îl simt când ardelenii şi bănăţenii vorbesc despre SUDIŞTI sau despre MITICI. Altfel la miştocării şi ironii ne pricepem, dar la necazurile care le avem cu toţii nu ne gândim. Mai avem o meteahnă, nu de astăzi, nu de ieri. Se merge în schimb de experienţă în diferite ţări cu o agricultură dezvoltată şi se vine în ţară gata să-i imite. Este o prostie. De ce? În primul rând nu avem banii lor, al doilea nu ştim să imităm şi apoi imitaţia nu are valoare. Ştiinţa conducerii impune să adaptezi bunele rezultate la condiţiile concrete ale fiecărei zone din România. Revin la formele asociative tocmai aici în ţară, unde a apărut în mijlocul veacului al XIX-lea FALANSTERUL DE LA SCĂIENI şi scriu că tot statul este de vină că foloseşte sintagma EU TE-AM FĂCUT, EU TE OMOR.
Domn’, profesor Valeriu Tabără a descoperit apa caldă CANALUL SIRET- BĂRĂGAN. Păi Domn’ profesor, ăsta nu este un canal comunist şi din această cauză nu a fost finalizat??? De acord, niciodată nu-i târziu, asta este partea plină a paharului, dar până la finisare, în condiţiile actuale şi viitoare eu şi alţii nu vedem realizat Canalul Siret-Baragan. Mi-a plăcut grija maternă a Comisarului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Ciolos, pentru fermele mici. Nu cumva astea să se unească, este mai bine aşa. Îi este teamă că va dispărea din statistici categoria de pământ pârloagă?
Micii proprietari merg în continuare pe monocultură, cea care furnizează pentru marii cultivatori cele mai frecvente boli, cei mai mulţi dăunători. Nu-i aşa?! Ba da, uitaţi-vă la buletinele de avertizare emise de staţiile fitosanitare din ţară şi veţi constata apariţia bolilor foliare la cereale şi în zonele unde nu prea erau, dar au apărut acolo unde nu s-a respectat regula simplă de rotaţie a culturilor. La final, repet întrebarea: de unde ştiţi, fraţi români din minister, cât s-a arat, cât s-a semănat, atâta timp când cei de la judeţe, la rândul lor habar nu au ce se întâmplă cu pământul??? Cine întreabă?... ca de obicei cel care are şi curajul să semneze...
UN PROST CU STUDII SUPERIOARE
Şi cu asta ce-am făcut?
Vine vara, bine-mi pare! Vine momentul de răscruce pentru agricultori ,când încep să strângă recolta din câmp şi să-şi dea seama de primele semne ale unui an bun sau mai puţin bun. Să facem previziuni de acum ar fi prematur, iar pentru acest lucru, o vorbă din bătrâni rămâne sfântă: ” În hambar se numără bucatele!”- cu alte cuvinte, până nu se strânge din câmp, nu ne bucurăm, ca să nu-l mâniem pe Dumnezeu.
Destul au fost miniştri care, nici nu trecea bine iarna, că şi dădeau primele semne de clarvăzători în ale producţiei.
Eu aş spune că producătorul agricol român mai are de luptat ceva vreme cu bolile şi dăunătorii, până să poată zice „HOP! Am reuşit!” Şi „lupta” se face inegal.
Cu cine şi de ce? - vă veţi întreba. Agricultorii sigur ştiu, mai puţin, poate, unii funcţionari, dar şi aceştia, mare parte, nu vor să recunoască.
Inegalitatea este dată în primul rând de o piaţă concurenţială agroalimentară liberă, egală, ca drepturi de comercializare, dar inegală şi nedreaptă pentru „noii intraţi” în marea familie europeană. Să argumentăm: plata directă pe suprafaţă, vestitul SAPS + PNDC, tras de păr de actualul ministru al agriculturii către 130 de euro/ha (în baza „fostului” rămâneau agricultorii doar cu contribuţia UE de 80 de euro), insuficientă, mică şi aflată „sub” negocierile pentru 2010, cu peste 30 de euro. Cu sau fără aceştia, ne situăm lejer în coada celorlalte state europene ca nivel de subvenţie pe hectar. „Şi cu asta ce-am făcut?” – ar zice răposatul Constantin Tănase. Păi, am făcut. Şi reduceri de buget pentru tratamentele fitosanitare în boli de importanţă majoră pentru obţinerea unor cereale de calitate („pleoşniţa e-n toate”).
Şi ce-am mai făcut? Păi am făcut! Şi reduceri la cheltuielile cu energia pentru irigaţii. Nu o mai susţinem, cică interzice UE. N-ar fi corect faţă de fermierii din celelalte ţări europene. Dar e corect să dai energie la preţ de hidroelectrica? Nu, că n-avem! Nu-i decât pentru băieţii deştepţi. De-ăştia privaţi, de fabrică… Ce contează, ei, doar sunt…
Şi cu asta ce-am făcut? Păi, am făcut! Nimeni nu se mai atinge de fir de apă. Facem economie! Norocul fermierilor că bunul Dumnezeu a dat ploaie.
Cică s-ar relua construcţia pentru canalul Siret – Bărăgan. Iniţiativă bună a domnului ministru Tabără, dar s-o vedem pornită. Nu-i nevoie decât de 3,7 miliarde de euro. Floare la ureche pentru bugetul şi aşa zgârcit cu agricultura. Poate vin investitorii. De ce nu? Cu un aşa proiect finalizat am putea scăpa de grija inundaţiilor şi pe toată Moldova, dar şi ceva din Muntenia.
Şi cu asta ce-am făcut? Păi, am făcut! Am dat, de la buget, bani pentru oi, capre şi bovine, suficient cât să nu moară crescătorul, că de - atât s-a putut - criză mare, buget mic. Decât nimic, tot e bun ceva acolo.
Şi cu asta ce-am făcut? Păi am făcut! Am posibilitatea să ajut fermierii cu motorină fără acciză de sute de euro. Că aşa spune la UE. Şi se dă. Dar cu eforturi, întârzieri nepermise şi cu şi după ce plăteşti mata, fermierule, preţul corect. Diferenţa, normală, o vezi peste câteva luni.
Şi cu asta ce-am făcut? Păi, am făcut! Se vor da fermierilor bani până la 15.000 de euro/fermă, nu tuturor, ci poate doar celor merituoşi, câteva mii. Când, cum, care sunt criteriile de acordare nu le cunoaştem încă. Uniunea Europeană permite acest lucru, doar pentru cei care au suferit din cauza crizei din 2008 încoace şi care înainte de iunie 2008, nu au avut pierderi. Bun, corect şi frumos argumentat de ministerul agriculturii, fapt recunoscut prin aprobarea acordării acestei sume de către de UE.
Şi cu asta ce-am făcut? Păi ,am făcut! Avem o piaţă agroalimentară concurenţială, dreaptă, corectă şi echitabilă pentru toţi fermierii din Europa. La ce le mai trebuie agricultorilor români ajutoare de stat sau o echilibrare a plăţilor directe pentru toţi agricultorii europeni?
Roman Stefănescu
Viitorul politicii agricole comune
Ţara noastră trebuie să atragă cât mai multe fonduri europene, pentru că, prin slaba absorbţie din acest moment, există riscul de a fi redus şi bugetul celorlalte ţări membre. Aceasta este concluzia unei dezbateri privind viitoarea politică agricolă comună, organizată recent la Bucureşti.
Reprezentanţii agricultorilor, prezenţi la discuţii, au afirmat că este necesară o strategie care să nu se mai schimbe odată cu partidul aflat la guvernare. Viorica Dăncilă, europarlamentar şi membru în Comisia pentru agricultură, a spus că, la ora actuală, o mare problemă în agricultura românească, dar şi în alte sectoare, este legată de acordarea fondurilor europene pe criterii politice.
FNPAR prevede mărirea preţurilor la alimente
Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România estimează o majorare a preţurilor produselor alimentare în perioada următoare, din cauza condiţiilor meteo şi a lipsei de sprijin de la Ministerul Agriculturii, se arată într-un comunicat.
Conform estimărilor federaţiei, producţia de secară va fi cu 22,9% mai mică decât cea de anul trecut, producţia de rapiţă cu 22%, iar producţia de oleaginoase cu 7,6%. De asemenea, producţiile de legume şi fructe sunt întârziate şi, în consecinţă, vor fi mai mici.
După ploile din această primăvară, pentru lunile iunie şi iulie Administraţia Naţională de Meteorologie a prognozat temperaturi ridicate, iar sistemul de irigaţii nu este funcţional, se mai spune în comunicat. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, pentru Radio România, că datele prezentate de Federaţia Patronală sunt departe de realitate. Ministrul Tabără a declarat, de mai multe ori, că estimează o menţinere a preţurilor la grâu, carne şi legume-fructe în perioada următoare.
Crescătorii de ovine si caprine pot solicita Plata Naţională Directă Complementară pentru sectorul zootehnie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 mai - 15 iunie 2011, crescătorii de ovine / caprine pot solicita Plata Naţională Directă Complementară pentru sectorul zootehnie.
Pentru a beneficia de prima pe cap de animal pentru ovine/caprine, solicitantul trebuie să se prezinte la centrul local / judeţean APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, cu următoarele documente:
a) copie de pe buletinul de identitate / carte de identitate / codul unic de înregistrare / certificatul de înregistrare;
b) dovada înscrierii în evidenţa APIA cu cod unic de identificare (atribuit de către APIA în Registrul Unic de Identificare), dacă este cazul;
c) dovada contului bancar (extras de cont).
Prima pe cap de animal se acordă pentru femelele ovine şi / sau femelele caprine care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- efectivul din exploataţie să fie de minimum 50 de capete de femele ovine / 25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an până la data de 31 martie a anului în care se face solicitarea primei;
- efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;
- efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere până la data de 31 august 2011;
- cererea să fie vizată de asociaţiile crescătorilor de ovine / caprine legal constituite în baza hotărârii judecătoreşti, viză care atestă efectivele de ovine / caprine pentru care se poate solicita primă.
Este important de menţionat că şi în anul 2011, dacă, în urma verificărilor, se constată diferenţe între numărul animalelor solicitat la plată şi numărul animalelor determinate (eligibile), se aplică reduceri sau excluderi de la plată.
Pentru situaţia în care diferenţa dintre animalele solicitate şi cele determinate (eligibile) este mai mică sau egală cu 3%, nu se aplică nicio penalizare.
Dacă această diferenţă este mai mare sau egală cu 3%, prima totală se reduce astfel:
- cu 5% - dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mic sau egal cu 10%;
- cu 10% - dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mare de 10% dar mai mic sau egal cu 20%;
- cu 15% - dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mare de 20% dar mai mic sau egal cu 30%;
- cu 20% - dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mare de 30% dar mai mic sau egal cu 50%.
Dacă raportul dintre numărul de animale cu nereguli şi numărul de animale determinat este mai mare de 50%, solicitantul este exclus de la plată pentru anul în care se face solicitarea primei pe cap de animal.
Aproape 156 de milioane de euro alocate pentru refacerea infrastructurii rurale afectate de inundaţii
Fondurile alocate măsurii 322 - Renovarea şi dezvoltarea satelor - prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost suplimentate cu aproape 156 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii rurale afectate de inundaţii în anul 2010, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Din suma totală suplimentată, circa 124,75 milioane euro provine din bugetul Uniunii Europene şi 31,188 milioane euro din bugetul naţional.
Comisia Europeană a aprobat recent introducerea submăsurii 322d) 'Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutier afectate de inundaţii în anul 2010' şi suplimentarea alocării financiare a măsurii 322 'Renovarea dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale' cu suma de 155,942 milioane euro.
'Infrastructura rutieră comunală afectată de inundaţiile din vara anului 2010 face obiectul sprijinului din două fonduri europene şi anume din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), pentru decontarea unei părţi din cheltuielile deja efectuate de statul beneficiar pentru operaţiuni de urgenţă necesare readucerii obiectivelor afectate de inundaţiile iunie-iulie 2010, la starea iniţială de funcţionare precum şi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEAOR) prin intermediul submăsurii 322d) din cadrul PNDR, pentru a putea finanţa lucrări de refacere şi modernizare, după caz, a infrastructurii rutiere la nivelul comunelor (drumuri comunale, podeţe, poduri aferente) afectate de inundaţiile din iunie-august 2010', se arată în documentul MADR.
Prin urmare, în vederea evitării dublei finanţări, cele două instituţii care gestionează implementarea FSUE şi FEADR, respectiv SGG şi MADR prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), au stabilit prin protocol, un sistem comun de verificare a localităţilor (comunelor) care accesează fonduri în vederea refacerii infrastructurii afectate de inundaţii, începând cu etapa de depunere, urmând ca acestea să fie verificate în toate etapele implementării.
Astfel, comunele care au depus sau depun proiecte de investiţii în cadrul PNDR nu pot depune documentaţia în vederea decontării/finanţării din cadrul FSUE, decât în condiţiile în care proiectele acestor comune au fost declarate neconforme sau dacă ulterior întocmirii raportului de selecţie, sunt declarate neeligibile sau eligibile fără finanţare, conform procedurii de evaluare şi selecţie a APDRP.
Beneficiarii eligibili ai submăsurii 322d sunt comunele (împreună cu satele componente) şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitare (AD1), realizate între două sau mai multe comune.
Comunele solicitante (inclusiv cele din componenţa ADf) trebuie să se regăsească în lista definitivă
a localităţilor cu infrastructură rutieră comunală afectată de inundaţiile din perioada iunie - august 2010, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 378/2011.
Sesiunea de depunere a proiectelor aferente submăsurii 322d). va fi deschisă doar în perioada 1-29 iulie 2011, beneficiarii putând depune proiecte pentru finanţare numai în această perioadă.
Potenţialul agricol al României poate fi atins în 20 de ani
The Diplomat - Bucharest a organizat, miercuri 11 mai, prima ediţie a forumului "Romanian Agribusiness Forum 2011" , o conferinţă internaţională dedicată prezentării oportunităţilor de investiţii în sectorul agricol din România. Evenimentul a fost organizat sub egida Ministerului Agriculturii, cu suportul Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România şi a Agenţiei pentru Plăti şi Intervenţii în Agricultură şi împreună cu partenerii Wolf Theiss, DuPont, Monsanto şi Pioneer.
În prezent, randamentele României la culturi sunt cele mai joase din Europa. "Culturile de grâu, porumb sau floarea-soarelui au randamente de 2,4, 3,4 sau 1,4 comparativ cu media europeană de 3,6 pentru grâu, 5,3 pentru porumb şi 2,3 pentru floarea-soarelui," explica directorul general al Cargill Grain & Oilseed Supply Chain Europe, Martin Schuldt.
"Există într-adevăr diferenţe şi de productivitate, dar să nu uităm că jumătate din suprafaţă care primeşte subvenţii de hectar este cultivată de fermieri mari comerciali ce deţin peste 100 de hectare. Am îndoieli că această producţie mică se datorează acestor persoane. Există şi un procent mare de piaţă neagră şi asta influenţează preţul," a explicat Daniela Giurca, director general al Direcţiei generale politici în sectorul vegetal, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“În privinţa atingerii potenţialului agricol de care dispune România, este posibil să se ajungă la această performanţă în 20 de ani. În prezent, doar 30% dintre cei care efectuează activităţi în domeniul agriculturii au acces sau contractează o finanţare în România," a declarat Yves Picquet, preşedintele Asociaţiei Europene de Protecţie a Plantelor din România (AIPROM).
Potenţialul mare al României în agricultură este susţinut de “creşterea cererii pentru produse agricole în zona Mării Negre, o infrastructură bună în zona portului Constantă şi de-a lungul Dunării şi în general, o cerere crescută de produse agricole la nivel mondial," conform lui Martin Schuldt.
Fermierii români trebuie să adere la organizaţiile europene
Referitor la riscul fermierilor de a nu mai avea reprezentanţă în cadrul Uniunii Europene prin neplata cotizaţiei către COPA COGECA, secretarul general al organizaţiei, Pekka Pesonen le sugerează fermierilor români că "trebuie să adere la organizaţiile europene şi să construiască alianţe pentru a-şi apăra interesele la nivel european, şi să participe la dezbateri, pentru a-şi putea recâştiga poziţia în familia Uniunii Europene". România trebuie să-şi asume poziţia de jucător activ în agricultură, trebuie să înţeleagă că trebuie să respecte şi regulile europene, a propus Viorel Matei, preşedinte FNPAR.
"Romanian AgriBusiness Forum 2011" este o întâlnire la cel mai înalt nivel sub forma unui forum interactiv şi a reunit peste 130 de factori de decizie implicaţi în sectorul agricol din România, de la autorităţi romane, bănci şi fonduri de investiţii interesate să investească în sectorul agricol din România, până la fermieri şi mari proprietari de exploataţii agricole, producători şi furnizori de echipamente sau avocaţi şi firme de consultanţă. Oficiali din cadrul Guvernului României precum şi a altor autorităţi de reglementare în domeniul agricol şi asociaţii patronale s-au întâlnit cu companii private şi au dezbătut deschis problemele şi oportunităţile oferite de sectorul agricol.
1,65 de miliarde de euro garanţii de la FNGCIMM
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat garanţii pentru IMM-uri în valoare de 1,65 de miliarde de euro. S-au susţinut astfel credite de 3,1 miliarde euro pentru mediul de afaceri şi agricultură.
„În această perioadă se prevede o nevoie de garantare a creditelor, în condiţiile în care resursele financiare şi capitalul de finanţare din surse proprii, dar şi capacitatea de îndatorare au înregistrat o scădere din cauza crizei. Fondul va garanta orice tip de beneficiar din categoria IMM-urilor, garanţia maximă fiind de 80%, dar nu mai mult de 2,5 milioane de euro. Până în prezent Fondul a acordat garanţii pentru IMM-uri de 1,65 de miliarde de euro, susţinând credite de 3,1 miliarde euro pentru mediul de afaceri şi agricultură”, a spus Gheorghe Pană, directorul executiv coordonator al FNGCIMM.
FNGCIMM mai are programe cu garanţii guvernamentale sau cu garanţii acordate din fondurile de administrare, unde intră accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
„În baza programului Sapard şi FEADR, în perioada 2006-2010, Fondul a acordat garanţii de 600 de milioane de lei susţinând credite de 900 de milioane de lei. De asemenea, sunt acordate garanţii la credite pentru accesarea fondurilor de pescuit 2007-2013 pe proiectele eligibile. Acesta va fi scadent la 31 decembrie 2015, iar atunci riscul de creditare va fi preluat din surse proprii. Pe aceste investiţii, comisionul de garantare este 1% anual din valoarea garanţiei', a subliniat Pană. De când a debutat Programul Operaţional de Pescuit în România, în 2010, şi până în prezent, au fost acordate garanţii de 5 milioane de euro pe proiectele eligibile din acest program
“Pentru anul 2011, estimăm că un număr de peste 10.000 de IMM-uri ce vor beneficia de garanţia Fondului prin intermediul unui nou sistem informatic în care comunicarea dintre FNGCIMM şi Banca se realizează prin intermediul unei aplicaţii online”, a declarat Sabina Manolescu - director adjunct al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM SĂ IFN).
Martin Schultz: Toate statele membre UE pot adera la Spaţiul Schengen
Martin Schultz, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, consideră că toate statele membre ale UE au dreptul să adere la Schengen, dacă îndeplinesc criteriile tehnice. El a anunţat că va analiza rapoartele Comisiei Europene înainte de a se pronunţa privind termenul admiterii României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie. În opinia europarlamentarului, orice ţară poate adera la Schengen dacă îndeplineşte criteriile, pentru că UE este o comunitate a legilor şi nu una arbitrară.
Recent însă, ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knapen, a declarat la Bucureşti, după convorbirile purtate cu colegul său român Teodor Baconschi, că Olanda are rezerve în privinţa acceptării României în Spaţiul Schengen, lipsit de controale la frontiere. Pentru aderare, a spus ministrul olandez, este nevoie de un progres durabil şi ireversibil în cazurile de justiţie din România. Iniţial România şi Bulgaria ar fi trebuit să se alăture Spaţiului Schengen în luna martie, dar Germania şi Franţa s-au opus aderării invocând nepregătirea celor două state.
Citeşte mai mult ...
Valeriu Tabără va participa la Conferinţa Ministerială privind Agricultura din Serbia
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi prezent la Conferinţa Ministerială privind Agricultura organizată de Iniţiativa Central Europeană. Evenimentul are loc vineri, 13 mai 2011 în capitala Serbiei, Belgrad.
Tema conferinţei de anul acesta va fi „Fermele mici versus globalizare”. În discursul pe care îl va susţine cu această ocazie, ministrul Valeriu Tabără va prezenta structura fermelor din România, punând accentul pe fermele mici şi mijlocii şi pe acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze politica adresată micilor fermieri. De asemenea, oficialul român va face o prezentare a agriculturii din ţara noastră şi a sprijinului financiar comunitar şi de la bugetul naţional acordat fermierilor din România.
În aceeaşi zi, oficialul roman va avea o întâlnire cu omologul său sârb, Dusan Petrovic. Cei doi demnitari vor evalua stadiul cooperării bilaterale în sectorul agroalimentar şi vor identifica noi modalităţi de colaborare în acest domeniu.
La conferinţa din capitala Serbie vor mai fi prezenţi reprezentanţi ai ministerelor de resort din Albania, Austria, Belarus, Bosnia – Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.
Iniţiativa Centrală Europeană este o structură de cooperare regională în Europa Centrală, Estică şi de Sud – Est, înfiinţată în noiembrie 1989 la Budapesta, cu prilejul reuniunii vicepremierilor şi miniştrilor de externe din Austria, Ungaria, Italia şi Iugoslavia. În prezent, organizaţia numără 18 membri, România a aderat la 01 iunie 1996, iar anul acesta preşedinţia este asigurată de Serbia.
Agralim s-a mutat în toamnă
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară - AGRALIM şi-a schimbat data, în perioada 29 septembrie – 2 octombrie. Locul rămâne acelaşi, şi anume Centrul Expozitional Moldova din Iasi. Cei care doresc să participle găsesc formularul de participare pe www.expoagralim.ro.
Târgul AGRALIM îşi propune să devină un eveniment emblematic în domeniu pentru zona Moldovei, unde timp de 4 zile fermieri, reprezentanţi ai industriei agricole din România, specialişti agronomi, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi persoane fizice din zona Moldovei, vor interacţiona într-un cadru interactiv şi dinamic.
Structurat pe 3 direcţii: AGRO FARMA, AGRO ALIMENTA şi AGRO TRADIŢIONAL, Târgul AGRALIM va reuni companii ce vor expune produse şi servicii agricole din domeniile: agricultură, zootehnie, industrie alimentară şi ambalaje, produse ecologice şi tradiţionale, echipamente, utilaje şi unelte pentru ferme, consultanţă, finanţări şi asigurări, servicii pentru agricultură.
Cele 4 zile tematice Ziua Specialistului, Ziua Agro – Educativă, Ziua Angajatorului în Industria Agro – Alimentară si Ziua Bio – Tradiţională vor atrage un flux de vizitatori de 5.000 de persoane zilnic.
Din programul manifestărilor nu vor lipsi: demonstraţiile de utilaje, degustările de produse, momentele artistice, concursurile pentru specialişti şi pentru publicul larg, pregătirea conservelor pentru iarnă şi competiţiile între producători care vor atrage atenţia publicului vizitator şi vor întregi atmosfera de Sărbătoare a Recoltei.
Pentru informaţii suplimentare despre Târgul AGRALIM vă invităm să accesaţi site-ul www.expoagralim.ro sau să contactaţi echipa de organizare a evenimentului:
Laura OLARIU, telefon 0374.326.055, email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Alexandru GHEORGHIU, telefon 0374.326.043, email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Inflaţia, în creştere
Inflaţia anuală a urcat în luna aprilie a acestui an cu 0.33 % faţă de martie şi a atins maximul din iulie 2008. Potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică, principalul motiv este scumpirea energiei electrice, a cartofilor, a fructelor proaspete, a zahărului şi a ţigărilor. INS mai notează că statisticile privind inflaţia au depăşit media aşteptărilor analiştilor economici pentru a treia lună consecutiv.
Mărfurile alimenatare s-au scumpit, în aprilie, cu aproape 1% faţă de luna martie, iar tarifele pentru servicii s-au diminuat uşor, cu jumătate de procent, datorită aprecierii leului faţă de moneda unică europeană şi dolar, se mai menţionează în comunicatul remis. Banca Naţională a României a revizuit joia trecută în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011, de la 3,6%, la 5,1 procente. Pentru cel de-al doilea trimestru al acestui an, Banca centrală a calculat inflaţia anuală la 8,7%
Canalul Siret-Bărăgan pe lista MADR
Ministerul Agriculturii intenţionează să reia construcţia canalului Siret-Bărăgan, care va avea posibilitatea de a iriga peste 700.000 de hectare de culturi. Acest fapt va duce la creşterea substanţială a producţiei.
Anunţul a fost făcut astăzi de ministrul Valeriu Tabără. El a precizat că valoarea proiectului este estimată la 3,7 miliarde de euro, iar de luna viitoare investitorii vor putea participa la realizarea acestuia în sistem public-privat.
Etapele de implementare a proiectului de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan”
I. DATE GENERALE
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior.
În Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare este prevăzut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu. Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret.
Parte componentă a Câmpiei Române, Spaţiul Siret - Ialomiţa are o suprafaţă de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar în resurse de apă.
Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spaţiul Siret - Ialomiţa, în partea de Sud - Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.
Canalul Magistral Siret-Bărăgan este alimentat din acumularea Călimăneşti, ajungând până la acumularea Dridu, cu posibilitate de alimentare şi a văii Mostiştea.
II. IMPACTUL SOCIAL AL REALIZĂRII CANALULUI
În acest spaţiu, dar şi în cel învecinat, mai ales cel montan şi submontan, creşterea animalelor are o veche tradiţie. Se apreciază că numărul de ovine, bovine şi porcine se poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate etc.
Printr-o strategie corespunzătoare domeniul proiectării structurii culturilor, se va putea mări ponderea culturilor furajere din terenul arabil. Această creştere, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătăţirea calităţii furajelor, va conduce în final la creşterea efectivelor de animale din zonă şi implicit la mărirea gradului de folosire a capacităţi lor de industrializare a producţiei agricole animaliere.
O puternică dezvoltare va cunoaşte industria viei şi vinului, a prelucrării fructelor, având în vedere că regiunea este cea mai importantă zonă viticolă şi pomicolă din ţară, podgoriile din Vrancea şi Buzău fiind renumite şi peste hotare.
Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor (urbane şi rurale) aflate în vecinătatea traseului.
Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret - Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit.
Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti.
Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.
III. EFICIENŢA REALIZĂRII CANALULUI MAGISTRAL SIRET- BĂRĂGAN ŞI A AMENAJĂRILOR PENTRU IRIGAŢII ALE BĂRĂGANULUI DE NORD ŞI CENTRAL
• Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80 la sută din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente
• Energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate
• Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc, în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2.25 miI. €/an
• Din totalul suprafeţei de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 80.000 ha sunt deja amenajate pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare
• Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă:
- grâu 330.000 tone
- porumb 513.000 tone
- soia 32.000 tone
- floarea soarelui 60.000 tone
- furaje 1.800.000 tone
- fructe, struguri 133.000 tone
• Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120.000.000 Euro/an,ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export.
IV. COSTUL LUCRĂRILOR
Pentru analizarea costurilor, având în vedere stadiul execuţiei lucrărilor s-au avut în vedere următoarele variante:
|
|
VARIANTA |
|
COSTURI * |
€ |
Suprafaţa irigabilă |
|
|
CANAL |
SISTEME DE |
Total |
||
|
I. |
Canal Km 0 - Km 11 +000 |
17.352.676 |
65.874.228 |
83.226.904 |
23,3 |
|
II. |
Canal Km 0 - Km 26+500 |
128.652.738 |
109.596.030 |
238.248.768 |
47,1 |
|
III. |
Canal Km 0 - Km 50+000 |
173.922.399 |
511.015.479 |
684.937.878 |
154,3 |
|
IV. |
Canal Km 0 - Km 190+000 |
801.853.266 |
2.814.329.840 |
3.616.183.106 |
500,0 |
* Costurile sunt evaluate în preturi 01 ianuarie 2003
V. PREZENTAREA CELOR PATRU VARIANTE DE CONTINUARE A REALIZĂRII CANALULUI:
Varianta I – Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 11+00
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti - Pufeşti - Panciu cu o suprafaţă totală amenajată de 23.295 ha, cu punct de priză la km 5+200 deservită de staţia de pompare SRPV având un debit instalat de 11 mc/s. În prezent suprafaţa pusă în funcţiune este de 2.712 ha.
Varianta II - Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 26+500
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200.
B. Sisteme noi de irigaţii :
-sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2.712 ha până la suprafaţa totală de 23.295 ha (20583 ha).
- Racordarea unor sisteme de irigaţii existente la Canalul Magistral Siret-Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha.
- sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia - Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha.
Varianta lll - Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 50+000
A. Sisteme de irigaţii existente:
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu cu suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200
B. Sisteme noi de irigaţii
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
- sistemul de irigaţii Gologanu - Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha
C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret - Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha
- sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia - Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha
- sistemul de irigaţii Ciorăşti - Măicăneşti având suprafaţa amenajată de 11.813 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Măxineni având suprafaţa amenajată de 34.010 ha
- sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău - Făurei având suprafaţa amenajată de 10.140 ha
Varianta IV - Canalul Magistral Siret - Bărăgan până la confluenţa cu acumularea Dridu
A. Sisteme de irigaţii existente
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu, având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200
B. Sisteme noi de irigaţii
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
- sistemul de irigaţii Gologanu - Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha.
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha.
- sistemul de irigaţii Coteşti - Râmnicu Sărat Nord pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 3.000 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Sud cu suprafaţa totală amenajată de 34.720 ha
- sistemul de irigaţii Buzău Sărata cu o suprafaţă totală amenajată de 107.000 ha
- sistemul de irigaţii Bogza - Balta Albă cu o suprafaţă totală amenajată de 52.747 ha
- sistemul de irigaţii Pogoanele - Fundata cu o suprafaţă totală amenajată de 148.250 ha
C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret - Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti cu suprafaţa de 3.595 ha
- sistemul de irigaţii Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti cu suprafaţa de 20.255 ha.
- sistemul de irigaţii Ciorăşti - Măicăneşti cu suprafaţa amenajată de 11.813 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Măxineni cu suprafaţa amenajată de 34.010 ha
- sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău - Făurei cu suprafaţa amenajată de 10.140 ha
VI. ETAPE DE IMPLEMENTARE
1. Asigurarea cadrului legislativ pentru finanţarea proiectului
2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al realizării Canalului magistral Siret – Bărăgan, cât şi al sistemelor de irigaţii aferente.
3. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al asigurării sursei de apă pentru irigaţii, cât şi al reabilitării respectiv punerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente şi noi.
4. Finalizarea tuturor lucrărilor aferente etapei I (varianta III de mai sus), deoarece nerealizarea acestora va conduce la degradarea lor continuă, creând un impact ecologic negativ asupra întregii zone străbătute de canal (valoarea lucrărilor executate la canal, până la 31 iulie 2003, este de 2,84 milioane euro, la care se adaugă cca 0,3 milioane euro pentru finalizarea lucrărilor de la intersecţia canalului cu căile de comunicatie, lucrări realizate de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în proporţie de 97 la sută - conform unui studiu elaborat de AQUAPROIECT).
Publicitate
Revista
