Pentru fermieri și mai iscusiți - pachete tehnologice la prețuri avantajoase, de la Alcedo
Ca la fiecare început de an, compania Alcedo a demarat seria simpozioanelor dedicate agricultorilor. Primul eveniment a avut loc pe 25 ianuarie, la București, unde au participat fermieri din județele Ilfov și Prahova. După care, până spre mijloc de februarie, specialiștii Alcedo s-au deplasat în întreaga țară pentru ca agricultorii din toate județele să afle noutățile pregătite de companie pentru anul 2017, precum și detalii despre pachetele tehnologice și ofertele speciale.
„Pentru fermieri și mai iscusiți”, Alcedo are și în acest an un portofoliu bogat de produse pentru protecţia plantelor, material semincer şi fertilizanţi, colaborând cu cele mai cunoscute companii din domeniu. Totodată, în 2017, Alcedo vine cu peste 60 de variante de pachete tehnologice pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, eficiente în combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. De ce este important ca agricultorul să achiziționeze și să utilizeze pachete tehnologice ne-a spus președintele Alcedo – Vicențiu Cremeneanu: „Prețul unui pachet tehnologic este mult mai mic în comparație cu achiziționarea fiecărui produs în parte. Un pachet poate conține chiar toate produsele de care are nevoie fermierul, la momentul optim, pentru cultura lui. Prețul unui pachet variază în funcție de numărul de produse pe care îl conține și poate ajunge la reduceri de 40% față de prețul de listă.”
Pentru cereale păioase, Alcedo a pregătit 31 de pachete tehnologice, pentru cultura de porumb 12 pachete, la floarea-soarelui - zece pachete, iar pentru cultura de rapiţă 16 pachete. Comparativ cu oferta din 2016, Alcedo vine cu două pachete tehnologice în plus, pentru cultura de rapiţă. „La toate categoriile de pachete tehnologice – Diamond, Gold, Silver, Bronze sau Crizantema – compania Alcedo oferă reduceri şi discounturi substanţiale pentru fermieri şi mai iscusiţi şi pentru performanţa culturilor lor. Doresc să vă asigur că Alcedo este prietenul recoltelor sănătoase şi partenerul de încredere al tuturor fermierilor”, a declarat Vicenţiu Cremeneanu. El a adăugat că 2017 este unul în care atât companiile furnizoare de input-uri, cât și fermierii își pun mari speranţe, chiar dacă este un an agricol care a început cu ceva probleme, o toamnă lipsită la început de precipitaţii, după care au venit ploile, dar au scăzut temperaturile, motiv pentru care culturile de toamnă nu au putut fi însămânţate în epoca optimă. Fiind întârzieri, plantele nu au răsărit în condiţii favorabile, mai ales rapița. „Prima atenţie trebuie îndreptată către floarea-soarelui. Cultura plantelor oleaginoase a adus întotdeauna profitabilitate, iar floarea-soarelui şi rapiţa, chiar cea de primăvară, sunt culturi care câştigă tot mai mult teren”, a punctat președintele Alcedo.
Analize de apă și sol, necesare pentru bunul mers al culturilor agricole
Alcedo recomandă fermierilor să facă analize de apă şi sol, pentru o bună dezvoltare a culturilor agricole. Prin aceste analize, se evită producerea de daune asupra solului şi se utilizează eficient îngrăşămintele şi produsele de protecţie a plantelor. Compania Alcedo pune la dispoziția clienţilor săi acest serviciu. Astfel, pachetul de analize de apă oferit de Alcedo include salinitatea – conţinutul total de săruri solubile, principalii anioni şi cationi, raportul ionic, ionii toxici, echilibrul acido-bazic sau pH-ul, duritatea şi alcalinitatea, indicii de echilibru chimic şi stabilitatea carbonaţilor, precum şi culoarea. Calitatea apei influenţează şi afectează eficienţa tratamentelor fitosanitare. Preţul pentru o probă de apă este de 155 lei/probă + TVA. Pachetul de analize de sol cuprinde conţinutul de humus, pH-ul, conductivitatea electrică, nutrienţii principali N,P,K şi secundari Ca, Mg în extract apos, textura solului, interpretarea rezultatelor şi alte recomandări. Preţul pachetului de analize de sol pentru zece hectare este de 179 lei/probă + TVA.
Șeful laboratorului analiză de sol din cadrul Alchimex, Emilian Tudor spune că prin efectuarea analizelor de apă şi sol fermierii nu vor risipi banii, achiziționându-și corect îngrăşămintele şi produsele de protecţie a plantelor. „Astfel, pentru a avea culturi şi producţii sănătoase este necesar ca o dată pe an să se efectueze analizele agrochimice ale solului, dar şi ale sursei de apă. Este important de ştiut că de buna prelevare a probelor depinde şi rezultatul analizelor. În acest sens, probele trebuie să fie elocvente şi să reprezinte corect ceea ce există în sol sau în apă. În urma rezultatelor analizelor, specialiştii noştri vor face recomandări privind aplicarea îngrășămintelor pentru fiecare tip de sol şi cultură”, a explicat Emilian Tudor.
Surse: Dorin Corcheș, un apropiat al lui Daniel Constantin, secretar de stat pe probleme de industrie alimentară. Se așteaptă decizia
Surse din zona asociațiilor profesionale ne transmit că Dorin Corcheș, cel care cu trei ani în urmă câștiga concursul pentru șefia Oficiului Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OJSPA) Bihor, așteaptă să fie numit pe cel de-al treilea post de secretar de stat prins în organigrama MADR și care urmează să se ocupe de politicile aferente industriei alimentare.
De profesie conductor arhitect, vicepreședintele ALDE Bihor - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Dorin Corcheș, a ocupat până în 2008 funcţia de şef Birou Urbanism la Primăria Paleu, iar din 2009 până în 2012, în timpul guvernărilor PDL-PSD şi PDL-UDMR, a fost şeful sucursalei Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare.
De la finele anilor '90 şi până în iunie 2013, Dorin Corcheş a fost membru reprezentativ al PDL Bihor, conducând organizaţia de Tineret şi organizaţia municipală până la mijlocul anului 2012. El a părăsit rândurile democrat-liberalilor în iunie 2013, moment în care s-a și înscris în PC.
La începutul lunii martie 2014, Corcheș devenea șeful OSPA Bihor în urma unui concurs.
Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice are ca obiect de activitate efectuarea de analize chimice ale solului, plantelor şi apelor, fie pentru determinarea celor mai potrivite culturi pentru fiecare tip de sol, fie pentru scoaterea sau introducerea din/în circuitul agricol a unor terenuri.
Organigrama după care funcționează conducerea MADR era aprobată și ulterior modificată la începutul acestui an. Potrivit informațiilor făcute publice la începutul lunii februarie 2017, organigrama prevede trei posturi de secretar și două de subsecretar de stat, cu unul mai mult decât în organigrama publicată la începutul lunii ianuarie și un număr maxim de posturi de 684, exclusiv demnitarii și cabinetul ministrului.
Industria alimentară și-a făcut și ea loc pe listă cu această ocazie.
„Deși sunt preocupări în domeniul industriei alimentare, MADR nu avea o astfel de structură, iar noua organigramă raspunde la aceste întrebări. Nu era deloc, iar acum este o direcție separată, care răspunde pe specificul activității, iar în interiorul acestei direcții sunt și probleme de comerț care vor fi rezolvate în acest sens”, afirma Petre Daea într-o declarație publică.
Întrebat fiind de publicația noastră dacă se confirmă informația, Dorin Corcheș a precizat: „Nu pot să fac momentan nici un fel de comentarii pe această temă”.
Anterior lui Dorin Corcheș, pentru ocuparea unui post în structura de conducere a MADR pe zona de industrie alimentară era vehiculat și numele lui Alexandru Jurconi, persoană prezentă frecvent în comisiile de specialitate din Parlament la începutul lunii ianuarie.
„Cei care se expun în secetă și încearcă să cultive soia, în condiții vitrege, nu vor avea șanse de succes”, Jean Ionescu
Fermierii români pot obține o producție minimă anuală de 1.300 kg de boabe de soia la hectar, îndeajuns pentru a fi eligibili pentru plata sprijinului cuplat, cu condiția să irige sau să aibă suprafețele situate într-o zonă agricolă cu pluviometrie pe măsură, a declarat pentru Revista Fermierului, Jean Ionescu, Commercial Unit manager Pioneer.
„Fermierul care a irigat sau care este într-o zonă agricolă cu pluviometrie OK, va reuși ușor să depășească acest prag. Din păcate, cei care se expun în secetă și încearcă această cultură, în condiții vitrege, nu vor avea șanse de succes. Soia este o plantă de cultură care are nevoie de un climat cu umiditate ridicată în perioada polenizării. Dacă ai secetă accentuată, din păcate, soia nu poate lega, nu poate poleniza”, a afirmat Ionescu.
La soia, pentru producții eficiente din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, oficialul Pioneer recomandă hibrizii PR91M10, PR92B63, PT21T45, PR92M35.
Ca să fie eligibil pentru plata sprijinului cuplat la soia, un fermier trebuie să realizeze o producţie anuală minimă de 1.300 kg boabe soia/ha, respectiv să valorifice o producţie minimă de 1.300 kg boabe soia/ha pe bază de contract încheiat cu o unitate de industrializare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, sau pe bază de contract comercial de vânzare a mărfii sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor şi a păsărilor pe care le deţine în fermă, prin prelucrarea producţiei cu instalaţii proprii de procesare sau pe bază de contract de prestări de servicii.
De asemenea, el trebuie să livreze, pe bază de aviz de expediţie, deţinătorului soiului minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha, în cazul loturilor semincere, şi să prezinte factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către deţinătorul soiului, din care să reiasă ca i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha.
În România, jumătate din suprafața de soia se cultivă, din păcate, doar pentru subvenție, pentru productivitate de peste 1,3 tone. Majoritatea fermierilor români care au cultivat soia pentru subvenție fără sistem de irigat, au pierdut bani. Ce continuă să frapeaze – în 2017, producătorii agricoli români vor continua să semăne soia.
Despre oleaginoase, dar și despre piața Mării Negre, despre exporturile de grâu și despre pierderea premiumului la floarea-soarelui HO, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Pe piața Mării Negre, unde se situează România față de Ucraina și Rusia în ceea ce înseamnă potențialul de export către state terțe?
Jean Ionescu: În lupta cu grâul din Rusia și Ucraina, România nu este la fel de bine pregătită. E clar că performanțele solului din Ucraina sunt excepționale. Având un cost cu fertilizanții mult mai scăzut, practic, materia organică de care beneficiază solul din Ucraina este un factor foarte important în cultura grâului. Sunt soluri în statul vecin de 3-4% humus. Practic, costurile lor de producție sunt semnificativ mai mici. Acest avantaj le permite ucrainienilor să vândă pe o piață care caută cel mai mic preț, cum este cea din Egipt. Acolo, toată lumea știe, statul cumpără marfa și el e cel care plătește la sfârșit totul.
Din câte știu, licitațiile au fost pierdute de România la nivel de 5-10 dolari pe tonă. De multe ori, competitorii noștri sunt mult mai eficienți din punct de vedere productiv, iar costurile de transport, de asemenea, sunt în favoarea Ucrainei și Rusiei.
R.F.: Pe ce ați miza dumneavoastră în acest an? Care sunt principalii hibrizi din portofoliul Pioneer pe care îi recomandați?
J.I.: La floarea-soarelui aș numi aceste produse-amiral pe care Pioneer le pune la dispoziția fermierilor, respectiv P64LE99 și P64LE25. Sunt de departe hibrizii care domină din punct de vedere al performanțelor și solicitării fermierilor.
Discutând strict de această cultură, floarea-soarelui este cea care, la trei tone la hectar producție, va genera circa 1.000 de euro pentru fermier. Este o plantă mult mai bine adaptată condițiilor de secetă și arșiță decât altele. Mai clar, oleaginoasele în general, însemnând și rapiță, și soia vor face bani.
La rapiță, produsele pe care noi le punem în piață, produsele premium, sunt PT264, PT234 și PT225. Sunt cele care, anul trecut, au câștigat cinci puncte de piață în România, datorită performanțelor excepționale productive. Acestea au o rezistență la iernare deosebită și care, în anii duri din punct de vedere climatic, lipsiți de precipitații, se detașează semnificativ față de alte produse competitoare nouă.
R.F.: Fermierilor mici, ce hibrizi le-ați recomanda?
J.I.: La floarea-soarelui, simplu, recomand hibrizii linoleici P64LE99 și P64LE25. La porumb aș miza pe hibrizi semitimpurii, precum P9537 – FAO350, P9903, P9241, P9900 și P9486. Nu în ultimul rând, la soia aș recomanda 91M10, B63, T45, M35, iar la rapiță PT264, PT225 și PT234.
R.F.: De ce au renunțat buyerii să mai ofere acel premium pe floarea-soarelui High Oleic?
J.I.: La ora actuală, HO este o linie moartă de produse, pentru că nu mai există acel premium. În Franța, în Europa de vest nu se mai oferă acea bonificație pentru oleice. Practic, floarea-soarelui HO are acum același preț cu cea linoleică. Neavând această atractivitate comercială, fermierul preferă să cultive floarea-soarelui clasică, semnificativ mai performantă din punct de vedere productiv. Practic, pierderea pe unitatea de suprafață la hibrizii HO pleacă de la alegerea acestora. Hibrizii HO nu produc cât o fac cei linoleici. Sunt câteva sute de kilograme diferență, pe care mulți fermieri au realizat că nu le pot recupera din preț.
R.F.: Care sunt perspectivele pentru primăvară? Unde ar urma să fie întoarse culturile? Ce sfaturi le dați fermierilor?
J.I.: Zonele în care ne așteptăm ca unele culturi să fie întoarse, din păcate, sunt Transilvania, vestul țării, Moldova, acolo unde nu există strat de zăpadă care să acopere rapița, orzul și grâul. Din păcate, cred că grâul acela care este mic, semănat târziu, și orzul, plus rapița care este în patru frunze, nu cred că vor supraviețui.
Fermierii vor trebui să decidă destul de rapid cu privire la ceea ce se va întâmpla, dar personal, recomandarea noastră, în primăvară, este clar pentru oleaginoase – floarea-soarelui, cât și pentru porumb, pentru că sunt singurele care pot susține campania de primăvară.
În zona de sud a țării, fermierul este orientat mai mult către oleaginoase, adică floarea-soarelui și rapiță. Cei din Transilvania vor câștiga de pe urma soiei, este o plantă de cultură care va face bani.
În sud suntem OK din punct de vedere al stadiului de vegetație actual și, personal, cred în cultura regină-rapița.
R.F.: Ca așteptări de prețuri pentru la toamnă?
J.I.: Trendul va fi mai mult decât OK pentru rapiță, un preț bun la floarea-soarelui, bun la porumb, dar acolo trebuie să faci și producție. Dezamăgitor la cerealele grâu și orz.
R.F.: La soia, via plăți cuplate, avem vreo șansă să trecem de acest prag critic de 1.300 kg la hectar?
J.I.: Clar. Fermierul care a irigat sau care este într-o zonă agricolă cu pluviometrie OK, va reuși ușor să depășească acest prag. Din păcate, cei care se expun în secetă și încearcă această cultură, în condiții vitrege, nu vor avea șansă. Soia este o plantă de cultură care are nevoie de un climat cu umiditate ridicată în perioada polenizării. Dacă ai secetă accentuată, din păcate, soia nu poate lega, nu poate poleniza.
Sute de soluții adecvate pentru recolte bogate, de la Naturevo
Fiecare an reprezintă o provocare pentru toți cei care lucrează în agricultură. Tehnologiile și producțiile agricole sunt influențate de schimbările climatice. „Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregătiți să accepte provocările tehnologice generate de schimbările climatice. În acest sens, pentru 2017 am pregătit sute de rețete adecvate pentru recolte bogate”, a declarat Ioan Enoiu, fondatorul companiei Naturevo.
La început de februarie, compania Naturevo a început seria întâlnirilor cu fermierii din întreaga țară. Primul simpozion s-a desfășurat pe 9 februarie la Casa Vlăsia din Snagov (Ilfov), unde au participat în jur de o sută de fermieri. Împreună cu aceștia, reprezentanții Naturevo au abordat subiecte de interes pentru fermele care au cultură mare, dar și pentru cele horticole. Genul acesta de întâlniri organizate de Naturevo cu fermierii sunt adevărate cursuri de instruire privind tehnologiile noi, adaptate actualelor condiții pedoclimatice. În plus, cu prilejul evenimentelor organizate la început de an, agricultorii au posibilitatea să afle noutățile companiei. Naturevo, pentru 2017, a pregătit pentru fermieri sute de rețete pentru obținerea de recolte mari, sănătoase, de o calitate superioară. Din acest an, echipei Naturevo i s-a alăturat Daniel Daia, din poziția de director național de vânzări.
La simpozionul din 9 februarie 2017, au avut prezentări dr. ing. Ioan Enoiu, fondator Naturevo – director strategii integrate, dr. ing. Elena Leaotă – director strategii, ing. Florian Lazăr – director tehnic şi Doru Ciontolac – manager relații financiare externe.
Ioan Enoiu a deschis evenimentul: „Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregătiți să accepte noile provocări tehnologice generate de schimbările climatice. Clienții noştri sunt fermieri din toată țara, distribuitori locali şi procesatori de produse agricole. Prin tot ceea ce face, Naturevo identifică nevoile fermierilor din România, cărora le recomandă soluții de calitate sub marca tehnologiilor FLEXITECHagro® pentru agricultură, care sunt rezultatul cercetării și inovării continue și reprezintă soluții adaptate condițiilor specifice din România și schimbărilor climatice din ultimii ani, pentru realizarea unei agriculturi durabile. Naturevo sprijină fermierii pentru a obține producții mai mari, mai curate și de o calitate superioară, în condițiile menținerii și îmbunătățirii ecosistemelor. Compania Naturevo oferă valoare adăugată produselor din portofoliu prin asigurarea consultanței pentru problemele fermierilor din toate zonele țării, contribuind la creșterea nivelului de trai și asigurând accesibilitate la cele mai noi informații în domeniul nutriției și protecției plantelor. Selecția furnizorilor de produse se face la nivelul standardelor internaționale, utilizând doar produse acceptate la nivelul Uniunii Europene. Avem tehnologii pentru agricultura ecologică, iar compania Naturevo este primul distribuitor autorizat din România de produse pentru acest gen de agricultură, certificat de Organismul de Certificare AustriaBioGarantie. Echipa Naturevo reunește specialiști care au cunoștințe complexe în domeniul agricol și care beneficiază de instruire continuă, pentru dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor specifice.”
Directorul tehnic de la Naturevo, Florian Lazăr, a prezentat în detaliu programele, soluţiile tehnologiile şi produsele comercializate de companie. „Naturevo are soluții pentru obținerea unor producții consistente și de calitate, cu un consum de apă și nutrienți redus. Programele FLEXITECHagro® se fac pe baza analizei istoricului problemelor întâlnite în anii anteriori, în funcţie de specie, hibrid, locație şi suportă modificări pe parcursul vegetaţiei, ţinând cont de condiţiile specifice ale anului. Multe dintre verigile tehnologice suferă schimbări faţă de tehnologiile clasice din cauza schimbărilor climatice. Programul produse agricole fără reziduuri are ca obiectiv obținerea de produse în care să nu existe reziduuri sau valorile acestora să fie mult sub limitele maxime admise prin îmbinarea armonioasă a factorilor de producție. Acest obiectiv poate fi atins prin diminuarea consumului specific al îngrășămintelor de sol și creșterea randamentului de utilizare a acestora, diminuarea impactului negativ al produselor de sinteză asupra ecosistemelor și plantelor, utilizarea produselor pentru protecția plantelor (PPP) cu degradare rapidă și integrală, precum și utilizarea produselor speciale de origine biologică, de tip ecologic, în special în fazele de pre-recoltare”, a punctat Florian Lazăr.
Despre legislaţia care reglementează utilizarea produselor de protecţia plantelor, precum şi despre gestionarea PPP a vorbit Elena Leaotă, director strategii în cadrul Naturevo.
Din acest an, fermierii sunt sprijiniți în achiziționarea produselor și pachetelor tehnologice Naturevo prin programele de finanțare ale companiei, soluții financiare accesibile tuturor agricultorilor prezentate de Doru Ciontolac, manager relații financiare externe.
Newsflash statistic: În intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016 am exportat grâu în valoare de 1,024 miliarde euro. Creșterea a fost de mai bine de două ori față de aceeași perioadă a lui 2015
În intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016, față de aceeași perioadă a anului 2015, volumul exporturilor de grâu a crescut cu mai bine de două ori, până la un total de 6,29 milioane tone, iar încasările au fost pe măsură – 1,024 miliarde euro, se arată într-o analiză a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Tot în primele 11 luni ale anului trecut, nivelul exporturilor de seminţe de rapiţă s-a majorat și el (+225,6 milioane de euro), cât și cel de seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro).
Pe de altă parte, în aceeași perioadă a anului 2016 „valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor la porumb cu 259,5 milioane de euro şi (...) la orz (-91,3 milioane de euro), la uleiul de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), la turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), (...) cât și la şroturile de soia (-8,6 milioane de euro) (...)”, menţionează statisticienii MADR.
În intervalul menționat anterior, valorile importurilor de porumb au scăzut până la nivelul de 180,2 milioane de euro, iar cele de şroturi de soia la cel de 57,2 milioane de euro.
Importurile au avansat însă vizibil la grâu (+108,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane de euro), preparate alimentare (+32,7 milioane de euro) și altele.
Carnea de porc și tomatele, în continuare cel mai mare nivel al importurilor
Carnea de porc a rămas şi în primele 11 luni din 2016 principalul produs alimentar importat, pentru care au fost cheltuite peste 311 milioane de euro, în timp ce în cazul tomatelor, importurile s-au majorat cu mai bine de 16 milioane euro.
„Importurile de carne de porc (principalul produs alimentar importat) au însumat 311,4 milioane de euro, cu 46 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone. La tomate, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane de euro, totalizând 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cantitativă cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior”, se precizează în analiza MADR.
Principalul partener în comerţul agroalimentar al României a fost Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 54,4% din total exporturi, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 73,9% din totalul importurilor.
Nu în ultimul rând, în intervalul analizat, exporturile au totalizat 5,427 miliarde de euro, în creştere cu 2,7% (142,5 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au depăşit 5,719 miliarde de euro, fiind cu 9,6%, respectiv cu 500,3 milioane de euro, peste valoarea corespunzătoare din anul precedent.
Controlul semănăturilor de rapiță, grâu și orz la ieșirea din iarnă. „Știm dacă plantele au pierit și dacă putem interveni pentru a fertiliza culturile”, Marian Pană, consultant tehnic
Înainte de ieșirea din iarnă este necesar un control al semănăturilor pentru a ști dacă plantele au pierit și dacă se poate interveni în vederea fertilizării culturilor, a declarat pentru Revista Fermierului, Marian Pană, consultant tehnic SC Agropest Seed SRL.
El a mai adăugat că, din determinările și observațiile făcute asupra plantelor, pot fi generate măsuri care asigură o bună dezvoltare a elementelor de producție.
Potrivit spuselor consultantului, modalitatea prin care se pune clar în evidență starea plantelor este ,,Metoda monoliților”.
„Aceasta constă în ridicarea cu cazmaua a unor porțiuni de sol lungi de 30 cm, late de 20 cm pentru grâu și de 30 cm pentru rapiță. (lățimea poate cuprinde două rânduri de plante). Aceste porțiuni de sol se numesc monoliți (L=30 cm, l =20-30 cm, h=20 cm) și se așează în lădițe de lemn sau plastic de formă și dimensiuni corespunzatoare”, a precizat Pană.
În continuare, el a mai adăugat că că monoliții se introduc într-o cameră neîncalzită timp de două-trei zile, după care se transferă într-o cameră luminoasă cu temperatură de 18-20 grade Celsius.
„Plantele încep să vegeteze. Pe toată perioada aceasta monoliții se stropesc cu apă pentru asigurarea umidității necesare. Plantele sănătoase regenerează noi frunze și frați la grâu și orz, iar la cele înfrățite apar rădăcini coronare noi. La rapiță, plantele sănătoase pornesc în vegetație, în timp ce plantele care au suferit din cauza gerului prezintă necrozări și, treptat, pier. După 15 zile, monoliții se spală cu atenție, plantele se împart pe categorii - vii și moarte - și se raportează procentual. Se socotesc plante vii acelea care au înverzit, la care au plecat frunzulițe și rădăcini noi”, explică Marian Pană.
Ca exemplu, a mai adăugat acesta, au fost recoltate probe în data de 20.01.2017, din cadrul fermei SC Midagro SRL, din tarlalele însămânțate cu rapiță și grâu.
„Plantele au fost umărate la data de 15.02.2017. În cazul rapiței au fost depistate 6 plante/metrul părtrat = 60 pl/mp = 600.000pl/ha, iar la grâu s-au gasit 55 pl/mp =550 pl/mp = 5.500.000 pl/ha”, a punctat consultantul.
„Aprecierea stării de vegetație la ieșirea din iarnă este imperios necesară”, este de părere Pană. „Se fac observații repetate direct în câmp, parcurgând lanul în diagonală și analizând plantele din loc în loc. Trebuie acordată o atenție deosebită nodului de înfrățire la păioase, care la plantele sănătoase este dens, de culoare albă–mată. Cel mai bun indicator al viabilitatii plantelor este reprezentat de formarea de rădăcini noi din nodul de înfrățire sau creșterea vizibilă a celor existente”.
„De ce este necesar controlul semanaturilor?”, se întreabă în continuare Marian Pană. Răspunsurile le oferă tot el: „Se stabilește astfel starea plantelor după perioada lungă de iarnă; se află densitatea culturilor, precum și gradul de îmburuienare; se stabilesc totodată măsurile pe care le putem întreprinde pentru dezvoltarea elementelor de producție; are loc astfel inventarierea biologică prin numărarea plantelor și a fraților; nu în ultimul rând, se realizează astfel managementul fertilizării cu azot”.
A mai rămas puțin timp până la conferința „Lanțul alimentar scurt” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GlobalG.A.P..
Producătorii agricoli, reprezentanții firmelor de logistică și transport, comercianții și oricare alte persoane interesate să desfășoare afaceri în domeniul agriculturii sunt asteptați să participe pe 24 Februarie 2017 la cea de a doua conferință GlobalG.A.P. România, organizată de INAQ Consulting, la București - „Lanțul alimentar scurt” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GlobalG.A.P., se arată într-un comunicat de presă al companiei.
Evenimentul va prezenta avantajele oferite de standardul GlobalG.A.P. pentru producătorii români, cum poate fi implementat și cu ce resurse. În plus, participanții prezenți la conferință vor afla și care sunt cerințele marilor lanțuri de magazine pentru a accepta produsele românești pe rafturile lor.
Pe lângă standardele oferite de GlobalG.A.P. cu care pot fi certificate produsele agricole românești, acesta mai deține și o platformă digitală Database care gestionează certificările emise și servicii conexe la nivel mondial.
GlobalLG.A.P. Database stochează și conectează datele de evaluare și certificare a mai mult de 130.000 de ferme din peste 120 de ţări, fiind una dintre cele mai mari surse on-line pentru datele de fermă validate privind siguranța alimentară și durabilitatea.
Sistemul oferă acces instantaneu și complet de înregistrare și la datele fiecărui producător și produs. Baza de date GlobalG.A.P online este instrumentul de validare certificat, care este acum utilizat zilnic de către comercianții cu amănuntul și marile lanțuri de magazine.
Producătorii agricoli care vor să afle cum pot face parte din „lanţul alimentar scurt” şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine vor afla: care sunt cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor; cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii; despre certificări, costuri, metode de implementare;
Avantajele certificării standardului GlobalG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, dar şi care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producatorii care nu deţin cerificarea GlobalG.A.P.; poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GlobalG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER)
Emanoil Aron: „La rapiță, în 2016, marja de câștig a fost bună. A compensat marjele foarte mici înregistrate la grâu și orz”
De omul de afaceri călărășean Emanoil Aron, fermier care a cochetat inclusiv cu politica (a deținut funcții în PDL, acum PNL), am putea spune că „se lipește banul ușor”, dacă ar fi să ne gândim că a încasat sume substanțiale în 2014 ca salariat și acționar la Mig Vas (unde marja la rapiță, în 2016, a fost bună, conform propriilor afirmații, cât și declarației de avere a soției), salarii frumușele de la Ostrovit (30.000 de lei în 2013), dar și alte beneficii din alte zone de business.
Sursa principală a averii fermierului călărășean (președinte LAPAR Constanța, „momentan”) provine, după cum am mai spus, din firma Mig Vas SRL unde, deopotrivă ca angajat și acționar, Aron a încasat în 2014 peste 360.000 lei, iar din arendă peste 60.000 lei. În prezent, omul de afaceri exploatează nu mai puțin de 2.400 ha suprafață arabilă pe raza județului Constanța, din acest total, circa 12-15 la sută fiind teren în proprietate.
Pe lângă firma care se ocupă de cultura cerealelor, oficialul LAPAR Constanța mai deține și Mig Vas Distribuție, entitate care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice și o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro anual, cu aproape un milion de euro profit în 2014-2015.
Destul de rezervat în declarații, cu ocazia unui eveniment DuPont Pioneer, am reușit totuși să aflăm de la Emanoil Aron care este viziunea sa asupra continuării SVC, prețurilor la cereale, cât și despre coooperative și altele.
Revista Fermierului: Șefia LAPAR sprijină continuarea Sprijinului Voluntar Cuplat, mai ales că suprafețele aferente înverzirii vor trebui să crească (soia, mazare, lucernă). În calitate de președinte al Ligii pe județul Constanța, credeți că sunt de ajuns măsurile cuprinse în acest sprijin?
Emanoil Aron: Personal, consider că sunt suficiente măsurile SVC aplicate agriculturii; sunt chiar prea multe și extrem de complicate.
R.F.: E mai scump să înființezi ZIE decât banii pe care urmează să-i încasezi de pe urma lor?
A.E.: În cazul unor culturi, da. Dacă ne gândim la condițiile obligatorii de eligibilitate la zona interes ecologic (ZIE), zona verde, cea de 54 de euro, la efortul pentru înființare în toamnă și desființare în primăvară, cheltuielile sunt semnificative, comparabile aproape cu banii pe care îi primim.
R.F.: Ce ați avut în anul de campanie 2015-2016 pe aceste ZIE?
A.E.: Am avut culturi de soia și mazăre, dar au rămas și suprafețe pentru a le cultiva cu amestecuri care urmează să fie desființate.
R.F.: Vă situați pe „drumul cerealelor”, aproape de Portul Constanța. Pentru a vinde eficient, în contextul unei locații favorabile, considerați că vă este mai ușor? Costurile de transport sunt mai mici?
A.E.: Prețurile sunt unice la Portul Constanța. Diferența o face distanța de la port la exploatația fiecăruia. Noi suntem ușor avantajați aici, fiind relativ aproape (100 și ceva de kilometri), față de colegii din Oltenia, Banat, unde le revine o sumă sensibil mai mică.
R.F.: Cu cât ați vândut grâul?
E.A.: În decembrie 2016 și ianuarie 2017 grâul s-a vândut cu 163-164 euro, dus în portul Constanța. S-a vândut însă grâu și cu sume care au variat între 150 și 160 de euro în vară-toamnă, 2016.
R.F.: Ați reușit să vă asociați și cu alți producători, așa cum a reușit colegul dumneavoastră, Ilie Dan, președintele cooperativei Cerif Oil, astfel încât să obțineți prețuri mai bune?
E.A.: Asociere în zona noastră... nu prea s-a concretizat în cultura mare. Motivul – nu s-a simțit nevoia încă. Politica asocierilor este diferită, în zone diferite. Depinde cât de mult consideră oamenii necesar și dacă sunt compatibili. Asocierea asta este destul de delicată. (...) Dinamica ei este perpetuă; se va realiza în timp. Nu cred că trebuie grăbită sau impusă. Sunt zone și în județul Constanța unde aceste cooperative funcționează foarte bine. Mă refer în primul rând la cea din zona Agigea, coordonată foarte bine de câțiva ani de Gheorghe Lămureanu.
R.F.: Ce structură de cultură ați înființat în toamna anului 2016?
E.A.: Am însămânțat circa 450 cu rapiță, 500 ha cu orz, aproximativ 1.000 ha grâu, cam 200 ha cu floarea-soarelui, puțină mazăre, porumb...
R.F.: La porumb, observăm că nu v-ați expus prea mult.
E.A.: N-am plusat foarte mult cu porumbul deoarece zona în care suntem noi este una aridă, neirigată. În plus, vorbim de o zonă colinară, mai puțin favorbilă culturii porumbului.
R.F.: Care au fost furnizorii de material semincer pe care dumneavoastră ați mizat în sezonul agricol 2015-2016?
E.A.: Categoric, Pioneer a fost unul dintre furnizorii importanți, însă, în același timp, am cultivat și semințe de la ceilalți. În ziua de astăzi, potențialul genetic este relativ apropiat. Noi trebuie să înțelegem că diferența majoră o face tehnologia pe care o aplică fiecare fermier, dacă exceptăm natura din ecuația asta, adică precipitațiile.
R.F.: La rapiță cât ați investit la hectar? Care a fost marja de câștig?
E.A.: Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz.
R.F.: Grâul este în continuare căutat. Se vede din cererile de ofertă ale Egiptului. De ce, în continuare, jocurile se fac la un nivel atât de înalt, iar producătorul, cel care ar trebui să încaseze profitul cel mai mare, totuși nu îl obține?
E.A.: Situația este complicată. Noi trăim sub dictatura pieței. Trebuie să înțelegem asta. Noi n-o putem controla, nici chiar la nivel de țară.
R.F.: Ați putea negocia prețuri mai bune?
E.A.: Foarte greu. Prețurile care sunt stabilite la Bursă; greu pot fi influențate de producători. Prețul îl face Bursa, respectiv cererea și oferta. Nouă, producătorilor, nu ne convine treaba aceasta, dar trebuie s-o acceptăm.
R.F.: Cum generați capital rulant, în condițiile întârzierilor înregistrate la subvenții?
E.A.: Fiecare fermier are propria politică. Este o anumită capitalizare care vine din anii mai buni și care ne ajută să trecem prin vârfurile astea mai puțin favorabile. Completarea vine și prin bănci - creditul și, parțial, beneficiem de finanțarea furnizorilor de inputuri (credit-furnizor).
R.F.: Dacă v-ați afla acum în fața ministrului, personal, vizavi de actele normative care vau creat probleme în ultimii ani, ce i-ați transmite, concret?
E.A.: La Ordinul 619 sunt mai multe probleme care trebuie modificate, în sensul simplificării lor. Trebuie să se țină cont de situația concretă a terenurilor din România, a formei de proprietate. Forma inițială, cu deținerea fără echivoc, care a fost modifcată și trebuie menținută, nu se putea opera cu ea în România. Trebuie să pornim de la situația concretă a fondului funciar din România și aplicat acest ordin, plecând de la situația concretă a fondului funciar.
R.F.: Ce suprafață de teren arabil dețineți în proprietate?
E.A.: Cam 12-15 la sută din suprafață, iar restul în arendă.
R.F.: Pentru restul, știm că vă confruntați cu o birocrație mare, acte foarte multe...
E.A.: Foarte multe, proprietari lipsă, forma de proprietate incertă la proprietarii de teren, care dau o groază de bătăi de cap.
R.F.: Pentru a scăpa de aceste bătăi de cap, sunteți dispus să cumpărați teren în perioada următoare?
E.A.: Cred că trebuie ca fiecare fermier să aibă la dispoziție un mix de soluții, și proprietate, și arendă. Terenurile au ajuns la niște prețuri foarte mari, care la nivelul actual al arendei, amortizarea va fi greoaie. Producătorii agricoli au cumpărat în perioada aceasta teren, încercând să comaseze și să-și securizeze afacerea, dar pe viitor, la prețurile la care s-a ajuns, povara va fi foarte grea. Un teren, la prețurile actuale, nu se amortizează în 15-20 de ani, iar după aceea devine o problemă de decapitalizare. La noi, media la hectar este de 3.000 – 3.500 euro, fiind o zonă defavorizată, nu o categorie de teren din cea mai bună.
După cele „12 milioane de plăpumi”, „mintea și organismul fizic”, Daea uimește din nou: „Roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri”
Fermierii înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate până joi, 16 februarie 2017, ar putea produce roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri, a precizat ministrul de resort în prima sa conferință de presă.
Obișnuiți deja cu descrierile plastice și relativ stereotipice, dar deopotrivă haioase ale potențialului unor programe derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), emise în eter chiar de către liderul acestei entități, iată cum alte cifre reinterpretate au fost raportate astăzi de însuși Șeful „Palatului Ministerului Agriculturii și Domeniilor”, situat în strada Carol I din București.
Practic, ministrul Agriculturii recidivează după alte afirmații hilare făcute în acest mandat, cum sunt „organismul fizic” și cele „12 milioane de plăpumi” din lâna oilor autohtone.
De această dată, vorbim de potențialul de producție a tomatelor printr-un program de sprijin tip de minimis.
„Până la această dată, în România au fost înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate un număr de 2.253 de fermieri. De asemenea, există la direcțiile agricole, în evidențele lor, un număr de 8.023 fermieri care urmează să-și completeze documentația, în așa fel încât să fie înscriși în acest registru. (...) Numai dacă ar rămâne aceste cereri și cu producția pe care trebuie s-o obțină, prevăzută în actul normativ, ar însemna că România, în acest an, va produce 4.400 de tone de tomate în exterasezon, ceea ce înseamnă 440 de camioane, adică 4,5 kilometri de TIR-uri pline cu tomate, cu roșii produse în spațiile încălzite din România”, a precizat Petre Daea.
Nu cu mult timp în urmă, moderatorul unei emisiuni agricole de succes, transmisă de TVR duminică de duminică, îl întreba pe Daea despre un punct din programul de guvernare în domeniul agriculturii, care prevede construirea de centre de colectare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine.
Răspunsul șefului MADR a fost magistral: „Sunt 12 milioane de oi. Au trei kilograme oaia. O plapumă cât ar fi? Trei kilograme. Ar fi 12 milioane de plăpumi în România pentru săracii ăştia”, a spus Daea.
La momentul la care Daea era audiat în comisia de specialitate, la începutul lunii ianuarie 2017, el se lansa într-o serie de considerații în fata jurnaliștilor prezenți atunci la Parlament: „Sper ca mintea să mă țină în stare să nu fac greșeli”. Întrebat apoi până la ce oră va lucra, Petre Daea răspundea impasibil: „Până poate să reziste organismul fizic ca să faci treaba. Un conducător ajunge el înaintea celorlalți”.
3.000 de euro pentru producătorii de tomate în sere și solarii
Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179.752.000 lei, contravaloarea în lei a 40.000.000 euro și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cererile și documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București. Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora. De asemenea, ajutorul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.
Pentru implementarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate a fost emis un ordin de ministru privind stabilirea responsabilităților la nivelul MADR si al Direcțiitor județene pentru Agricultură.
Cu Medax Top, noul produs inovativ de la BASF, controlul culturilor de cereale este în mâinile fermierilor
Medax Top este singurul regulator de creștere de pe piața din România care, pe lângă reducerea riscului de cădere a plantelor, consolidează sistemul radicular astfel încât plantele devin mult mai stabile. Un alt beneficiu al noului produs inovativ lansat recent de compania BASF este acela că Medax Top are o flexibilitatea mare, ceea ce permite aplicarea la stadii diferite de vegetație și, totodată, poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Căderea plantelor de cereale produce pagube foarte mari, uneori putându-se întâmpla sa fie compromisă toată recolta, atât cantitativ, cât și calitativ. În țări precum Franța, Germania, UK mai mult de 80% din suprafețele cultivate cu grâu și peste 60% din cele cultivate cu orz sunt tratate cu regulatori de creștere.
În schimb, în țara noastră căderea plantelor de cereale este din ce în ce mai frecventă, devenind astfel o problemă care trebuie neapărat rezolvată prin aplicarea regulatorilor de creștere. „De aceea, dacă fermierii își doresc producții mai mari de 4 – 5 t/ha este necesar să preia controlul încă de la început și să introducă în tehnologie și un regulator de creștere. BASF vine în sprijinul agricultorilor cu acest nou regulator de creștere, Medax Top”, a declarat Ana-Maria Pascariu, specialist culturi porumb și cereale în cadrul BASF România.
În lipsa regulatorului de creștere, producția scade și cresc costurile cu recoltarea și uscarea
Fenomenul de cădere a plantelor de cereale este influențat în special de perioadele îndelungate cu vreme ploioasă. Umezeala crește greutatea spicelor și frunzelor, solul îmbibat cu apă nu mai permite fixarea rădăcinii, iar sub acțiunea vântului, tulpina cu spicele acționează precum o pârghie și planta va cădea. Cel mai frecvent, căderea plantelor apare la nivelul rădăcinilor. „Pentru stabilitatea plantelor de cereale sunt importante înălțimea tulpinii, suprafața sistemului radicular, aderența rădăcinilor la sol, precum și fermitatea solului afectată de conținutul mare de apă”, menționează specialistul din cadrul BASF.
Ana-Maria Pascariu a precizat că pe suprafețele unde nu se aplică regulator de creștere producția poate scădea până la 40%, la fel și masa a 1000 de boabe scade cu 8-15%. De asemenea, calitatea de panificație scade și ea, iar costurile de recoltare pot crește cu până la 50%, în timp ce costurile de uscare cresc și ele cu până la 20-30%. Căderea plantelor mai are și alte dezavantaje, cum ar fi: răspândirea bolilor, creșterea samulastrei de cereale, întârzierea și apariția diverselor probleme la pregătirea patului germinativ.
Noul produs al companiei BASF, Medax Top, este regulatorul de creștere formulat din două substanțe active cu două moduri de acțiune complementare: prohexadion calciu și mepiquat clorură, tipul de formulare fiind de suspensie concentrată.
Medax Top este omologat la toate cerealele păioase și se poate aplica în doză de 0,6-1 l/ha, având și o fereastră largă de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii și până la apariția frunzei stindard.
Beneficiile Medax Top
Medax Top este regulatorul de creștere cu trei beneficii importante: rezistență la cădere, flexibilitatea aplicării și consolidarea rădăcinilor. „Principalul beneficiu oferit de produsul Medax Top este creșterea rezistenței la cădere datorită unei reduceri semnificative a înălțimii plantelor, datorită unei creșteri a nivelului de substanță uscată și a conținutului de lignină din celulele tulpinilor, cât și a dezvoltării puternice a sistemului radicular. Regulatorul de creștere Medax Top are un efect benefic asupra structurii tulpinii deoarece mărește suprafața pereților celulari și determină îngroșarea acestora, ceea ce conferă o stabilitate mai mare a tulpinii”, explică specialistul BASF.
Ana-Maria Pascariu a adăugat că în comparație cu produsele pe bază de clormequat clorură, care doar reduc lungimea celulei și cresc diametrul peretelui tulpinii, produsul Medax Top, pe bază de mepiquat clorură și prohexadione calciu, oferă în plus efecte pozitive asupra structurii tulpinii, cum sunt: creșterea în diametru a stratului sclerenchimatic, creșterea conținutului de masă uscată a pereților celulari și creșterea conținutul de lignină. Acest din urmă efect pozitiv, creșterea conținutului de lignină, mărește rezistența tulpinii la atacul bolii pătarea în ochi a bazei tulpinii la cereale, boală cunoscută și sub denumirea de frângerea paiului.
Al doilea beneficiu important oferit de produsul Medax Top este flexibilitatea în aplicare. Noul regulator de creștere de la BASF poate fi aplicat primăvara devreme, începând de la stadiul de alungire a tulpinii și până la formarea frunzei stindard, de la temperaturi de 5 °C și până la 20 °C. Poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Al treilea beneficiu oferit de produsul Medax Top este înrădăcinarea puternică a plantelor în sol, lucru care face din regulatorul de creștere Medax Top un produs unic pe piața din România. „Medax Top stimulează dezvoltarea sistemului radicular determinând creșterea perișorilor absorbanți și o ancorare foarte bună a plantelor în sol, a specificat Ana-Maria Pascariu. Astfel, datorită unei înrădăcinări foarte bune, Medax Top oferă o ancorare mai bună a plantelor în sol, îmbunătățirea absorbției azotului, apei și altor nutrienți, precum și reducerea stresului datorat bolilor rădăcinii și a secetei. În concluzie, Medax Top reduce dezvoltarea părții aeriene și îmbunătățește creșterea sistemului radicular.”
Citeşte mai mult ...
Suntem ilegali! Am primit scrisoare de punere în întârziere de la CE! „Marilor comercianți li se solicită să achiziționeze cel puțin 51% din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali”
Pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare ale României contravin legislației Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) a decis miercuri, 15 februarie 2017, să trimită o scrisoare de punere în întârziere țării noastre.
Mai exact, potrivit comunicatului de presă al CE, marilor comercianți cu amănuntul li se solicită să achiziționeze cel puțin 51 la sută din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.
„Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”, se afirmă în documentul de presă.
Același act normativ (Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare), mai spun oficialii CE, prevede obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).
„În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive”, spun cei de la Comisie.
Potrivit spuselor acestora, țara noastră nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.
Alături de alte trei state membre, România nu a comunicat deocamdată Comisiei transpunerea deplină a normelor în legislația lor națională.
„Ele au acum la dispoziție două luni pentru a notifica transpunerea completă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE”, au conchis oficialii CE.
Ca urmare a sesizării primite atât de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE), cât și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se preciza în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
Dezbateri pe seama Legii Supermarketurilor, astăzi, la Senat. „Este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect”
În urma sesizării primite de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE) și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României, în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat, sala Avram Iancu, nivel P1, ora 13:30.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se precizează în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
Vom reveni cu poziția unuia dintre cei mai importanți actori invitați la eveniment față de solicitarea CAE și CASDR în orele următoare.
Cei care vor un preţ bun pentru recoltele lor sunt invitați la conferinţa “Lanțul alimentar scurt - bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.”
Evenimentul care va avea loc la data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, se adresează fermierilor, retailerilor, tuturor producătorilor şi comercianţilor din domeniul agriculturii și, nu în ultimul rând, firmelor de transport şi logistică, se arată în comunicatul de presă remis la redacție.
„Toţi fermierii care vor să afle cum pot face parte din «lanţul alimentar scurt» şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine, vor primi (n.r. - cu ocazia conferinței) informații despre cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor, despre cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii, cât și despre certificări, costuri, metode de implementare”, potrivit documentului de presă.
Nu în ultimul rând, vor fi oferite informații despre avantajele certificării standardului GLOBALG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P., precum și poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Participanţii la acest important eveniment al agriculturii româneşti se vor bucura de prezenţa lui Andras Fekete, Vice President & Chief Integrity Officer, Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training, cât şi a altor specialişti în domeniu.
Compania de consultanţă INAQ Consulting, în parteneriat cu proprietarul standardelor GLOBALG.A.P., va organiza pe data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Conferinţei “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.
Evenimentul va pune accentul pe importanța standardelor GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare care au scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea unor produse sigure pentru consum.
GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru o producţie agricolă sigură şi durabilă, care avantajează deopotrivă fermierii, comercianţii şi consumatorii din întreaga lume.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).
Și Revista Fermierului, în calitate de partener media, va transmite LIVE cele mai importante momente ale conferinței.
Sindicatul Apicultorilor din România amenință cu proteste. „Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere”
Sindicatul Apicultorilor din România ameninţă cu proteste în stradă, în cazul în care autorităţile nu vor lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află sectorul, se arată într-un comunicat de presă al Agrostar.
Lista problemelor prezentate de apicultori conducerii MADR cuprinde interzicerea folosirii neonicotinoidelor și obligarea fermierilor să afișeze la loc vizibil substanțele folosite la tratarea culturilor, mortalitatea în masă a familiilor de albine, nemulțumirile crescătorilor de albine legate de Legea apiculturii, subvenționarea de la bugetul de stat a fermelor de multiplicare și selecție, dar și viziunea MADR legată de etichetarea, analiza și controlul mierii din România.
Nu în ultimul rând, apicultorii solicită acordarea ajutorului de minimis pe anul 2016, informarea cu privire la fondurile alocate și măsurile de sprijin pentru perioada 2017-2020, cât și debirocratizarea legată de accesarea fondurilor europene.
Toate aceste aspecte au fost prezentate vineri, 10 februarie 2017, secretarului de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu.
„Sectorul apicol se confruntă cu probleme deosebite. Nu se mai poate continua aşa. Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere şi mierea noastră să fie vândută în alte ţări. Copiii noştri mănâncă miere cu pesticide. (...) Oamenilor le-a ajuns cuţitul la os şi vom ieşi în stradă cu afumătorile şi echipaţi cu halate, cu cizme. Sperăm ca importanţa apiculturii pentru omenire să fie conştientizată de cei care au frâiele agriculturii şi situaţia să se rezolve”, a declarat preşedintele Sindicatului Apicultorilor, Dănuţ Puişoru.
În cadrul discuţiilor s-a pus problema creării unui fond la care să participe fiecare fermier cu o sumă pe hectar, pentru susţinerea sectorului apicol şi pentru despăgubiri în caz de mortalitate, având în vedere şi importanţa polenizării, se mai arată în comunicat.
„Polenizarea creşte producţiile agricole cu circa 40% şi fermierii ar trebui să fie interesaţi ca albinele să nu dispară ceea ce, la ritmul în care creşte mortalitate în prezent, este posibil să se întâmple în câţiva ani. De asemenea, a fost ridicată problema ca fermierii să pună panouri de informare, pe terenul cultivat, cu substanţele pe care le-au folosit la tratamente, iar în cazul în care se constată mortalitate la albine, apicultorii să fie despăgubiţi. Este foarte important ca din comisiile de constatare a mortalităţii să facă parte si un reprezentant al Direcţiei Agricole Judeţene, pentru obiectivitate. Fermierilor care nu pun panouri să existe posibilitatea de a se merge până la li se retrage autorizaţia de funcţionare. În privinţa acordării ajutorului de minimis pentru anul 2016, este posibil ca acesta să nu mai poate fi acordat pentru 2016, dar solicităm acordarea lui pe anul 2017, pentru că efectele continuă să se resimtă”, susţine Dănuţ Puişoru.
Totodată, Sindicatul Apicultorilor a propus să fie analizată posibilitatea colaborării cu un institut de cercetare sau cu o universitate, dotate cu aparatură corespunzătoare, pentru întocmirea de proiecte privind determinarea cauzelor mortalităţii excesive, astfel încât apicultorii să nu mai fie nevoiţi să ducă probele în alte ţări.
Sindicatul Apicultorilor din România este afiliat Federaţiei Agrostar, cea mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, care are în componenţă peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat, cât şi din cel bugetar.
Publicitate
Revista
