Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Oficialitățile saudite și-au manifestat recent interesul față de capacitatea României de a asigura cantități importante de furaje pentru șeptelul propriu, context în care acestea au solicitat și au primit informații referitoare la condițiile de certificare pentru cereale și furaje, se arată într-un comunicat al ANSVSA transmis presei în urma unei vizite de lucru pe care specialişti ai Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în frunte cu președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, au efectuat-o în perioada 23 – 26 aprilie în Arabia Saudită.

De cealaltă parte, reprezentanții părții române și-au exprimat dorința și disponibilitatea de a organiza vizite ale unor specialiști saudiți la exploatații de animale, centre de colectare pentru animale, cât și la unități de abatorizare în sistem „halal” (agreate din punctul de vedere al normelor de sacrificare islamice), pentru a certifica, conform procedurilor, faptul că nu există riscuri sanitar-veterinare sau de siguranță a alimentelor pentru eventuale exporturi din România.

La finalul vizitei, cele două părți au convenit asupra abordării cu prioritate a relațiilor de cooperare sectorială în domeniul agro-alimentar și asupra derulării cu celeritate a tuturor etapelor necesare, pentru demararea, în cel mai scurt timp, a exportului de animale și de produse de origine animală în Regatul Arabiei Saudite.

Vizita, care a avut drept obiectiv inițierea negocierilor tehnice pentru deschiderea exportului de animale și produse de origine animală către Arabia Saudită, a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Regatul Arabiei Saudite.

Primele discuții au avut loc la Saudy SFDA (Saudi Food and Drug Authority) cu șeful instituției, dr. Hisham Bin Saad Al Jaddaei, cu directorul departamentului de cooperare internațională, ing. Abdulrahman Al Ghurairi, și cu directorul departamentului de management al controlului, dr. Mohammed Ali Al Nasser.

A doua rundă de negocieri la nivel înalt a avut loc la sediul Ministerului Apelor, Mediului și Agriculturii, cu ministrul adjunct, dr. Hamad Abdulaziz Al Batshan, cu directorul Departamentului Carantină, Ibrahim Al Nowaiser, Mediului, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și reprezentanți ai oamenilor de afaceri interesați de domeniul agroalimentar.

Tema principală a discuțiilor a fost deschiderea exportului de animale și de carne și produse din carne de ovine, bovine și de pasăre din România.

În acest sens, reprezentanții ANSVSA au  prezentat modul de organizare și funcționare al serviciilor veterinare și pentru siguranța alimentelor din țara noastră, aspecte privind inspecţia oficială a efectivelor de animale, a produselor alimentare și a capacității analitice a rețelei de laboratoare aparținând sistemului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din România.

Totodată, a fost înaintată oficialilor saudiți o propunere tehnică, care a inclus modele de certificate sanitar-veterinare de sănătate pentru exportul de animale și produse de origine animală.

Partea română a folosit acest prilej pentru a evidenția calitatea, extrem de apreciată pe piețele europene, a produselor avicole românești, care pot asigura cu succes și pe termen lung necesitățile pieței saudite.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, deputatul PSD Costel Lupașcu a declarat recent că este îngrijorat de creșterea alarmantă a incidenței obezității în rândul copiilor din România și că va propune reglementarea unui impozit special pentru alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de zahăr.

„Am citit un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății care plasează România pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește obezitatea în rândul copiilor și adolescenților. Practic, 3 din 10 copii și adolescenți din România sunt obezi, aceasta fiind o consecință directă a consumului mare de băuturi și alimente cu un conținut mare de zahăr. La copiii cu vârsta de 8 ani, prevalența obezității este de 26,7%. Este o chestiune de sănătate publică, deci se impune o intervenție a statului”, a declarat deputatul Costel Lupașcu.

Referitor la modul în care crede că se poate interveni pentru limitarea acestui fenomen îngrijorător, deputatul PSD a spus că ar putea iniția o propunere legislativă pe care o va discuta în partid și în grupul PSD din Camera Deputaților.

„Iau în calcul o lege pentru supraimpozitarea alimentelor și băuturilor cu un conținut mare de zahăr. Există astfel de reglementări în Statele Unite, Marea Britanie, Franța, precum și în alte state. Organizația Mondială a Sănătății recomandă tuturor statelor să aplice un astfel de impozit. Există și dovezi că astfel de măsuri au condus la scăderea consumului acestor produse. Evident, înainte de a iniția o propunere legislativă, mă voi consulta cu ceilalți colegi din partid și din grupul PSD de la Camera Deputaților”, a precizat Lupașcu.

La începutul lunii martie 2017, eurodeputata Daciana Sârbu a prezentat politicile anti-obezitate ale Parlamentului European la conferința Coaliției Împotriva Obezității de la Varșovia.

„Obezitatea este cea mai importantă provocare a secolului 21 în domeniul sănătății publice, alături de îmbătrânirea populației”, potrivit reprezentanților Coaliției Împotriva Obezității, o rețea europeanaă de organizații si instituții, care a găzduit în martie, la Varșovia, conferința „Epidemia de obezitate – provocări pentru Europa Centrală si de Est. Pacienții, experții, sistemul”, reunind reprezentanți ai instituțiilor UE și pe cei ai statelor central si est-europene.

Europarlamentara Daciana Sârbu a fost invitată atunci să susțină o alocuțiune despre politicile adoptate de Parlamentul European în lupta împotriva obezității în UE. Comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, a fost invitat să reprezinte Comisia Europeană.

„Sunt onorată să particip la un eveniment care tratează cu maximă seriozitate impactul acestui fenomen foarte grav și tot mai dificil de gestionat, mai ales că, adesea, instituțiile europene sau cele din statele membre aleg să ignore sau să treacă în plan secund această prioritate de sănătate publică.

Voi prezenta măsurile și programele adoptate deocamdată la nivelul Parlamentului European, însă trebuie să afirm ca politicile europene sunt insuficiente, slab finanțate și incorect calibrate pentru amploarea curentă și prognozată pentru viitor a acestui fenomen. Uniunea Europeană nu acționează suficient, nici pentru prevenție (prin campanii de informare si educație nutrițională), nici pentru a face alimentele sănătoase mai accesibile, nici pentru sprijinirea celor care suferă deja de obezitate.

Copiii sunt, în viziunea mea, cea mai mare victimă, deoarece ei cresc într-un mediu dominat de opțiuni nesănătoase și deprind obiceiuri nocive de la cele mai mici vârste, păstrându-le apoi și în viața de adult”, sublinia Daciana Sârbu.

Conform unui studiu realizat cu câțiva ani în urmă, piaţa autohtonă a băuturilor răcoritoare este dominată de trei jucători importanți, și anume marii rivali Coca-Cola şi Pepsi, dar şi de producătorul local European Drinks, aceştia fiind completaţi de maximum 10 jucători cu acoperire naţională, dar cu o cotă de piaţă infinit mai mică.

Potrivit structurării pieţei băuturilor, realizată de MEMRB (companie internaţională de marketresearch), băuturile răcoritoare carbonatate ocupă locul al II-lea, cu o pondere din piaţă de 20,6%, fiind precedate de bere, cu 30% din piaţă.

În aceeaşi piaţă mai pot fi enumerate cafeaua (10%), apa minerală (8,2%), Ice Tea-ul (1,7%) și băuturile energizante (0,8%).

În România, acapararea terenurilor ar putea însemna inclusiv principalul factor pentru investiția directă în agricultură, în condițiile în care accesul la suprafețele arabile reprezintă un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, a declarat adjunctul șefului DG AGRI, Mihail Dumitru, în cadrul conferinței Eurosfat, care a mai spus că achiziția de terenuri agricole reprezintă în viziunea sa un subiect-capcană, alături de cel convergență-plăți directe.

Din punctul meu de vedere, acapararea terenurilor este un subiect-capcană, cum subiect-capcană este și discuția pe viitor a continuării convergenței (n.r. - plăților directe ș.a.)”, a afirmat Dumitru, vineri, 28 aprilie 2017, la București. „Este o reală problemă acapararea terenurilor, dar noi vorbim într-o logică europeană, una care ține de libera circulație – una dintre cele patru libertăți fundamentale. Problema accesului la teren este un element fundamental care a constituit o bază de negociere pentru aderare”.

În viziunea oficialului european, România trebuie să definească foarte bine conceptul de acaparare a terenurilor și să delimiteze foarte clar aspectele pozitive și negative, tangente acestui fenomen.

Mihail Dumitru, cunoscut pentru pozițiile sale tranșante, a adăugat că românii ar trebui să se ferească de populism atunci când vine vorba despre acest acapararea terenurilor - subiect-capcană, așa cum îi place birocratului să-l definească - aspect care s-ar putea transforma într-unul nefavorabil pentru statul român.

Acapararea terenurilor poate însemna principalul factor pentru investiția directă în agricultură. Dacă îl tratăm de pe o poziție pur naționalistă, populistă, acapararea terenurilor este văzută ca «au venit străinii și ne-au luat terenul; ne-au cumpărat țara». Fiți foarte atenți când discutați cu acest concept al acaparării terenurilor. Fără îndoială, există în fiecare stat membru tendința de a păstra baza productivă, agricolă, în controlul național. Însă, încercați să definiți limitele între care acest lucru este profitabil pentru stat sau este în defavoarea statului respectiv”, a adăugat adjunctul șefului DG AGRI.

La mijlocul anului trecut, Adrian Rădulescu, fost șef al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, unul dintre artizanii achiziției de teren pentru ferma de la Nana aparținând fostului șef de stat, Traian Băsescu, și apropiat al zonei politice de care și Mihail Dumitru a fost la un moment dat apropiat, afirma că nu mai puțin de 70 de procente din înstrăinările de teren sunt făcute către fonduri de investiții care fac speculații financiare cu suprafețe arabile, le arendează sau le comercializează în funcție de interes.

La ora asta, poate puțin dintre dumneavoastră știu, și când am auzit, am fost pur și simplu șocat: aproape 70% din vânzările de teren către firmele străine sunt fonduri de investiții care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenuri, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în cumpărarea de terenuri. Ei trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții – imobiliare, de altă factură, nu terenuri. (...) M-aș bucura din tot sufletul (...) să încercăm să modificăm cât de rapid putem această lege (n.r. - Legea 17/2014)”, a punctat Rădulescu.

Acesta a precizat totodată că dacă, în acest moment, un investitor autohton sau străin dorește să achiziționeze teren, au mai rămas disponibile doar parcele și bucăți. În plus, Rădulescu a afirmat că acolo unde arendașii români au terenuri în suprafață mai mare și apar disponibilități de vânzare în interiorul exploatațiilor acestora, i se pare corect ca ei să aibă dreptul de preemțiune, fără a mai merge nici la Primărie și nici prin altă parte să-și caute dreptatea. În plus, românii ar trebui și ei să aibă acces la credite performante, astfel încât să facă față afluxului de străini cu disponibil în bani.

Nu vom discuta niciodată de vânzarea terenurilor în România pentru români, atâta timp cât arendașul sau acel specialist care se stabilește într-o comună nu va avea acces la un credit agricol garantat numai cu terenul și pe minimum 30 de ani; restul sunt povești de adormit copiii”, a concluzionat fostul oficial de stat.

Convergența nu trebuie judecată doar prin prisma subiectului plăți directe în agricultură

În aceeași cheie a subiectelor-capcană a tratat Mihail Dumitru și aspectul convergenței. El a precizat că dacă vom cădea în cursa judecării convergenței doar prin prisma plăților la hectar, a tratamentului inegal a statelor din ultimele valuri de aderare față de țări cu ștate mai vechi în UE, vom scăpa din vedere contextul actual al discuției „contribuabil net-beneficiar net”, adică exact acele aspecte care par să țină agenda discuțiilor privitoare la viitorul bugetului comunitar afectat de Brexit, post-2020.

„Ideea convergenței este una cu încărcătură emoțională puternică. Noile state membre au acest sentiment că sunt tratate în mod inegal față de celelalte țări din UE. Să punem acest lucru în contextul discuției despre viitorul buget comunitar. Acesta se va discuta în termenii contribuabili neți-beneficiari neți. Ideea Uniunii Europene este cea de solidaritate, că statele membre s-au unit pentru a ajuta toate popoarele europene să se dezvolte, să crească convergența, să avem pace pe continent, să nu ne mai batem între noi și să trăim cu toții bine. Dacă se intră în logica convergenței, se intră în logica «vreau să fiu tratat egal, în consecință dați-mi și mie aceiași bani». De regulă, ideea convergenței se judecă printr-un indicator foarte simplu, și anume nivelul plăților directe la hectar. Acesta s-ar putea să fie un subiect fals, pentru că s-ar putea să fie alte elemente pe care trebuie să le luați în considerare atunci când faceți asemenea analiză, a exista sau nu un element de defavorabilitate între statele membre, privit exclusiv din punctul de vedere al plăților la hectar”, a conchis Dumitru.

Anul trecut, Executivul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș dădea publicității Programul de Convergență 2016-2019, elaborat pe baza Regulamentului (CE) Nr. 1466/1997 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului şi Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Programul de Convergenţă era realizat ținând cont de Codul de conduită referitor la Specificaţiile privind Implementarea Pactului de stabilitate şi creştere şi la Liniile orientative pentru formatul şi conţinutul Programelor de stabilitate şi de convergenţă din 3 septembrie 2012.

„Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de convergență reprezintă o componentă a Semestrului European care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare. Semestrul European este instrumentul principal pentru Strategia Europa 2020, instrumentul preventiv al Pactului de stabilitate şi creștere (amendat prin intrarea în vigoare, în data de 13 decembrie 2011, a pachetului de 6 acte comunitare), al Procedurii de dezechilibre macroeconomice şi al Pactului Euro Plus”, se preciza în document.

Aceeași sinteză de raport arăta că țara noastră a realizat în anul 2015 un deficit structural al bugetului general consolidat de 0,3% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanța în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM). România a atins ținta privind OTM de 1% din PIB în anul 2014, mai devreme decât era anticipat.

„Comisia Europeană a constatat în analiza amănunțită din cadrul raportului de țară că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, au fost identificate riscuri privind pozitia investițională netă, inițiative parlamentare care pot afecta sistemul bancar și politicile fiscale prociclice”, au adăugat autorii raportului.

Programul de convergență ediția 2016 avea la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare și cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018. Actuala planificare bugetară națională estimează un deficit bugetar ESA de 2,9% din PIB pentru anii 2016 și 2017. De asemenea, se așteaptă o abatere de la OTM în anii 2016 și 2017, în principal ca urmare a reducerilor de taxe și impozite aprobate prin noul Cod fiscal și majorărilor salariale sau ale unor drepturi de asistență socială aprobate în anul 2015.

Guvernul României își menține angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită în urma realizării unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență, totodată ținând cont de îndeplinirea criteriilor nominale și reale de convergență”, precizau tehnocrații în document.

Potrivit raportului „România – Rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, țara noastră este una din cele care a beneficiat din plin de instrumentele PAC, primind din 2007 și până în 2013 investiții de 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Raportul Comisiei din 2014 cuprinde numeroase realizări ale acestei politici în România: plățile directe au sprijinit un milion de beneficiari, fondurile de dezvoltare rurală au promovat practici agricole durabile și au îmbunătățit potențialul diferitelor sectoare și filiere agro-industriale, resursele publice injectate au stimulat creșterea economică și au creat locuri de muncă în zonele rurale, încurajând și tinerii fermieri.

Totodată, se mai precizează în raportul dat publicității odată cu atelierul Eurosfat, România a fost dată ca exemplu de bune practici în ceea ce privește acțiunile de corectare a constatărilor de audit ale Comisiei și ale Curții de Conturi și a fost de asemenea lăudată pentru flexibilitatea cu care și-a adaptat plățile directe și programele de dezvoltare rurală la necesitățile sale specifice.

Orientările viitoarei PAC, așa cum se conturează în această etapă incipientă a dezbaterilor pe plan european, conțin multe elemente de oportunitate pentru România, în special din prisma valorizării fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a susținerii în continuare a dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate (LEADER), a stabilirii priorităților cu măsuri sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.

În prima jumătate a lui 2019, țara noastră va prelua, pentru prima dată de la aderarea la UE în 2007, Președinția rotativă a Consiliului UE. Acest rol plasează România în fruntea conducerii comunității europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de șase luni, țara noastră va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcționării corecte a Uniunii și stabilirea priorităților acesteia. Din această postură, România va putea promova ca prioritate în consultările din diverse consilii elemente ce țin de reforma PAC – atât de poziția acestei politici în arhitectura generală a fondurilor europene, cât și aspecte tehnice (ex. Convergența plăților directe pe suprafață post 2020) și tematice (asocierea fermierilor, accesul la piață a fermelor mici și mijlocii, dezvoltarea noii generații de fermieri și educația vocațională agricolă etc).

Ca urmare a apariției bruște și a manifestării în forță a fenomenelor meteo din ultima perioadă (temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României), s-au înregistrat pierderi în sectorul pomi-viticol chiar și de 100% (la nuc, în zona colinară), iar în podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol (-1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70–90%, se precizează într-un comunicat de presă al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

În plus, potrivit Agerpres, în perioada următoare este necesară determinarea pagubelor înregistrate, cât şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.

„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade Celsius, până la -6 grade Celsius), în perioada 20 - 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de staţiile meteorologice ale staţiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie şi prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 - 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din staţiile meteorologice ale unităţilor de C-D amplasate în livadă”, spun specialiștii ASAS, toate acestea în contextul în care speciile pomicole seminţoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) şi arbuştii fructiferi (căpşun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Mai mult, speciile pomicole sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârşitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcţie de soi şi zona climatică.

În cazul prunului, au adăugat cei de la ASAS, plantațiile aparținând Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, cele de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, de la SCDP Tg. Jiu și de la SCDP Voineşti au înregistrat pierderi de până la 95%. Și asta, în timp ce în zonele Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley şi Anna Spath.

La cireş au fost puternic afectate plantații în aceleaşi zone ca şi prunul, soiuri ca Regina, Kordia, în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat într-o pondere de 35%.

La piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată.

Nucul a fost afectat însă 100% în zona colinară.

Cu privire la plantațiile de măr, în acest caz au fost înregistrate pagube în special în zonele Piteşti, Voineşti, Tg. Jiu, prin afectarea florilor în proporţie de la 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared.

Cultura de căpşun a fost afectată 90% în zona colinară.

Ca soluții de management al situației, cercetătorii ASAS propun determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale. Totodată, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantaţiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menţinerea unui frunziş normal, care să susţină diferenţierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte şi aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzişului).

Instituţia susţine că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi de pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifere.

„Pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei”

Mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol ( -1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, fapt care a condus la pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei. În cazul de față, refacerea butucilor este posibilă numai din mugurii dorminzi.

În zona centrală (Odobeşti), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la şes şi la plantaţiile tinere cu forme de conducere semiînaltă şi înaltă.

În partea de sud ;i de sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4 grade Celsius au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 - 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20% și 80%, în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturi de -1,2 grade Celsius au afectat parţial producţia (15-50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi pe platouri.

De asemenea, pe şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi, unde au îngheţat lăstarii porniţi în proporție de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ două-trei săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-o pierdere de 15%.

O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15% și 100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală”, se precizează în comunicatul dat publicității de Agerpres.

Ca urmare, ASAS recomandă refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

De asemenea, instituţia propune refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi de intensitatea acestora, este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei, fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3 - 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parţială a producţiei.

În plus, agronomii ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

Marți, 2 mai, în grupul de lucru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, deputatul Ionuț Simionca a susținut punctele de vedere ale crescătorilor de animale cu privire la Legea zootehniei, se precizează într-un comunicat de presă.

Pentru pregătirea acestei dezbateri, deputatul PMP a organizat o consultare publică în Bistrița cu toți cei interesați de actualizarea Legii zootehniei, care este considerată depășită și restrictivă, datând din 2002.

„Se anunță o dezbatere intensă, reprezentanții asociațiilor de crescători de animale de interes zootehnic își doresc ca propunerea legislativă să cuprindă și drepturile agricultorilor, nu doar obligațiile acestora, iar noi suntem deschiși la propunerile tuturor celor interesați, pentru că suntem specialiști în domeniul zootehniei și ne dorim o lege în interesul beneficiarilor”, a declarat deputatul Ionuț Simionca.

O nouă întrunire este programată pentru lunea viitoare, iar cei interesați sunt rugați să transmită sugestiile pe textul legii până joi.

Conform ordinii de zi a Comisiei de agricultură din Camera Deputaților din 25 aprilie 2017, în dezbatere a fost și Plx 581/2014, în fapt propunerea legislativă „Legea zootehniei”. Comisia de resort a fost sesizată cu privire la acest proiect de act normativ în 15 decembrie 2014.

Începând de astăzi și până la 31 iulie 2017, respectiv 31 octombrie a.c., fermierii români pot depune la Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cererile de proiecte pentru 14 subMăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), anunță senatorul PSD Lucian Trufin, secretar al Comisiei pentru Agricultură, printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Conform documentului, proiectele trebuie elaborate potrivit specificaţiilor Ghidurilor Solicitantului aferente fiecărei măsuri de finanțare în parte, care sunt publicate în secţiunea Investiţii PNDR şi pot fi consultate și la Centrele Regionale sau Oficiile Judeţene ale AFIR. Acestea se vor depune online în cadrul fiecărei secțiuni, până la data și ora menționate în Anunțul de Primire a Proiectelor aferent fiecărei submăsuri.

„Am promis atunci când am candidat că voi sprijini fermierii din județul Botoșani pentru a accesa mai multe fonduri europene în vederea dezvoltării agriculturii de pe plan local. În calitate de membru al comisiei pentru agricultură în Senatul României mi-am asumat misiunea de a informa și instrui fermierii botoșăneni cu privire la modul în care pot atrage fonduri europene dar și de la bugetul de stat. Astfel, în perioada 7-30 aprilie am organizat opt consultări publice în Trușești, Todireni, Manoleasa, Săveni, Darabani, Vorona, Hilișeu-Horia și Văculești, la care au participat peste 1.000 de fermieri din toate zonele județului.

Aceste întâlniri au fost organizate cu sprijinul directorului OJFIR, doamna Diana Cîmpanu, al primarilor, al reprezentanților grupurilor de acțiune locală, prezenți fiind și experți în accesarea proiectelor europene. Astfel, împreună, am reușit să transmitem în timp util toate informațiile necesare botoșănenilor interesați să se dezvolte în agricultură. Voi fi la fel de prompt în diseminarea informațiilor pentru fiecare măsură prin care Ministerul Agriculturii va finanța investiții în zona rurală”, a declarat Lucian Trufin.

Principalele submăsuri pe care fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani le au la dispoziție începând de astăzi pentru obținerea de finanțări prin Programul Național de Dezvoltare Rurală sunt următoarele: investiții în exploatații agricole, investiții în exploatații pomicole, sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole.

Chiar dacă șefia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin vocea reprezentantului său, Alexandru Potor, secretar de stat, consideră că „nu trebuie promovată o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă”, directorul adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, este de cu totul altă părere și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la bun început, un pol de putere din ce în ce mai vocal în interiorul Uniunii Europene (UE27, după Brexit) și care ne-ar fi putut sprijini în deciziile luate în Consiliul European (CEE).

Secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, consideră că țara noastră ar trebui să-și impună mai bine punctul de vedere în cadrul comunității europene, fără însă a deranja prea mult, fără a genera disoluție sau contradicție între România și celelalte state membre (altele decât cele din Vișegrad 4+3).

În plus, în cadrul atelierului „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat, eveniment care a avut loc vineri, 28 aprilie 2017, la București, el a recunoscut că România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format „mai extins sau mai redus” al Statelor Membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv atunci când vine vorba de grupul de la Vișegrad.

„Este momentul să ne facem cuvântul bine auzit la nivel european, fără să fim discordanți, ci pur și simplu să arătăm disponibilitatea de a coopera la nivel european, de a exprima care sunt pozițiile favorabile în România, unde putem să ne integrăm și noi, în așa fel încât viitorul acesta comun să nu fie marcat de disoluție sau de contradicție între România și celelalte state membre. Și aici mă leg un pic vizavi de faptul că se încearcă crearea de poli de putere. Nu. Cred foarte mult în posibilitatea de negociere și posibilitatea de a fi echilibrați și de a dezvolta relații cu adevărat durabile cu ceilalți membri ai blocului comunitar.

Nu aș vrea să mergem pe poziții de confruntare. România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format mai extins sau redus al statelor membre – vorbesc despre grupul de la Vișegrad. Noi am preluat puncte de vedere ale statelor care, tradițional, au constituit acest grup de la Vișegrad, le-am analizat, ne-am exprimat poziții, iar în cazul în care acestea au fost corespondente cu poziția României, bineînțeles că am dat un feedback pozitiv. În cazul în care în care interesul nostru nu era atât de convergent cu al lor, am exprimat poziții prin care am încercat să nuanțăm ideile care sunt emergente la nivelul acestor grupuri mai mici sau mai mari. (...)

Nu trebuie să promovăm o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă. (...) Nu văd în aceste discuții, chiar într-o formulă mai restrânsă, ca fiind coagularea unor poziții de forță, ci un for de discuții, de schimb de experiență și de idei”, a răspuns Potor la întrebarea unui reporter cu privire la conturarea unui nou pol de putere în interiorul UE, în esență grupul de la Vișegrad 4+3.

În contrapartidă, directorul general adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, vede cu alți ochi grupul de la Vișegrad și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate majoră că nu a fost membră a acestuia, de la bun început. Pe de altă parte, însăși prezența lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, la o întrunire a șefilor agențiilor de plăți care gestionează fonduri FEADR în țările din grupul de la Vișegrad plus România-Bulgaria-Slovenia reprezintă un „lucru bun” pentru țara noastră.

Făcând referire indirectă și la situația „prietenilor coeziunii”, atunci când, la momentul aderării la UE, România a avut parte de aliați în state precum Polonia, Ungaria etc., și ele cu interesele lor, inclusiv prezența într-un astfel de grup ar da o greutate mai mare acțiunilor de influențare a deciziilor din Consiliul European, unele care ar putea avea un impact pozitiv asupra țării noastre.

„În legătură cu grupul de la Vișegrad plus doi, plus trei, în primul rând cred că este un lucru foarte bun. Cred că România a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la început. Faptul că există o apropiere România-Bulgaria-Slovenia față de grupul de la Vișegrad permite să se adauge unei voci care este deja recunoscută – grupul de la Vișegrad – la nivel european”, a afirmat Dumitru. „Pe de altă parte, n-aș pune aceste discuții pe grupuri, nu le-aș lega direct de discuția privind viitorul Europei cu vitezele. Asta ține mai mult de logica funcționării în Consiliu. În Consiliu, de regulă, logica este să obții o majoritate și să reușești să treci o inițiativă. Și faptul că există astfel de grupuri ajută (...) să treci o inițiativă în Consiliu. Este bine să funcționăm în niște grupuri care pot să exprime anumite orientări și anumite poziții”.

Polonia trage sforile

Anul trecut, Teodor Mihalcea, fost secretar de stat tehnocrat în cadrul ministerului de resort, participa la reuniunea miniştrilor Agriculturii din cadrul Grupului de la Vişegrad 4+3 (Bulgaria, Rom\nia, Slovenia).

Evenimentul avea să se desfășoare în perioada 25-26 octombrie 2016, la Varşovia, sub preşedinţia poloneză a Grupului de la Vişegrad +3.

Tematica reuniunii viza priorităţile în domeniul agricol ale preşedinţiei poloneze a Grupului de la Vişegrad – revizuirea Cadrului Financiar Multianual (MFF) 2014-2020 cu implicații asupra regulamentelor Politicii Agricole Comune (PAC) şi viitorul acesteia după 2020, precum şi dezbaterea preliminară a propunerilor de simplificare a PAC cuprinse în Regulamentul Omnibus.

La acea vreme, țara noastră susținea declarația comună pe Omnibus și sublinia importanța menținerii sprijinului pentru organizaţiile de producători, mai ales în acele state membre unde gradul de organizare în sectorul de legume–fructe este scăzut.

„Modificările propuse cu privire la suportarea consecinţelor financiare ale nerecuperării debitelor şi eliminarea regulii «50/50» ar putea conduce la importante consecinţe financiare pentru statele membre şi nu poate fi acceptat”, se preciza într-un comunicat de presă de la finele anului trecut. „Schimbările importante care s-au iniţiat în MFF 2014-2020 este bine să se continue și în noua perspectivă financiară, iar în acest sens este important să se ajungă la convergenţa plăţilor directe între statele membre”.

În plus față de propunerile incluse în Omnibus, pentru România este deosebit de importantă revizuirea Anexei II din Reg. (UE) nr.1305/2013, respectiv creșterea cu 20% a ratei de sprijin pentru cooperativele care vor să facă investiții în procesare, încurajând astfel asocierea și, implicit, realizarea de investiții colective în interesul membrilor. De asemenea, România consideră important să se evalueze oportunitatea menținerii plăților directe pe suprafață - SAPS și după 2020.

Alte teme de discuţie au vizat „pachetul de igienă” - stabilirea unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în ceea ce privește posibilitatea de sacrificare a animalelor în fermă, care ar putea fi apoi oferite la vânzare pe piața locală.

„Dezbaterea este de interes pentru România, producătorii români de dimensiuni mai mici solicitând norme simplificate și mai flexibile. (...) România lucrează la o modificare a cadrului legislativ privind condițiile minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mai mică prin care se definesc: abatoare de capacitate mică, centre și puncte de sacrificare, cu limitarea numărului maxim de capete/lună care pot fi sacrificate în aceste tipuri de unități”, afirma Teodor Mihalcea, fostul secretar de stat tehnocrat.

Alte teme abordate în cadrul Reuniunii au vizat creşterea potenţialului de cercetare în domeniul agricol al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar și mecanismele de piaţă din sectoarele cerealelor şi zahărului (în contextul eliminării cotelor de producţie la zahăr începând cu 1 octombrie 2017).

De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptată Declaraţia comună a miniştrilor agriculturii din Grupul Vişegrad 4+3 (Bulgaria, România şi Slovenia) cu privire la creşterea potenţialului de cercetare al ţărilor din Europa Centrală şi de Est în implementarea proiectelor din programul Orizont 2020, în domeniul agricol, inclusiv al bioeconomiei.

Săptămâna trecută, directorul AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a fost prezent la o reuniune a directorilor de agenții de profil la nivel european, tot în Polonia.

Până în prezent, nu a mai existat vreo altă întâlnire la nivel de secretar de stat sau minitru cu membrii omologi din grupul de la Vișegrad.

Expo – Conferința „Produsul românesc – realități și perspective în 2017”, organizată de revista RO.aliment, prilejuiește întâlnirea anuală a producătorilor, procesatorilor și furnizorilor cu retailul, asociațiile și autoritățile implicate în ramurile industriei agroalimentare din România, la Clubul Diplomaților București, în perioada 10-11 mai 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.

Partenerii evenimentului sunt: ROMALIMENTA, APRIL, ARC, APCPR, IBA, APAR, MADR, ANSVSA.

Evenimentul reunește jucători din piața agroalimentară din România, în încercarea de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă industria și de a răspunde la întrebările care frământă producătorii, procesatorii și furnizorii.

Un moment special în cadrul Expo-Conferinței RO.aliment va fi cel al testării produsului românesc într-un panel unic de degustare printre evenimentele expoziționale de gen. Astfel, companiile românești vor intra în competiția „Ora de bun gust” cu produsele dovedite că sunt fabricate în România.

De ce ar trebui să participați la Gustul Ales?

1. Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de către specialiștii de înaltă clasă, din domeniu, constituie o uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor. Premii similare, acordate în alte țări, au determinat o creștere a vânzărilor pentru produsele desemnate. Menționând acest premiu pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor.

2. Produsele din concurs vor fi jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc.), aspect.

3. Puteți participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind legată de încadrarea în categoria de concurs.

4. Odată ce produsul a fost înscris în competiție, juriul format din specialiști din domeniul în care se încadrează produsul îi va testa calitățile organoleptice.

5. În procesul de decizie al trofeelor „Gustul Ales”, votul publicului va conta în proporție de 100%. Participanții vor degusta produsele pe parcursul conferinței, impresiile acestora fiind exprimate prin completarea unor chestionare online. Astfel, rezultatele vor putea fi vizualizate în timp real de către concurenți.

6. Juriul va acorda câte un premiu special pentru fiecare categorie (companiile vor prezenta, în plus, informații legate de compoziția produsului:

Premiul juriului pentru produs lansat în 2017
Premiul juriului pentru cel mai sănătos produs
Premiul juriului pentru cel mai invovator produs

1. Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa parteneră a conferinței, dar nu numai).

COMPONENȚA JURIULUI
Adriana MACRI – Inginer Cercetare Dep. cercetări interdisciplinare IBA
Denisa DUȚĂ – Șef laborator analize senzoriale IBA
Gabriela MOHAN – Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologică IBA
Daniela Voica – Director Tehnic, reprezentant ROMPAN
Daniela PARASCHIV – Director General CHR Hansen


CATEGORII
Produse lactate: cașcavaluri neafumate, produse lactate acidofile, brânză de burduf
Carne: salamuri crud uscate, preparate fiert-afumate, salam de Sibiu
Ready-meal: mâncăruri din legume, mâncăruri din carne
Preparate din pește: afumate, salată de icre
Legume-fructe procesate: zacuscă, dulceață, gemuri
Băuturi alcoolice și nealcoolice: sucuri de fructe, vinuri (albe, roșii, roze), vinars
Dulciuri/panificație: pâine, fursecuri, sărățele

Parteneri Gold: Cris-Tim, Zimbria, Biotrend Plus, Epson
Parteneri: Super Eggs, Chr Hansen, Inaq Cosulting, Mach FTD, Chep Romania, Sudpack Romania, IBA Bucuresti
Parteneri media: TVR, B1TV, Revista Fermierului, Radio Antena Satelor, Jurnalul de Afaceri, Comunicate de Afaceri, Business Days, Business Pres Agricol, Cotidianul Agricol, nonguvernamental.org, Dacic Cool, Agerpres

Piața utilajelor agricole din România, inclusiv cea a utilajelor la mâna a II-a, urmează o tendință de creștere din toate punctele de vedere, afirmă specialiștii Utilben, într-un studiu propriu remis la redacție.

Analiștii companiei apreciază că prețul de achiziție al utilajelor SH se majorează și el, ceea ce înseamnă că producătorii agricoli autohtoni se îndreaptă spre utilaje mult mai performante, iar tendința de „reînnoire” a acestora este accentuată.

„Ne dorim ca agricultura din România să fie susținută mai mult de către statul român și de instituțiile bancare, prin urmare fermierii să dispună de multiple posibilități de finanțare atât pentru utilaje noi, cât și second hand. De asemenea, suntem convinși că, pe viitor, putem dezvolta împreună cu competitorii de pe piață servicii mai utile și mai avantajoase decât în prezent pentru fermierii din România”, precizează cei care au documentat analiza de specialitate.

Potrivit acelorași reprezentanți ai companiei, fermierii români au nevoie de utilaje performante pentru a practica o agricultură performantă.

„Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în agricultură, adică 29,3% din populația activă (...). Aceasta se datorează faptului că nu avem suficiente utilaje, comparativ cu suprafața lucrată. În Europa de Vest, media populației care lucrează în agricultură este de 4-5%. În România, avem un tractor la fiecare 41 de hectare de teren lucrate, în timp ce media europeană este de un tractor la fiecare 13 hectare lucrate.

„Avem nevoie de investiții continue în utilaje performante, pentru a fi mai eficienți și mai productivi”, au continuat reprezentanții firmei.

41 vs 13 ha

Din datele agregate de angajații Utilben, un fermier utilizează un tractor, în medie, peste 10.000 de ore în România, în timp ce în Marea Britanie sau Germania, perioada maximă de operare este de 3.000-4.000 de ore.

Potrivit acelorași date ale companiei, media orelor de funcționare a unui tractor achiziționat este de 4.948 de ore, de unde rezultă că românii cumpără un tractor fiabil cu orele cu care nemții îl consideră prea uzat.

„Conform Institutului Național de Statistică, avem în România 199.284 de tractoare și 27.485 de combine agricole. Ca să atingem media europeană, ar trebui să avem aproximativ 600.000 de tractoare agricole”, spun cei de la Utilben, citând date oficiale. „Conform datelor furnizate de Eurostat și Insee, un fermier român care cultivă cereale câștigă aproximativ 700 de euro de pe un hectar, iar potrivit specialiștilor, aceasta este una dintre cauzele folosirii utilajelor extrem de vechi, iar foarte puține firme oferă clienților posibilități de finanțare”.

Care este modalitatea de achiziție preferată de fermierii români?

modal 3

Conform acelorași date agregate de Utilben, modalitatea de achiziție pe care clienții români o preferă este directă (cu banii jos), urmată de achiziția în leasing direct – 67%, respectiv 23% leasing.

„Leasingul este o opțiune avantajoasă pentru fermieri, dar proporția de 23% a achizițiilor prin leasing este mică, în comparație cu țările occidentale sau cu SUA”, mărturisesc specialiștii. Ca urmare, mai spun aceștia, la noi în țară există un potențial de creștere, iar analiștii companiei consideră că achizițiile prin leasing vor fi următorul trend în acest sector.

„Deja numărul cererilor pentru achiziții în leasing au crescut destul de mult față de anii precedenți. În plus, achiziția unui utilaj agricol second hand achiziționat prin leasing poate fi o oportunitate excelenta pentru agricultorii mici și mijlocii din România”, sunt de părere angajații firmei.

Încotro se îndreaptă piața de tractoare?

tractoare

În 2015, numărul tractoarelor din România era de 199.284 de unități, prețul mediu de achiziție al acestora ajungând chiar și la 40.441 de euro bucata, iar media cailor-putere depășea 160 CP.

În contrapartidă, pentru anul acesta, Utilben previzionează o creștere de aproximativ 10% față de anul de referință 2016.

„Această creștere se va datora în principal formelor diverse de finanțare, inclusiv a tractoarelor second-hand, plus achizițiilor prin fonduri europene. După un prim trimestru din 2017 deja încheiat, putem spune că solicitările pentru tractoare achiziționate prin finanțări bancare sau de la stat au crescut brusc, în comparație cu anii precedenți”, au punctat oficialii firmei.

 

Care este trendul previzionat pentru combine în anul 2017?

Pe de altă parte, numărul combinelor este și el în creștere, ajungând în anul 2015 la un efectiv de 33.779 de unități, prețul mediu al unei unități fiind de 124.000 de euro, potrivit datelor Utilben

nr combine

Și pe acest palier, compania citată previzionează o creștere de aproximativ 6% a pieței combinelor din România.

„Începutul de an ne-a găsit surprinși de numărul cererilor de combine second hand atât prin finanțări, cât și prin fonduri europene”, recunosc reprezentanții firmei.

Acest studiu al pieței este realizat de către Utilben, unul dintre principalii importatori de utilaje noi și second-hand din România. Compania citată este specializată în importul de utilaje de calitate, închirieri și service multibrand pentru utilaje de construcții și utilaje agricole.

Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.

GRAFIC 1

Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.

„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.

GRAFIC 2

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.

„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.

„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.

AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.

AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista