Abatorul Periș: Procesarea locală susține carnea de porc românească în magazine
Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.
La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.
„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.
Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.
„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.
S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.
„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.
„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.
Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.
Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.
Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Acordul UE – Mercosur îngrijorează agricultorii din Europa. Fermierii continuă să tragă semnale de alarmă și ies în stradă
Agricultorii din toată Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu presiuni economice și climatice tot mai mari. Totodată, piața globală este din ce în ce mai instabilă, prețurile producției agricole fiind azi la nivelul anului 2008. De asemenea, așteptările tot mai mari legate de obiectivele de durabilitate ale UE cresc forțat costurile de producție cu circa 40% față de produsele din state non-UE. În aceste condiții, acordul UE – Mercosur îngrijorează întregul sector agroalimentar european.
În ultimele luni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a trimis multiple adrese, analize și a tras multe semnale de alarmă referitor la acordul Mercosur, care însă au fost ignorate complet de Guvernul României. AAC își pune acum speranțe în premierul Ilie Bolojan, căruia i-a trimis, miercuri – 17 decembrie 2025, o scrisoare deschisă cu speranța implicării și susținerii acestuia. Reamintim că, agricultorii europeni, inclusiv cei din România, vor protesta joi – 18 decembrie, la Bruxelles. În absența unor soluții concrete, situația dificilă în care se află fermierii, ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare, transmite Alianța.
„Reiterăm îngrijorările profunde ale comunității noastre cu privire la acordul UE - Mercosur în forma sa actuală. În acest context, acordul UE - Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei. Fermierii și cooperativele agricole din România și UE își mențin poziția de opunere fermă încheierii acestui acord. Creșterile previzionate ale importurilor de produse agricole sensibile, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, mierea și porumbul, ar expune producătorii din România și UE la presiuni concurențiale intensificate, fără standarde comparabile sau mecanisme de aplicare din partea Mercosur. Acest lucru ar submina condițiile de concurență echitabile și ar slăbi viabilitatea economică a sectoarelor deja aflate sub presiune. Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE. Mecanismele prevăzute nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor probabile ale pieței. Ele se bazează pe factori declanșatori nerealiști, pe demonstrarea unui „prejudiciu grav” mai degrabă decât pe semne timpurii de dezechilibru al pieței și nu dispun de instrumente automate care să permită o intervenție rapidă. În plus, ele nu abordează problema fundamentală a standardelor de producție divergente, în special în ceea ce privește angajamentele în materie de mediu și climă, bunăstarea animalelor, utilizarea produselor agrochimice și a antibioticelor, precum și cerințele de trasabilitate și de aplicare pe care fermierii din UE trebuie să le respecte”, arată AAC în scrisoarea deschisă trimisă premierului Ilie Bolojan.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită amânarea aprobării finale a acordului comercial Mercosur până la punerea în aplicare a „măsurilor legitime de protecție” pentru agricultura europeană, respectând cele trei condiții propuse de Franța: clauze de salvgardare solide, standarde de producție egale (în oglindă) pentru importuri și agricultorii din UE și controale consolidate ale importurilor.
„Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Radu Miruță, a transmis ieri (n.r. 16 decembrie) acordul pentru semnarea acordului Mercosur doamnei ministru al Afacerilor Externe, Silvia Oana Țoiu, documentul urmând ca astăzi sau mâine să ajungă la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, iar ulterior la dumneavoastră, domnule prim-ministru Ilie Bolojan. Vă solicităm, domnule premier Ilie Bolojan, să vă alăturați poziției exprimate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca România să se opună semnării acestui tratat, care generează prejudicii semnificative atât pentru țara noastră, cât și pentru sectorul agroalimentar european, inclusiv prin efectul cumulativ al tuturor acordurilor comerciale semnate până în prezent, ce pot conduce la reducerea considerabilă a numărului de fermieri, încetarea activității acestora și necesitatea reintegrării lor în alte sectoare, cu impact direct asupra fondurilor destinate șomajului și sprijinului financiar pentru familiile afectate. Apelăm la sprijinul dumneavoastră și la implicarea directă în negocierile purtate în aceste zile la Bruxelles, în cadrul summitului UE, la nivelul autorităților europene decidente, pentru a reprezenta poziția fermierilor din țara noastră și pentru ca România să blocheze semnarea acestui tratat, alături de Franța, Polonia, Italia, Ungaria, Belgia și Austria, state care și-au exprimat public poziția pe acest subiect.
Solicităm doar păstrarea actualelor condiții și nu completarea acestora cu noi constrângeri/perturbări cauzate de Mercosur, CEBAM, Fondul unic, reducerea bugetului pentru agricultură și investiții. Dacă se mențin condițiile actuale, nu avem nevoie de sprijin suplimentar din partea Guvernului. În caz contrar, ca urmare a deciziilor impuse de la Bruxelles și asumate de conducerea statului român, cu efecte negative asupra fermierilor, producției de hrană, securității și siguranței alimentare a României, generate de semnarea acordului Mercosur, de celelalte acorduri comerciale, de introducerea CBAM - mecanismul de taxare a carbonului la graniță pentru fertilizanți, începând cu 1 ianuarie 2026, de dizolvarea Politicii Agricole Comune în Fondul Unic și de reducerea fondurilor alocate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2028 - 2034 față de 2021 - 2027, va fi necesară compensarea de către statul român, din fondurile tuturor cetățenilor, prin ajutoare de stat consistente, fiind obligatorie constituirea unor rezerve bugetare în acest sens, începând cu bugetul anului 2026. Măsurile aduse prin reforma fiscală 2, dacă rămân să fie suportate doar de sectorul privat și nu vor fi dublate de reforma reală, reducerea cheltuielilor administrației publice și asigurări că investițiile publice nu vor mai fi supraevaluate să creeze distorsiuni în piață cu impact profund negativ pentru investițiile din sectorul privat, vor distruge și lucrurile bune făcute până în prezent. Măsurile luate acum sancționează doar oamenii de afaceri corecți, care au investit/reinvestit totul. Trebuie să aveți în vedere și să mențineți la alb ce a fost până în prezent și să nu încurajați ca cei care au fost corecți până în prezent să nu mai fie și să caute alte soluții de optimizare”, precizează AAC în scrisoarea deschisă către șeful Executivului de la București.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cercetarea, sursă de progres și bunăstare. La SCDCB Arad, ameliorarea este prioritară
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Arad a fost înființată în anul 1893. De atunci și până acum a trecut prin multe transformări, chiar la un moment dat, după 1989, a rămas complet fără animale, însă și-a revenit și își duce existența exact pentru ceea ce a fost creată, desfășoară activități de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul creșterii şi ameliorării bovinelor. Astăzi, SCDCB Arad produce și comercializează animale cu un înalt potențial genetic, iar rezultatele cercetării ajung în fermele din întreaga țară. Despre ameliorare și despre stațiune am stat de vorbă cu directorul SCDCB Arad, Gheorghe Săplăcan.
Reporter: Stațiunea de la Arad se ocupă cu cercetarea în domeniul creșterii bovinelor, mai exact aici aveți două rase, Bălțată Românească și Brună de Maramureș. Astăzi, care este situaţia la SCDCB Arad?
Gheorghe Săplăcan: La ora actuală, staţiunea deţine un efectiv de 850 de bovine din două rase, fond genetic al României, Bălţata Românească şi Bruna de Maramureş. Multă lume se întreabă cum a rezistat staţiunea de la Arad, pentru că au fost zeci de ani în care cercetarea agricolă românească a fost ultima din ce s-a dorit în agricultura românească, a fost „uitată”, între ghilimele sau voit uitată, pentru că staţiunile şi institutele de cercetare de sub tutela ASAS au deţinut la un moment dat un fond şi o suprafaţă de terenuri valoroasă, şi toată lumea a dorit să desfiinţăm încetul cu încetul, să putem lua terenurile, să satisfacem solicitările în funcţie de coloratura politică.
„De la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.”
Noi am rezistat, deşi în 1990 staţiunea avea un efectiv de 5.000 de bovine din care 2.000 de capete din rasa Bălţată Românească, vaci cu lapte, până în anul 1992, când această staţiune a intrat în DDD, cum spun eu, deratizare, asanare, deci la vremea respectivă n-am mai avut niciun capăt. Tot ce s-a acumulat într-o perioadă de peste douăzeci de ani s-a distrus în doi ani, adică s-au invocat fel de fel de motive, că ar fi o boală, că ar fi alta, şi s-a lichidat tot efectivul. Din 1993 toamna – 1994, s-a început repopularea la staţiunea din Arad, subsemnatul venind în 1996 la sfârşitul lunii martie, când staţiunea deţinea un efectiv de 42 de capete. De acolo am pornit, sunt aproape 30 de ani de cercetare pe cele două rase, pornind de la cele 42 de capete, staţiunea deţine efectivul de 850 de capete de bovine, din care 350 vaci cu lapte şi celelalte categorii aferente, produse aici.
Reporter: Câte sunt din rasa Brună și câte din Bălțată?
Gheorghe Săplăcan: Din Bruna de Maramureș avem 170 de capete şi diferenţa de 680 sunt rasa Bălţata Românească. Deci, pornind de la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.
Reporter: Care era producția de lapte la vremea celor 42 de capete bovine și care este situația azi?
Gheorghe Săplăcan: Producţia medie pe animal era în jur de 3.200-3.300 litri de lapte/an. Bălțata Românească provenea de la staţiunea de la Târgu-Mureş, iar Bruna de Maramureş, de la staţiunea de la Sighetu Marmaţiei. Au fost animale cu genetică în ele, cât s-a putut la vremea respectivă. Pe acest efectiv am lucrat noi, l-am multiplicat, am lucrat ştiinţific, după tot ceea ce prevede ameliorarea raselor de bovine, în sensul că am folosit cei mai valoroşi tauri, ca să-i dăm o conformaţie, o înălţime, o adâncime, o îmbrăcare în carne, am lucrat pentru uger, ca să aducem ugerul, deoarece la vremea de început mulsul se făcea la bidon, după aceea sigur că a trebuit să ne aliniem prevederilor UE, am făcut investiţii, o hală de muls, şi atunci sigur că gândindu-ne că trebuie să facem o hală de muls, am zis: trebuie să lucrăm pe uger, ca să aducem ugerul să fie pretabil la mulsul mecanic. Am folosit tauri amelioratori, dar în toată această perioadă până ce a existat Semtestul de la Timişoara am achiziţionat material seminal de la Timişoara, apoi a dispărut Semtestul de la Timişoara şi am achiziţionat materialul seminal de la Semtestul de la Târgu Mureş, folosind cei mai valoroşi tauri, cel mai mare grad de ameliorare pe direcţiile pe care noi le-am dorit: lapte, fiind o rasă mixtă, şi una, şi cealaltă am lucrat genetic, cu specialiştii noştri din staţiune, toţi sunt de aici veniţi de pe băncile facultăţii şi crescuţi aici, deci eu lucrez cu unii dintre ei de aproape 30 de ani.
„Suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă.”
Reporter: Ați investit în genetică, în ameliorare, însă încă aveți de pus la punct adăposturile, tehnologia...
Gheorghe Săplăcan: Da, încă avem de lucrat la adăposturi, pentru că trebuie să subliniez că, până în 1997, când a apărut HG 685 care a clarificat ce este staţiunea de la Arad şi cum funcţionează şi se finanţează staţiunea de la Arad, până în acel moment această staţiune n-a primit niciun leu de la bugetul de stat pentru a creşte sau a-şi continua activitatea, sau a putea face retehnologizare, sau pentru a construi adăposturi noi, sau pentru a construi bazine pentru colectarea dejecţiilor sau depozite pentru păstrarea cerealelor şi pentru alte multe probleme care sunt şi le-am avut în această perioadă, şi pe care le avem acum în derulare. În martie, anul trecut, ni s-a aprobat un proiect mare, 21 de milioane de lei, în care să reamenajăm jgheaburile de furajare, suprafaţa unde vacile sunt furajate, acoperişurile, să construim două bazine pentru colectarea dejecţiilor, pentru a putea aduna aici tot ce înseamnă dejecţii şi a le lua cu cisterna, şi a le împrăştia pe câmp. Noi folosim gunoiul de grajd pentru a-l împrăştia pe câmp, a îngrăşa câmpul, a lucra la structura solului prin asta, că ştiţi cum e pământul, îţi dă, dar trebuie să ai şi grijă de el, să lucrezi puţin şi la structura solului, şi multă lume ne întreba: ce faceţi cu gunoiul? Noi îl ducem pe câmp, îl împrăştiem, îl încorporăm în sol şi cu această ocazie sigur că îmbunătăţim solul şi creştem şi producţiile de cereale pe care le folosim în hrana animalelor.
Staţiunea deţine acum 1.240 de hectare de teren total, din care 1.019 teren agricol, pe această suprafaţă îşi produce necesarul de furaje pentru efectivul pe care-l are, şi aici lucrând în calitate de cercetători, şi cu cercetătorii valoroşi, cu profesorii de la Timişoara, suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă. Odată, la o întâlnire cu profesori la Universitate, m-au întrebat: mai este cultura de borceag de toamnă? Sigur că mai este, la Arad o vedeţi în fiecare an, borceag de toamnă semănat, ca în luna aprilie să poată animalele să beneficieze de primele cantităţi de masă verde până creşte lucerna, la sfârşitul lui aprilie-mai, deja noi cu acest borceag de toamnă venim şi suplimentăm vitamino-mineral în combinaţie cu silozurile hrana efectivului pe care-l avem.
„Obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Laptele pentru noi este un produs secundar, care ne aduce venituri suplimentare.”
Reporter: Ce înseamnă să faci ameliorare în România?
Gheorghe Săplăcan: Legat de această întrebare, trebuie să punctez că Staţiunea nu este producătoare de lapte, ci este staţiune de cercetare fundamentală şi aplicată, iar obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Am avut perioade destul de grele în care am fost nevoiţi să vindem şi chiar o sută de juninci gestante cu fond genetic în ele, staţiunea a vândut în toate judeţele ţării, începând de la Tulcea, în Moldova, Maramureş, Bihor, Alba, partea de sud a ţării, pentru că animalele produse aici au genetică în ele şi răspund la ceea ce crescătorul individual doreşte. Să vă dau un exemplu, un crescător de bovine a cumpărat zece juninci gestante de la staţiunea din Arad, cu pedigri. Asta înseamnă că el beneficiază şi de subvenţia acordată de APIA, având toate documentele de provenienţă, şi de aceea le-a cumpărat. I-au fătat toate zece juninci 11 viţei, şi la un moment dat mă întreba unul: cum 11 viţei? – una a fost gemelară şi de aia au fost 11 – mulţumit omul, la prima fătare peste 20 de litri de lapte la juninci. După o perioadă de câţiva ani, a venit şi a mai cumpărat zece juninci de la staţiune. Sigur că a fost o perioadă în care era programul de minimis, în care totuşi cei care conduceau Ministerul Agriculturii s-au gândit: ca să creştem şi să stimulăm, şi să creăm interes pentru creşterea bovinelor şi a vacilor, pentru că ţara are nevoie, indiferent ce se zice, cât poluează vaca atmosfera – atunci sigur că acel program de minimis, în acea perioadă am avut foarte multe solicitări pentru că era benefic. Omul cumpăra zece juninci de la staţiune cu un preţ, că sigur şi aceste juninci au un preţ, având genetică în ele, compară preţurile cu junincile aduse din Austria, Elveţia, Ungaria sau de unde se găsesc, că nu toată lumea produce şi vinde juninci gestante cu potenţial genetic în ele şi cu valoare de ameliorare în ele, şi cu conformaţie, cu aspect fizic; cele de la noi sunt aclimatizate aici, produse aici şi de aia crescătorii care-şi doresc să aibă în efectiv Bălţată Românească au solicitat acest lucru staţiunii.
De multe ori, am avut discuţii şi cu factorii de control, cei care spuneau că „dvs. faceţi şi comerţ”. Noi nu facem comerţ, noi nu producem lapte, noi producem juninci gestante. Laptele pentru noi este un produs secundar. Fraţilor, vreţi să-l dăm la canal ca produs secundar sau să-l vindem şi să realizăm venituri suplimentare, venituri proprii? Pentru că finanţarea se face mixt, din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Trebuie să se înţeleagă că nu este staţiunea nici a directorului, nici a celor care lucrează, este a ţării. Toţi cei care lucrează aici sunt profesionişti. Nu pot eu să mă bat cu mâna în piept că sunt mare director dacă n-am în spate personalul bine pregătit şi care are dragoste de vacă. Dacă nu ai dragoste de vacă, n-ai ce căuta la Arad, la stațiune, și nici în creșterea bovinelor.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025Abonamente, AICI!Trei noi soluții pentru protecția culturilor, de la ADAMA
Compania ADAMA anunță lansarea pe piața din România a noilor produse EDAPTIS®, AVASTEL® și COSAYR®, soluții moderne și eficiente care răspund unor provocări agronomice majore precum controlul buruienilor graminee dificil de combătut, combaterea bolilor la cereale și gestionarea insectelor dăunătoare.
ADAMA se află în topul global al companiilor de protecția plantelor, având un portofoliu extins de produse, care este este dezvoltat, fabricat și formulat în patru centre de cercetare și dezvoltare de ultimă generație și în 22 de unități de producție și formulare în întreaga lume. Cu o cultură în care membrii echipei ADAMA ascultă fermierii și generează idei ținând cont de realitățile din teren, compania răspunde cu noi produse, soluții, servicii, politici comerciale personalizate sau cu informații care sunt relevante pentru piață, oferind o gamă largă de amestecuri distincte, formulări și produse diferențiate de înaltă calitate, care răspund nevoilor fermierilor și clienților locali în peste 100 de țări la nivel global.
Inovație în segmentul erbicidelor pentru cereale din Europa, prin introducerea EDAPTIS®
ADAMA anunță prima omologare a produsului EDAPTIS® în România, o soluție gata de utilizat care oferă control cu spectru larg asupra buruienilor graminee și o eficacitate îmbunătățită în combaterea populațiilor rezistente.
EDAPTIS® se aplică în postemergență ca erbicid foliar. Formula sa unică combină cele mai importante moduri de acțiune cu activitate foliară graminicide: Pinoxaden și Mesosulfuron. Prin combinarea modurilor de acțiune din Grupul 1 și Grupul 2 pentru controlul buruienilor graminee, EDAPTIS® nu doar extinde spectrul de eficacitate, ci îmbunătățește și eficiența în combaterea populațiilor de buruieni rezistente, în special împotriva speciilor greu de controlat, comparativ cu produsele de referință de pe piață.
Deși combinarea modurilor de acțiune este o practică obișnuită în aplicațiile preemergență și în tratamentele cu efect puternic de tip „burndown”, utilizarea acesteia în controlul postemergent al buruienilor graminee este mai puțin răspândită. Cercetările de top în domeniul rezistenței la erbicide sugerează că utilizarea modurilor de acțiune combinate este mai eficientă în prevenirea apariției rezistenței la erbicide decât practica obișnuită de rotație a grupelor de erbicide.
Pe lângă performanța superioară, EDAPTIS® are și un profil de sustenabilitate favorabil. Produsul este formulat ca dispersie în ulei (OD), folosind ulei de rapiță rafinat, ceea ce îi îmbunătățește caracteristicile de eficacitate și impact pe mediu. Această formulare modernă asigură o aderență mai bună a soluției de erbicidat pe suprafața frunzelor buruienilor țintă, o părundere mai bună a produsului prin cuticula limbului foliar, o translocare mai rapidă și în final o eficacitate superioară față de celelalte tipuri de formulări.
„Pe măsură ce fermierii din întreaga Europă caută soluții inovatoare și de calitate care să ofere beneficii concrete în câmp, gestionarea rezistenței buruienilor graminee devine din ce în ce mai crucială. Această nevoie este amplificată de eliminarea numeroaselor erbicide, în special în segmentul pre-emergent, din cauza restricțiilor de reglementare tot mai riguroase. Gândind în afara tiparelor și menținând o înțelegere profundă a nevoilor fermierilor și a dinamicii pieței, ne asigurăm că soluțiile noastre oferă valoare reală clienților. Cu EDAPTIS® schimbăm modul în care fermierii privesc managementul pe termen lung al rezistenței buruienilor”, explică Darren Palendat, responsabil global pentru strategia produselor erbicide în cadrul ADAMA.
Un nou fungicid pentru cereale, AVASTEL® - pentru control superior al bolilor și protecție de lungă durată
ADAMA lansează AVASTEL®, un nou fungicid pentru T2 cu spectru larg pentru cultivatorii de cereale din întreaga Europă, care oferă un nou standard de eficacitate, control și protecție de lungă durată împotriva unui spectru extins de boli.
AVASTEL® combină două substanțe active de încredere – o carboxamidă (SDHI) și un triazol (DMI) – pentru un control excepțional al septoriozei, ruginii brune, ruginii galbene, a pătării brune și multor boli la principalele culturi de cereale. Produsul este potențat de tehnologia unică de formulare Asorbital® de la ADAMA, care asigură o absorbție mai bună și o migrare mai rapidă în țesutul foliar, garantând rezistență sporită la spălare și o retenție excelentă, ce reduce incertitudinea legată de condițiile meteo din timpul aplicării.
Cu AVASTEL®, fermierii europeni, supuși unei presiuni tot mai mari de a combate septorioza, ruginile și alte boli cheie, pot beneficia de un plus de siguranță. AVASTEL® are efecte puternice curative și preventive pe termen lung împotriva bolilor, care rezultă într-o frunză-stindard mai viguroasă, esențială pentru maximizarea producțiilor. În testele de câmp, AVASTEL® a furnizat o protecție superioară împotriva septoriozei și a dus la creșterea randamentelor, comparativ cu produsele concurente.
„La ADAMA, am investit în dezvoltarea AVASTEL®, un fungicid inovator care conține două substanțe active de top, precum și tehnologia noastră inovatoare de formulare. Efectele curative și preventive ale AVASTEL® oferă o performanță constant ridicată pentru culturile cu risc mare și potențial ridicat, într-o singură soluție inteligentă. Datorită tehnologiei de formulare Asorbital® dezvoltată de ADAMA, fermierii aflați în situații agronomice complexe au acum o soluție pe care se pot baza”, arată Alex Mills, director global al diviziei de Fungicide în cadrul ADAMA.
AVASTEL® este un fungicid cu spectru larg, potrivit pentru utilizare în culturi precum grâul, orzul, secara și triticalele. Face parte din noul portofoliu de fungicide pentru cereale al ADAMA în Europa, lansat începând cu 2023.
COSAYR®, insecticid de ultimă generație, cu spectru larg și acțiune de lungă durată
COSAYR® este un insecticid modern, cu spectru larg, acțiune translaminară și sistemică de durată, conceput pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de masticat. Produsul conține clorantraniliprol 200 g/L, formulat ca suspensie concentrată (SC), și oferă:
-
eficacitate excelentă împotriva lepidopterelor și himenopterelor;
-
eficacitate foarte bună împotriva unor adulți și larve de coleoptere și diptere;
-
rezistență ridicată la radiațiile UV și efect rezidual îndelungat;
-
acțiune ovi-larvicidă foarte puternică;
-
siguranță pentru insectele benefice.
Modul de acțiune al COSAYR® este specific: substanța activă deschide canalul receptorului de rianodină, determinând pătrunderea calciului în citoplasmă, ceea ce provoacă paralizie, oprirea hrănirii și, în final, moartea dăunătorilor.
COSAYR® este omologat pentru utilizare în viță-de-vie (struguri de masă și vin), porumb (boabe și siloz), măr, păr, gutui și cartof, cu recomandări clare privind momentul optim de aplicare, în funcție de ciclul biologic al fiecărui dăunător.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei: Pâinea cu maia câștigă tot mai mult teren
Consumatorii din țara noastră se orientează tot mai mult către pâinea cu maia, în detrimentul pâinii industriale. Datele colectate de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei arată că schimbarea comportamentului alimentar este puternic influențată de consumatori cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani, care sunt interesați de calitatea și trasabilitatea ingredientelor.
Conform studiului realizat de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, unul din patru consumatori declară că schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă. În același timp, comenzile de făină integrală au crescut constant, de la lună la lună, în ultimul an, alimentate de cererea din online și de comunitățile digitale dedicate pâinii cu maia. Diferențele sunt vizibile și în pragul sărbătorilor tradiționale: comenzile din perioada Crăciunului și Paștelui sunt duble față de restul anului.
Datele au fost colectate online, pe un eșantion de 2.500 de respondenți, în intervalul mai - decembrie 2025.
Profilul consumatorilor care coc pâine acasă
Studiul arată că obiceiul preparării pâinii acasă este adoptat în special de femei, cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani, care aleg făina integrală. Ele se împart astfel:
-
25 - 39 de ani (18%): sunt consumatori care au devenit părinți și își schimbă obiceiurile pentru a le oferi copiilor o alternativă mai bogată în nutrienți la pâinea din comerț;
-
40 - 70 de ani (82%): sunt consumatori care au obiceiul de a găti acasă și care folosesc făinuri integrale pentru o alimentație echilibrată. Din această categorie de consumatori (40 - 70 de ani), 55% devin mai conștiente de importanța calității alimentelor, fie din cauza unor boli cronice (ex: diabet), fie pentru că înțeleg rolul alimentației în menținerea sănătății. 45% aleg făinurile integrale pentru gustul autentic, asemănător pâinii de altădată.
Majoritatea consumatorilor au educație peste medie (85%), provin din mediul urban (89%) și declară că citesc etichetele produselor. Ele verifică conținutul de fibre, evită conservanții și excesul de sare și preferă pâinea cu maia și făinurile integrale.
Consumatorii sunt informați și știu că pâinea albă industrială, deși gustoasă, conține adesea aditivi (E-uri) sau este produsă din aluat congelat, ceea ce îi determină să caute alternative sănătoase, cu trasabilitate clară a ingredientelor.
Cei mai mulți dintre consumatorii de pâine coaptă acasă sunt căsătoriți sau în relații stabile și au copii. Deși au venituri confortabile (pentru care costul unei pâini artizanale de 30 lei nu reprezintă o problemă), aleg să investească timp în prepararea pâinii. Motivația principală nu este economisirea banilor, ci calitatea.
Adesea, acești consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ingrediente premium sau pentru pâine artizanală. Trăiesc preponderent în orașe mari (peste 68% dintre respondente), iar cele din mediul rural sunt, în proporție semnificativă, persoane care s-au mutat la sat după pandemie.
„95% dintre comenzile noastre de făină vin din mediul online. Avem clienți foarte educați, atenți la calitatea ingredientelor, care obișnuiesc să gătească acasă și chiar să își pregătească pâinea în propria bucătărie. Vindem făină integrală, măcinată pe moara de piatră în Oltenia. Măcinăm doar cerealele pe care le cultivăm noi, soiuri românești. Consumatorii ne știu deja povestea și ne recomandă. Sunt comunități mari de consumatoare care își fac pâinea acasă. Prețul ingredientelor premium este mai ridicat, însă cumpărătorii noștri îl văd ca pe o investiție în sănătate”, arată Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.
Fondată în anul 2018 de cinci fermieri, în comuna Dobrun - județul Olt, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei produce făină integrală de grâu și secară, fără amelioratori, măcinată cu ajutorul unei mori cu pietre. Membrii cooperativei cultivă cereale din soiuri românești, Glosa la grâu și Suceveana la secară. Moara cu pietre macină la viteză joasă (90 - 120 rotații/minut), fără a încălzi făina. Măcinarea lentă, la temperaturi reduse (30 - 35°C), permite păstrarea integrală a nutrienților și fibrelor din bob, eliminând nevoia utilizării amelioratorilor.
Deviza fermierilor din Cooperativa Biruința Olteniei este ,,Făină pentru sănătate”, aceasta rezultând din dorința fermierilor de a orienta producția către calitate, nu către volum, pentru ca făina obținută să își păstreze proprietățile intacte.
Interes crescut pentru cursuri și ateliere de frământare a pâinii cu maia
Cursurile și ateliere dedicate pâinii cu maia sunt tot mai căutate, în ultimii ani apărând traineri și brutari pasionați care își împărtășesc cunoștințele și experiența.
Un exemplu este programul fondat de Diana Conea, creatoarea „Iubesc Natural – Pâine care vindecă”. Prin programele sale, Diana a instruit deja mii de persoane în arta creșterii maialei și a coacerii pâinii sănătoase (fără gust excesiv de acru, cu miez aerat și coajă crocantă). 3.500 de cursanți au participat la astfel de cursuri online în anii 2023 - 2025, semn că există un interes real pentru învățarea acestor abilități. Pe Facebook și Instagram au apărut grupuri dedicate (ex: „Pâine cu maia România”), unde membrii își împărtășesc reușitele și rețetele, formând comunități active. Acest context educativ face ca tot mai mulți curioși să capăte încredere și să încerce pâinea cu maia acasă, având acces la rețete testate și sfaturi de la alți pasionați. Diana Conea insistă asupra faptului că nu orice pâine „cu maia” din comerț este automat sănătoasă și îi învață pe cursanți să producă maia naturală, să frământe și să coacă pâinea corect, pentru a obține un produs gustos și nutritiv.
Tendințe în perioada sărbătorilor
Conform aceluiași studiu, consumatorii sunt mai predispuși să comande făinuri integrale în perioada Crăciunului și Paștelui, pentru a prepara cozonacul tradițional, care poate fi un desert mai sănătos atunci când este făcut din ingrediente integrale.
„Vânzările online au crescut cu 66% în noiembrie față de octombrie, iar primele zece zile din decembrie au înregistrat o creștere de 86% față de aceeași perioadă din noiembrie”, subliniază Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sprijin financiar pentru fermieri printr-un împrumut BEI către Agricover Credit
Fermierii din țara noastră vor fi eligibili pentru finanțare suplimentară în urma împrumutului de 25 milioane de euro pe care Agricover Credit IFN SA îl primește din partea Băncii Europene de Investiții (BEI). Agricover Credit va canaliza fondurile către microîntreprinderile agricole care doresc să-și îmbunătățească productivitatea și să adopte practici sustenabile de protecție a mediului.
Acordul are ca scop înlesnirea accesului la finanțare pentru un sector care joacă un rol economic semnificativ în România. Agricultura angajează peste 20% din forța de muncă a României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, și reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut al țării.
Acordul de împrumut semnat va contribui la îmbunătățirea accesibilității financiare și la sprijinirea noilor generații în preluarea activității, pe măsură ce fermierii mai în vârstă se pensionează sau încetează să mai lucreze. Astfel, fermierii vor putea să pună în practică inovații și să îmbunătățească productivitatea, ceea ce va aduce beneficii comunităților locale și mediului înconjurător.
„Parteneriatul cu Agricover Credit demonstrează angajamentul nostru puternic față de creșterea sectorului agricol în România. Finanțarea îmbunătățește accesul la resurse de care este mare nevoie pentru microîntreprinderi și sprijină tinerii fermieri dintr-un sector vital pentru Europa. Prin investițiile pe care le facem în acest domeniu, contribuim la reziliență și prosperitate comună”, a arătat Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI.
Agricover Credit este cea mai importantă instituție financiară nebancară din România și acordă împrumuturi exclusiv fermierilor. Între potențialii beneficiari ai împrumutului BEI se numără, printre alții, producătorii de cereale, de produse lactate și crescătorii de animale.
„Colaborarea noastră cu BEI reprezintă încă un pas înainte în gestionarea provocărilor cu care se confruntă microîntreprinderile agricole din România și continuă un parteneriat valoros care a sprijinit deja transformarea a numeroase ferme. Această nouă facilitate va sprijini fermierii, ajutându-i să adopte tehnologii moderne și de-asemenea, va contribui la transformarea peisajului agricol românesc, asigurând fermierilor resursele necesare pentru a prospera, mai ales în aceste momente pline de provocări”, a precizat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit.
Acordul promovează practici comerciale durabile, inovarea tehnologică și echitatea socială. Pe lângă operațiunea de împrumut, Agricover va beneficia de serviciile de asistență tehnică pentru finanțare socială incluzivă (SIFTA) furnizate de BEI prin platforma de consiliere InvestEU în legătură cu reînnoirea Codului de bună conduită pentru acordarea de microcredite, precum și de servicii de dezvoltare a portofoliului, în vederea îmbunătățirii portofoliului destinat micilor fermieri.
Banca Europeană de Investiții (BEl) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre ale acesteia. Construită în jurul a opt priorități principale, BEI finanțează investiții care contribuie la obiectivele de politică ale UE, stimulând acțiunile climatice și de mediu, digitalizarea și inovarea tehnologică, securitatea și apărarea, coeziunea, agricultura și bioeconomia, infrastructura socială, investițiile de impact puternic în afara Uniunii Europene și uniunea piețelor de capital.
Grupul BEI, care include Fondul European de Investiții (FEI), a încheiat noi finanțări în valoare de aproape 89 miliarde euro pentru peste 900 de proiecte cu impact puternic în 2024, stimulând astfel competitivitatea și securitatea Europei.
Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit angajamentului din Foaia de parcurs a băncii climatice. Aproape 60% din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.
Susținând integrarea piețelor și mobilizând investiții, Grupul BEI a sprijinit noi investiții în valoare record de peste 100 miliarde euro pentru securitatea energetică a Europei în 2024 și a mobilizat capital de creștere de 110 miliarde euro pentru start-up-uri, întreprinderi în curs de extindere și pionieri ai UE. Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic decât media UE.
Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală. InvestEU reunește multitudinea de instrumente financiare disponibile în UE pentru a susține investițiile din Uniunea Europeană, făcând finanțarea proiectelor de investiții din Europa mai simplă, mai eficientă și mai flexibilă. Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU. Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte, beneficiind de garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, crescându-le capacitatea de suportare a riscurilor și mobilizând investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.
Agricover reunește într-un portofoliu structurat linii de afaceri, soluții și tehnologii de ultimă generație care adaugă valoare afacerilor fermierilor, activităților agricole zilnice și, implicit, transformă agricultura în România.
Agricover Credit oferă soluții de finanțare personalizate, concepute special pentru nevoile operaționale, de investiții și de sustenabilitate ale fermierilor. Compania a înregistrat un rezultat net de 10,37 milioane euro în prima jumătate a anului 2025, o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 756 milioane euro, reprezentând o creștere de 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.
Agricover Credit face parte din Grupul Agricover, care sprijină fermierii cu soluții de afaceri inovatoare de peste 25 de ani, inclusiv acces la inputuri agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Aproape 165 milioane de euro pentru finanțarea unităților de procesare, din 15 decembrie
Din 15 decembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea pentru depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa I a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).
Alocarea financiară totală pentru această sesiune este de 164.929.100 euro, împărțită astfel: 82.464.550 euro pentru componenta înființare și 82.464.550 euro pentru componenta modernizare.
Alocarea disponibilă aferentă primei etape de depunere lunare reprezintă 100% din alocarea componentei, dacă sesiunea de depunere s-a închis în prima etapă lunară și respectiv 50% din alocarea componentei dacă sesiunea de depunere s-a închis în a doua etapă lunară. Alocarea disponibilă aferentă celei de-a doua etape de depunere lunare reprezintă 50% din alocarea componentei, la care se adaugă alocarea neconsumată din prima etapa lunară, dacă sesiunea de depunere parcurge cele două etape. Pragurile de calitate lunare sunt de 70 de puncte pentru prima etapă de depunere (15 decembrie 2025 – 14 ianuarie 2026) și de 45 de puncte pentru ce-a de a două etapă de depunere (15 ianuarie – 16 februarie 2026), valabil pentru ambele componente. Cererile de finanțare se depun exclusiv on-line, prin intermediul portalului AFIR, www.afir.ro, până la termenul limită, stabilit la data de 16 februarie 2026, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor alocate pentru această sesiune – în primele 5 zile ale fiecărei etape lunare de depunere sesiunea nu se închide, chiar dacă au fost epuizate fondurile alocate.
Sprijinul nerambursabil acordat poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate a finanțării de maximum 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Prin această intervenție, AFIR sprijină investițiile destinate dezvoltării industriei alimentare românești și creșterii valorii adăugate a produselor agricole, în special pentru activități din domenii precum panificația, patiseria, cofetăria, fabricarea produselor zaharoase, a ciocolatei, a produselor de morărit și a altor preparate alimentare, precum și producția de băuturi fermentate. Finanțarea vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare, achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme on-line. Totodată, sunt sprijinite investițiile orientate spre digitalizare și eficiență energetică, în acord cu obiectivele de sustenabilitate ale Politicii Agricole Comune.
„Intervenția DR-23 este un instrument prin care accelerăm modernizarea industriei alimentare românești și trecerea ei la standardele tehnologice și energetice ale viitorului. Finanțarea pe care o lansăm acum nu este doar un sprijin financiar, ci o direcție clară: materia primă trebuie transformată aici, în România, în produse cu valoare adăugată. Doar așa putem vorbi despre o competitivitate reală, despre lanțuri valorice consolidate și despre o economie rurală care nu mai exportă potențial, ci rezultate. Linia de finanțare DR-23 este o oportunitate și, în același timp, o invitație fermă adresată procesatorilor să facă pasul către performanță”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dronele agricole nu sunt un pericol, ci o oportunitate
Utilizatorii de drone agricole din România – fermieri, operatori certificați și specialiști în protecția plantelor – își exprimă îngrijorarea față de intenția de blocare sau restricționare nejustificată a legislației privind utilizarea dronelor agricole, aflată în prezent în dezbatere în Camera Deputaților. Reamintim că, recent, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a emis un aviz favorabil asupra unui set de amendamente legislative menite să modernizeze, simplifice și să clarifice reglementările privind utilizarea dronelor agricole în țara noastră.
„Dronele agricole sunt o oportunitate, nu reprezintă un pericol. Această poziție este fundamentată pe experiență practică, date tehnice și rezultate reale obținute în fermele din România, nu pe presupuneri sau percepții eronate vehiculate în spațiul public. Tehnologia dronelor agricole este matură, testată și utilizată la scară largă în state cu agricultură performantă precum SUA, Brazilia, China, Japonia sau Australia. România are oportunitatea de a adopta un cadru legislativ modern, aliniat realităților din teren, orientat spre eficiență, siguranță și sustenabilitate”, arată Raul Gușeilă, CEO & fondator Riagro, companie inițiatoare a petiției „Dronele agricole nu sunt un pericol. Sunt o oportunitate.” pentru susținerea unei legislații moderne, bazată pe date, nu pe presupuneri. Acest demers al Drone Agricole Riagro este pentru fermieri, făcut de fermieri.
Aplicarea cu drona nu presupune riscuri mai mari decât aplicarea terestră
Afirmațiile conform cărora aplicarea tratamentelor cu drone ar fi mai periculoasă nu sunt susținute tehnic.
-
Dronele agricole operează la o înălțime de lucru de aproximativ 2–4 metri, comparabilă cu înălțimea la care ajunge pulverizarea echipamentelor terestre în culturile mari.
-
Jetul, presiunea, debitul și dimensiunea particulelor sunt controlate electronic, cu o precizie superioară metodelor convenționale.
-
Sistemele RTK, senzorii de zbor și automatizarea reduc semnificativ riscul de eroare umană, suprapunere, neuniformitate sau derivă.
„Atât timp cât produsele sunt aplicate conform etichetelor și în urma cursurilor de specializare, nu există o diferență relevantă de risc care să justifice blocarea acestei tehnologii”, subliniază Mădălina Șerban, director general Riagro.
Dronele reduc impactul asupra mediului și riscurile colaterale
În practică, utilizarea dronelor agricole aduce beneficii clare:
-
Reducerea consumului de apă cu până la 90%, diminuând presiunea asupra resurselor naturale;
-
Aplicare precisă și uniformă, inclusiv în zone greu accesibile;
-
Eliminarea compactării solului, cu efect pozitiv asupra structurii solului și biodiversității;
-
Posibilitatea operării în afara perioadelor de activitate a polenizatorilor (noaptea, imediat după ploaie), reducând expunerea insectelor benefice.
„Aceste rezultate sunt deja demonstrate în ferme din România, unde dronele sunt utilizate de peste cinci ani, inclusiv în momente critice, când întreaga producție depinde de intervenții rapide și precise”, precizează Raul Gușeilă.
Dronele nu elimină responsabilitatea agronomică
Utilizatorii de drone agricole sunt instruiți, certificați și responsabili. Dronele nu sunt un mijloc de a evita regulile, ci un instrument modern care:
-
Respectă etichetele produselor fitosanitare;
-
Oferă trasabilitate completă, fiecare aplicare fiind înregistrată automat;
-
Crește transparența și controlul, inclusiv pentru autorități.
„Tehnologia nu înlocuiește decizia agronomică, ci o susține”, punctează Mădălina Șerban.
Dezbaterea trebuie să se bazeze pe date, nu pe percepții
Protecția polenizatorilor, siguranța mediului și gestionarea riscurilor sunt subiecte serioase care necesită o abordare profesionistă.
Utilizatorii de drone solicită:
-
Dezbaterea publică să se bazeze pe date tehnice și experiență reală, nu pe generalizări;
-
Argumentele să fie prezentate de specialiști în agronomie, protecția plantelor, mediu și tehnologie;
-
Legislația să fie construită pe studii, practică și dialog cu fermierii și operatorii, nu pe blocaje administrative.
Reglementarea utilizării dronelor agricole reprezintă un pas concret către un cadru normativ operațional și eficient, adaptat realităților tehnologice din agricultura modernă.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Prioritățile Regiunii Moldova Nord în viitorul agriculturii românești
Joi – 11 decembrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat în Regiunea Moldova Nord a doua conferință regională din seria AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035. Evenimentul, desfășurat la Hotel Coroana din Târgu Frumos - Iași, a reunit peste 180 de fermieri, procesatori, retaileri, reprezentanți ai autorităților și ai instituțiilor financiare, reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Următoarea conferință regională va avea loc la Timișoara, pe 22 ianuarie 2026.
Conferința dedicată Regiunii Moldova Nord a lansat un apel ferm la implicare activă în consultările naționale privind viitorul agriculturii, în contextul în care, în procesul PNRR 2021–2026, sectorul agricol a primit zero finanțare.
„Agricultura Regiunii Moldova Nord joacă un rol esențial în economia locală, iar provocările actuale – de la costurile de producție și lipsa forței de muncă, până la accesul la finanțare, digitalizare și dezvoltarea lanțului agroalimentar – necesită un dialog constant între fermieri, autorități și instituțiile de sprijin. Conferința regională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035 este un eveniment dedicat consultării și definirii priorităților pentru viitorul agriculturii la nivel regional și național”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
Reprezentanții Clubului au subliniat necesitatea ca fermierii să fie parte din definirea politicilor, bugetelor și mecanismelor de finanțare pentru perioada 2028–2034, inclusiv în arhitectura noului Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR) și în redefinirea programelor strategice aflate în lucru, precum Agricultură Inteligentă Climatic, Programul Național de Management al Riscului și Centrul Național de Biosecuritate.
Politici Agricole & Competitivitate
Participanții au analizat provocările competitive ale fermelor românești, în special în contextul noului ciclu PAC și al presiunilor privind plafonarea/degresivitatea plăților. S-a discutat necesitatea consolidării poziției României în negocierile europene și a menținerii investițiilor în infrastructură critică precum irigațiile, digitalizarea și gestionarea riscului climatic.
Finanțarea, un deficit major care afectează fermierii din Moldova
Potrivit prezentării Băncii de Investiții și Dezvoltare, România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, un deficit sistemic și în creștere.
Câteva cifre îngrijorătoare:
-
Aproximativ 3,81 miliarde euro reprezintă deficitul de finanțare care afectează tinerii fermieri, din cauza lipsei de capitalizare și garanții;
-
39% dintre firmele agricole declară că nivelul dobânzilor le limitează accesul la credit;
-
Piața informală de creditare este estimată la circa un miliard de euro;
-
Peste 75% din infrastructura de irigații este nefuncțională sau ineficientă, afectând direct productivitatea fermelor.
Aceste date subliniază nevoia urgentă de mecanisme de garantare, fonduri de investiții sectoriale, împrumuturi adaptate nevoilor agriculturii și colaborare strânsă între fermieri, bănci și autorități.
Tehnologii & Digitalizare, decalaj critic pentru România
Nivelul digitalizării fermelor românești rămâne printre cele mai reduse din UE, doar 0,03% dintre ferme fiind digitalizate prin programe guvernamentale dedicate.
Beneficiile observate în fermele digitalizate includ:
-
Reducerea costurilor prin aplicare variabilă;
-
Economii importante de apă prin irigații inteligente;
-
Reducerea amprentei de carbon;
-
Creșterea eficienței utilajelor și a randamentelor culturilor.
Clubul Fermierilor Români investește deja în formarea capitalului uman prin programe precum: Tineri Lideri pentru Agricultură (2019 - prezent); Antreprenor în Agricultura 4.0 (2020 - prezent); Specialist în Informatică Agricolă - SIA (2026 – 2028), un program național aflat în implementare, cu peste 1.000 de cursanți vizați și mentorat structurat.
Totodată, energia devine un pilon strategic. Costurile cu energia au crescut cu 40% - 60%, iar România dispune de 800.000 ha de terenuri degradate care pot genera 2.000 - 2.500 euro/ha/an.
Lanțul Valoric Agroalimentar, o oportunitate majoră pentru Moldova
Participanții au subliniat clar că România trebuie să își valorifice potențialul uriaș de procesare, să reducă exportul de materie primă și să dezvolte branduri regionale puternice, capabile să concureze în retail și la export. Este nevoie de standardizare, certificare și infrastructură, precum și de modele integrate fermă - procesare - piață pentru a întări poziția produsului românesc.
Concluzii și pașii următori
Conferința din Regiunea Moldova Nord reprezintă un pas decisiv în procesul național de consultare pentru elaborarea documentului strategic AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Clubul Fermierilor Români va continua dialogul cu fermierii, instituțiile financiare și autoritățile pentru a integra concluziile regionale în viziunea finală pentru agricultura românească.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CBAM pentru îngrășăminte, o combinație explozivă pentru fermieri
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) aplicat îngrășămintelor. Efectele CBAM: costuri în creștere, incertitudine și risc de penurie, o combinație explozivă pentru fermieri.
Implementată într-un moment de vulnerabilitate fără precedent, măsura poate produce efecte negative severe asupra întregului lanț agroalimentar, de la fermieri până la consumatorul final.
Datele analizate de Forumul APPR arată că:
-
Fermierii europeni se confruntă, încă din 2020, cu o explozie a costurilor de producție, care au dus marjele la niveluri istorice, uneori negative;
-
Îngrășămintele reprezintă 15–30% din costul total de producție – cea mai mare cheltuială variabilă;
-
Prețurile au crescut deja cu 10–15% ca urmare a restricțiilor impuse importurilor din Rusia și Belarus;
-
UE depinde în proporție de aproximativ 50% de importurile din țări terțe, iar stocurile actuale acoperă doar 60% din necesarul pentru 2026.
În aceste condiții, aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, în forma actuală, poate determina:
-
Creșteri suplimentare de preț de +10% până la peste +30%;
-
Imposibilitatea comercianților de a plasa comenzi, din cauza lipsei unor formule de calcul complete;
-
Risc real de lipsă de îngrășăminte la începutul anului agricol 2026;
-
Diminuarea producției europene și pierderea competitivității față de țări terțe.
„Toate acestea vor afecta întregul lanț agroalimentar, culminând cu scumpirea alimentelor pentru consumatorii europeni”, arată Forumul APPR.
Deși aplicarea este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană nu a finalizat elementele tehnice fundamentale ale CBAM, respectiv valorile implicite; formulele finale de calcul; referințele pentru estimarea emisiilor.
„În paralel, contextul geopolitic – război la granițele UE, volatilitate extremă pe piețe, perturbări ale rutelor comerciale – nu a fost luat în considerare în analiza inițială de impact. Contrastul cu SUA este izbitor: Statele Unite au anunțat un pachet de 12 miliarde USD pentru sprijinirea fermierilor și suspendarea taxelor pe îngrășăminte, în timp ce UE reduce bugetul PAC cu 65 de miliarde euro și introduce o nouă taxă ce apasă direct asupra costurilor fermierilor”, subliniază FAPPR.
Forumul APPR solicită:
-
Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la finalizarea completă a cadrului tehnic;
-
Dezbatere urgentă în Parlamentul European pentru evaluarea consecințelor economice, tehnice și geopolitice;
-
Măsuri compensatorii clare, pentru a evita transferarea costurilor către fermieri și pierderea competitivității agriculturii UE.
„Fără aceste măsuri, CBAM riscă să declanșeze o criză de aprovizionare, o nouă creștere accentuată a prețurilor și o reducere drastică a producției agricole europene. În acest context critic, facem un apel ferm la responsabilitate, dialog și intervenție rapidă din partea autorităților naționale și europene”, transmite Forumul APPR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Apelul fermierilor către președintele țării: „Retrimiteți Legea impozitelor în Parlament. Nu mai putem suporta noi scumpiri și creșteri de impozite!”
Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.
„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.
Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.
„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Deficitul bugetar nu se reduce luând de la săraci și dând la bogați
Strategia Guvernului României de micșorare a deficitului bugetar a început total greșit. Nu sunt prim-ministru, nici consilier de premier, eu sunt un fermier care face parte din societatea civilă care are niște idei cum s-ar putea redresa România. De pildă, deficitul bugetar.
De ce nu a început cu tăierea bugetului la președinție cu 50%? De ce nu a început cu restructurarea guvernului de la 16 ministere la 10? Spre exemplu, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediu, un ministru cu trei secretari de stat. Era suficient. De ce nu modificăm Constituția să avem Republică Prezidențială? Se unifică guvernul cu președinția și avem o singură instituție. Președintele este și șeful guvernului, își face un colectiv de specialiști, care ar trebui să fie specialiști, să administreze țara. De ce ne trebuie 466 de parlamentari? Autoritatea Electorală Permanentă ne spune că avem 19 milioane de alegători. La 100 de mii de alegători nu este suficient un ales? Plus un vot de aur, deci să avem 191 de parlamentari. În două camere, pentru că așa a fost tradiția la noi, Parlament cu două camere. Se reduce deficitul? Se reduce, da.
De ce nu avem o lege unică a salarizării? Unde președintele să aibă cel mai mare salariu, de exemplu 10.000 de euro, și cea mai mică funcție să fie de 1.000 de euro, ca să aibă și cel micuț și mărunt din ce trăi.
Ajungem și la tăieri și restricții. De ce nu avem o lege unică a pensionării? Unde principiul contributivității să fie eșalonul principal de acordare a drepturilor. De ce unii sunt speciali și alții nu sunt speciali? Spre exemplu, și eu am pretenția că sunt special. Mie de ce nu îmi dă statul mai mulți bani? Sunt pensionar, dar îmi primesc pensia după nivelul meu de contributivitate. De ce alții trebuie să ia 120% pensie față de salariul în plată?
Referitor la legea unică a salarizării, sporul maxim care trebuie acordat celor care merită să nu fie mai mare de 10% din salariul net. Se poate redresa România așa? Cred că răspunsul e da.
Să eliminăm alocațiile bugetare de la bugetul statului către partide politice. Total. Cine vrea să facă politică să o facă pe banii lui, din cotizații, din contribuții, din donații. De exemplu, dacă Iașiul are 500 de mii de alegători, are dreptul la cinci parlamentari pe care să îi alegem noi, cetățenii din județul Iași, nu să îi impună pe listă Bucureștiul. Cei care vor să fie parlamentari, care participă în alegeri, se vor afilia unor partide. Dar toată campania electorală trebuie să fie susținută de cel care dorește să devină politician/parlamentar și nu din bani publici.
Cum poate fi un politician corect când în CV-ul lui nu prea are nicio școală, când în declarația lui de avere nu prea are nimic, probabil și-a făcut timp și le-a înstrăinat înainte de a se înscrie într-un partid și de a ajunge parlamentar? Nu, domnilor. Parlamentari trebuie să ajungă oameni care au dezvoltat o afacere, care au dat 50, 70, 100, 1.000 de salarii ca să știe cum se produce în România. De astfel de politicieni avem nevoie. Acum avem fripturiști, vânturiști, în proporție de 90%. Mai avem vreo 10% oameni de valoare în politică, în Parlament, în Guvern, dar care nu pot face nimic că, dacă n-a ridicat mâna să voteze cum i-a spus președintele partidului, de a doua zi nu mai are drepturi.
Și de ce cei posibili 191 de parlamentari nu s-ar muta într-un cinematograf? De ce trebuie să ocupe Casa Poporului? Acolo poate fi Muzeul Național de Istorie, Geografie, Bibliotecă Națională, Săli de Conferințe. Pe bani, se închiriază. Parlamentul Angliei încă are bănci de lemn. Trebuie să te doară să stai cu orele pe acele bănci. Nu să poți dormi când guvernezi o țară!
Am și un mesaj pentru președintele României. Din presă aflu că ați încasat cele 12 milioane de euro din campania electorală. Nu vă aparțin! Dați-le înapoi statului român, pentru că cei care v-au finanțat au făcut-o fără contract de împrumut. Au făcut-o benevol. De ce să beneficiați de 12 milioane de euro și să tăiați din pensia celor săraci care abia, abia își duc traiul de pe o zi pe alta? Nu este corect.
Și încă o idee pentru a elimina deficitul. De ce nu introduceți o taxă pe cifra de afaceri și nu pe profit? Mai ales că sunt unii atât de șmecheri și atât de școliți, încât știu să ascundă tot profitul, iar dacă ar putea ar mai lua și subvenții de la statul român ca să rămână pe zero.
Impozitați toți agenții economici, unde intră și comercianți, și producători, la cifra de afaceri. Luați toate companiile de la A la Z și până pe data de 25 a lunii să-și plătească taxele și impozitele.
Cea mai mare greșeală a Executivului de la București este că a băgat CAS, impozit pe pensii. Banii ăia au fost impozitați în decursul vieții omului, acesta contribuind la bugetul statului. Din nimic mai luați încă ceva, să vă fie rușine!
Articol de: ing. VASILE LUNGU, fermier jud. Iași
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2025Abonamente, AICI!Strategiile și organizațiile de lobby lipsesc României. Nicu Vasile: „Nu ştim să gândim unitar şi naţional.”
În această perioadă în care se dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună, propunerile reformei PAC venite dinspre Comisia Europeană nemulțumind agricultorii din întreaga Uniune Europeană, am vrut să aflăm de la un lider de organizație profesională cum vede viitorul agriculturii europene și, totodată, al celei românești. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), așteaptă multe schimbări, însă nu le vede într-o lumină favorabilă agriculturii din România.
Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii europene?
Nicu Vasile: Mi se pare că priorităţile Europei diferă de priorităţile fermierului român. Mă refer la un sector prioritar în România, agricultura, ceea ce nu există în Europa de Vest. 47% dintre români locuiesc în mediul rural. În Vestul Europei, în ţările membre UE fondatoare, discutăm de undeva sub 20% din populaţie care lucrează şi locuiește în mediul rural. Prin urmare, România are nevoie de alte politici decât cele din Comunitatea Europeană.
34% din totalul fermierilor la nivel european este în România, unde găsim cea mai mică productivitate a muncii, dovadă fiind procentul de 3,2% din valoarea produsului agroalimentar la nivel naţional. De pildă, olandezii n-au decât 0,5% din totalul fermierilor la nivel european şi realizează 7% din valoarea produselor agroalimentare, aducând 27% la PIB-ul Olandei.
Noul buget european 2028-2034 înseamnă o diminuare a bugetului per total, de la 0,4, cât am primit în exerciţiul financiar până în 2027, la 0,15% din PIB-ul european. În afară de lucrul acesta, prin plafonările veniturilor pe ferme, mai mult de patru milioane de hectare de teren ale sectorului agricol românesc vor pierde aceste subvenţii. Ce se va întâmpla? Voi avea un cost de producţie mult mai mare. În 2025 faţă de 2024, fermierul din România înregistrează un cost de producţie mai mare cu 9% în comparaţie cu media europeană, unde avem o scădere cu 3% a costurilor de producţie.
Reporter: Și ajungem la ceea ce ne lipsește, strategia...
Nicu Vasile: Da, sunt foarte multe date care trebuie puse într-o strategie de ţară pe termene, lung, mediu şi scurt. Dar în timp am constatat că e destul de greu pentru noi să facem lucrul acesta. Singura strategie de ţară am văzut-o la Academia Română în 2015, dar nici măcar n-a avut curiozitatea careva să o deschidă și să o citească. Adică, discutăm de vreo 1.055 de pagini, cu 33 de pagini de cuprins.
Trebuie să discutăm de o strategie sectorială, multisectorială, iar când mă refer la agricultura României, discut de un sector dependent de alte economii, de industria chimică, petrochimică, constructoare de maşini.
Apoi, mai avem o mare problemă, demografică. Nimeni nu discută sau nu vrea să abordeze acest subiect: demografia în România. La 600 de decese sunt doar 19 naşteri. Procentul este dezastruos şi alarmant, va trebui să luăm măsuri urgente pentru dezvoltarea economică.
Ce se întâmplă în clipa de faţă, văd o constrângere economică la nivelul sectorului agricol, în afara faptului că fiecare kilogram de grâu pe care noi îl vindem înseamnă 80% bani care vin din alte economii sau ajutăm alte economii. De ce? Noi nu ştim să gândim unitar şi naţional. Să revenim la mediul rural, la dezvoltarea mediului rural, la mediul educaţional. Sunt multe lucruri de spus, aştept multe schimbări, dar, din păcate, nu le văd într-o lumină favorabilă agriculturii din România, dacă vrem să fim corecţi.
Reporter: Ce trebuie să facă România în context european, pentru a-şi salva interesul?
Nicu Vasile: Se numeşte lobby. În România nu putem discuta, dar la Bruxelles sunt peste 10.000 de organizaţii de lobby care fac lobby pentru ţările respective. Ce trebuie să facă România? Dacă stau şi mă uit că am 178 de acorduri comerciale la nivel european de liber-schimb cu ţări din întreaga lume, şi la nivel global avem 193-195 de ţări, e clar că eu pot să export produs înalt tehnologizat şi să aduc materie primă. Ăsta este cel mai bun business. Nu de a participa pe o bursă, ci de a participa în aceste schimburi comerciale. A fost încheiat şi acel acord cu ţările Americii de Sud, Mercosur, unde voi aduce foarte multă materie primă. După cum observăm, europeanul nu mai mănâncă zahăr din sfeclă de zahăr, mănâncă din trestie de zahăr. De ce? Randamentul este mult mai bun, costuri de producţie mult mai bune, dovadă România, din 400.000 de hectare de sfeclă, cât aveam cândva, şi 36 de fabrici de zahăr, nu mai avem decât Bodul, care ambalează zahăr din Ucraina, iar suprafeţele de sfeclă nu mai sunt decât 15.000 de hectare. Cam despre asta discutăm.
Trebuie să facem lobby. Luăm produse din vestul Europei şi le vindem global, cu aceste acorduri. România nu beneficiază de niciun fel de acord de liber-schimb, că nu avem produs finit. Nu mai discutăm de rezervele statale, nu mai discutăm de alte lucruri.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025Abonamente, AICI!
Ambalajele sustenabile din carton ondulat fac diferența în piață pentru Serele SupeR din Timiș
La Serele SupeR, zece milioane de caserole din plastic de unică folosință au fost înlocuite cu ambalaje din carton ondulat, circulare, reciclabile și certificate FSC®. Producătorul horticol din județul Timiș colaborează cu DS Smith, o companie International Paper și lider global în domeniul soluțiilor de ambalare sustenabile din carton ondulat.
Serele SupeR au ales ambalajele sustenabile din carton ondulat considerând că astfel se vor diferenția pe o piață deja competitivă. „Pentru noi, trecerea la ambalaje sustenabile nu este doar o schimbare operațională, ci o alegere strategică și responsabilă. Am vrut să găsim o soluție care să răspundă nevoilor consumatorilor și partenerilor noștri, dar și să reducă în mod real impactul asupra mediului. Colaborarea cu DS Smith ne oferă mai mult decât un ambalaj inovator, ne oferă o direcție de creștere sustenabilă. Această transformare consolidează relația cu retailul actual și cu oamenii care aleg produsele noastre, tot mai atenți la amprenta ecologică. În spatele panerelor de carton stă o întreagă strategie: am integrat principiile sustenabilității în tot lanțul de aprovizionare, pentru a construi valoare durabilă și încredere pe termen lung. Credem cu tărie că parteneriatele solide, precum cel cu DS Smith pot accelera schimbări sistemice și pot seta noi standarde în agricultură și în ambalare”, subliniază Silvia Răileanu, fondator Serele SupeR.
Astăzi, Serele SupeR reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de roșii din țara noastră și își desfășoară activitatea în Biled, județul Timiș. Compania are de atins o serie de obiective de sustenabilitate pentru a se conforma la legislația europeană în domeniul reducerii amprentei de carbon, inclusiv PPWR (Regulamentul privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje). Actul normativ își propune să reducă deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană și să traseze un cadru de lucru unitar în toate statele membre.
Cooperativa agricolă Serele SupeR, înființată în 2020, reunește producători locali care au un obiectiv comun: să ofere consumatorilor specialități de roșii cherry cultivate în sere moderne, dar cu gustul pe care îl aveau roșiile din grădinile de altădată. Sub marca înregistrată „Roșii cu gust de roșii”, produsele cooperativei se găsesc acum pe rafturile majorității retailerilor. Cooperativa intenționează creșterea capacității de producție, consolidarea parteneriatelor cu retailerii naționali, dar și investiția în tehnologii verzi, digitale, pentru a accelera tranziția proprie, dar și pe cea a întregului sector, către o agricultură sustenabilă și competitivă.
Parteneriatul dintre DS Smith și Serele SupeR a început în 2022, iar procesul de schimbare a ambalajelor a început cu dezvoltarea unei soluții personalizate. După ce au analizat ambalajele utilizate de Serele SupeR pentru a păstra roșiile proaspete în cele mai bune condiții, designerii DS Smith au creat patru panere din carton ondulat, adaptate sortimentelor de roșii comercializate. Noile panere pot fi ambalate mai ușor și mai rapid pe linia de producție și sunt 100% reciclabile.
Soluția propusă de DS Smith se remarcă și prin marginile înclinate, special concepute pentru a stoca diferitele varietăți de roșii, fiecare cu o anumită dimensiune. Astfel, forma panerelor reduce la minimum spațiul liber și simplifică, în același timp, procesele de producție și de ambalare de pe linia de ambalare hibridă a clientului. În plus, panerele sunt ambalate într-o folie flexibilă reciclabilă, ceea ce face ca produsele să fie mai ușor de reperat la raft și mai atractive vizual pentru consumatori.
În doar trei ani, colaborarea cu DS Smith a adus producătorului Serele SupeR o serie de beneficii, precum:
-
10 milioane de caserole din plastic de unică folosință eliminate și înlocuite cu panere din carton ondulat, 100% reciclabile și certificate FSC®;
-
Reducerea cu 46% a emisiilor de CO2, față de ambalajele de tip PET realizate din PET (polietilen tereftalat, cunoscut și sub denumirea de polimer thermoplastic);
-
Optimizarea consumului de materiale cu până la 21%, fără a afecta protecția produselor;
-
Creșterea eficienței proceselor logistice, în concordanță cu cerințele actuale din retail.
Echipa de designeri experimentați a aplicat setul unic de Principii de Design Circular și a valorificat metodologia Circular Design Metrics (CDM) – lansată pentru prima dată în industrie de către DS Smith – pentru a măsura și a cuantifica performanța design-ului în termeni de sustenabilitate, urmărind opt repere cheie. Printre acestea se numără amprenta de carbon, reutilizarea, optimizarea lanțului de aprovizionare și reciclabilitatea, dar și utilizarea materialului sau ponderea elementelor reciclate.
Christian Schmidt, director General DS Smith Packaging România, a declarat: „Parteneriatul cu Serele SupeR demonstrează cum putem aduce valoare adăugată prin design circular și inovație în ambalare. Am reușit să reducem semnificativ utilizarea plasticului, să scădem emisiile și să sprijinim clientul în atingerea obiectivelor sale de mediu. Noile concepte au dovedit eficiența și eficacitatea ambalajelor sustenabile pentru întregul sector horticol din România și sperăm că și alți producători vor începe să le perceapă ca pe noul standard în domeniu. Ne bucurăm de rezultatele generate până acum și rămânem alături de Serele SupeR în tranziția lor către o economie circulară”.
DS Smith are o strategie de sustenabilitate cu obiective clare, Now & Next – Redefinim ambalajele pentru o lume în schimbare și și-a asumat să conducă tranziția întregii industrii către o economie circulară, începând cu dezvoltarea soluțiilor circulare sustenabile pentru clienții săi.
DS Smith, parte a grupului International Paper, este un furnizor global de top de ambalaje sustenabile din carton ondulat, susținut de operațiuni integrate de reciclare și producție de hârtie. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din sectoare precum e-commerce, bunuri de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și în domeniul industrial. În România, DS Smith deține un centru de coordonare pentru operațiunile de reciclare în București, două centre de colectare în Ștefănești și Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie la Zărnești, două unități de producție de ambalaje în Ghimbav și Timișoara și trei centre de servicii în Pitești, Timișoara și Buftea, județul Ilfov.
International Paper (NYSE: IP; LSE: IPC) este liderul global în soluții de ambalare sustenabile. Cu sediul central în Memphis, Tennessee, SUA, și sediul regional EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Londra, Marea Britanie, compania are peste 65.000 de angajați și deservește clienți din întreaga lume, prin operațiuni în mai mult de treizeci de țări.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
