Agri Trade Summit 2026, eveniment ajuns la a patra ediție și dedicat tuturor categoriilor de jucători din agribusiness-ul românesc și internațional, intră în linie dreaptă. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de desfășurare, organizatorii anunță că au mai rămas disponibile doar 170 de bilete, din capacitatea totală a evenimentului.

Agri Trade Summit va avea loc pe 26 februarie 2026 în București, la ROMEXPO – Pavilionul C2, și confirmă poziționarea României ca „The Power House” al agribusiness-ului din regiunea Mării Negre. Într-un context agricol marcat de volatilitate, presiuni pe costuri și repoziționări strategice la nivel european, evenimentul devine punctul central al dialogului dintre fermieri, traderi, procesatori, finanțatori și reprezentanți ai structurilor europene.

În această etapă finală de pregătire, agenda se consolidează cu intervenția lui Matei Titianu - președinte LAPAR și a lui Costin Lianu din partea InterBio. De asemenea, evenimentul va include o intervenție video specială din partea lui Massimiliano Giansanti, președinte COPA-COGECA, consolidând dimensiunea europeană a summitului și dialogul direct cu structurile de reprezentare ale fermierilor din Uniunea Europeană.

Structura de parteneriat se extinde constant. Astfel, Elica Processing s-a alăturat în calitate de Sponsor Silver, iar Continental Farmers Romania în calitate de Sponsor Bronze. Zona expozițională reflectă interesul companiilor relevante pentru piață, prin participarea recent confirmată a RIAGRO, IPSO Agricultură, Biohumussol, Diamedix și InterBio, alături de companiile deja anunțate.

Pentru a facilita accesul participanților, partenerul de mobilitate Blue oferă un cod de discount dedicat pe perioada evenimentului.

„Pe 26 februarie, întreaga piață se concentrează într-un singur loc, la Agri Trade Summit 2026, un eveniment conceput ca o platformă de decizie în agribusiness, într-un an agricol în care informația corectă și poziționarea strategică fac diferența. Ritmul înscrierilor confirmă interesul ridicat al pieței”, a declarat Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn - companie de consultanță și analiză de piață recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale. AGRIColumn este organizatorul Agri Trade Summit.

Biletele pot fi achiziționate online, în limita celor 170 de locuri rămase, prin accesarea linkului: https://agritradesummit.com/bilete/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aducem în atenția fermierilor informații despre gândacul ghebos al cerealelor, un dăunător care poate produce pagube importante la grâu, orz, secară, triticale, mai ales în zonele unde se practică monocultura.

În anul 2025, dăunătorul Zabrus tenebrioides a distrus suprafețe mari de grâu în sudul țării, în fermele unde se practică monocultura. Considerăm oportun să aducem în atenția dumneavoastră date despre biologia, daunele produse și managementul integrat al acestui dăunător pentru a putea gestiona corect un eventual atac.

În căutarea larvelor - februarie 2025, Dolj

Importanța economică și biologia

Zabrus tenebrioides este un dăunător periculos al culturilor de cereale (grâu, orz, secară, triticale și chiar porumb uneori) atunci când condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării. Poate produce pagube importante, care pot trece de 40% în situațiile grave. Acolo unde se practică monocultura, dăunătorul poate distruge total culturile, fiind necesară îngroparea acestora (Popov et al., 2004; Küçükkayki et al., 2008; Kulkarni et al., 2015; Georgescu et al., 2017).

În condițiile din România, gândacul ghebos are o generație pe an și iernează ca larvă în stadiul II în sol. Adulții își fac apariția eșalonat în perioada mai - iunie. Corpul are lungimea cuprinsă între 14 - 16 mm, iar culoarea este neagră cu ușoare reflexe metalice. Elitrele sunt convexe și prezintă nouă dungi. Antenele au culoare brună - roșiatică (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017).

După apariție, adulții încep să se hrănească pe spice cu cariopsele în formare, de la înflorit și până la maturitate. Predominant, hrănirea are loc în timpul nopții. Temperatura influențează foarte mult activitatea adulților. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 26⁰C. La 30⁰C, activitatea începe să scadă, iar la 36⁰C pot muri. De aceea, când este foarte cald, adulții intră în diapauză estivală, ascunzându-se în crăpăturile din sol. Uneori migrează către lizierele sau pădurile din apropierea culturilor (acolo unde acestea există). Repausul poate dura 20 - 30 zile, în funcție de condițiile climatice. Ieșirea din repaus are loc când temperaturile mai scad și apar ploile.

Cultura din fundal, calamitată, 2025

De regulă, adulții ies la suprafață la sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie (Avtaeva et al., 2018). Lipsa umidității influențează negativ activitatea adulților, scăzând fertilitatea și ovipoziția (Antaeva, 2021). Toamna, femelele depun ouăle în sol, în grămezi, la adâncimea de 5 - 15 cm. O femelă poate depune 120 - 270 ouă (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002). În literatura de specialitate din România se menționează 80 - 100 ouă/femelă (Roșca et al., 2011). Acestea au dimensiuni între 2 - 5 mm, formă ovală și culoare albă, strălucitoare (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017). Pentru dezvoltare, ouăle au nevoie de umiditate în sol (Avtaeva et al., 2021).

După aproximativ 9 - 25 de zile, eclozează larvele. La eclozare, larvele au dimensiunea cuprinsă între 5 - 10 mm, iar la maturitate între 25 - 28 mm. Au corpul ușor aplatizat, de culoare albă - gălbuie, capul și trei segmente toracice maro – închis, iar segmentele abdominale prezintă pete dorsale maro deschis (Vetek et al., 2017).

Cultură de grâu distrusă în totalitate de larve. Monocultură 3 ani. Foto: februarie 2025

Larvele trăiesc în sol, la adâncimi de 10 - 20 cm. Se hrănesc toamna, în condiții de temperaturi moderate și umiditate în sol. Hrănirea este nocturnă, dar și diurnă. Noaptea, larvele ies din galeriile tubulare și se hrănesc cu frunze. Când se hrănesc diurn, trag frunze în galerii, le triturează, după care le expulzează în afara galeriei. Resturile expulzate au aspectul unui ghem de câlți. Acest aspect ajută mult în recunoașterea atacului.

La sfârșitul toamnei, activitatea de hrănire scade, dar poate reîncepe în ferestrele calde din timpul iernii și la desprimăvărare. Factor limitativ pentru larve este temperatura din sol la adâncimea de 20 cm. Temperaturile între 0 și minus 3⁰C opresc hrănirea. La fel, lipsa umidității (Avtaeva, 2018; Roșca et al., 2011). După Kryazheva&Dolzhenco (2002), larvele nu se mai hrănesc la sfârșitul toamnei, dacă temperaturile scad la 0 până la minus 5⁰C.

Împuparea are loc la sfârșitul lunii aprilie, la 10 - 20 cm în sol. Pupa este gălbuie la început, după care devine maro deschis și are dimensiunea curpinsă între 14 - 17 mm. Picioarele și aripile sunt vizibile.

Recunoașterea atacului

Atât adulții, cât și larvele atacă plantele. Atacul larvelor este cel mai dăunător și se manifestă de obicei în vetre și mai rar este generalizat (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011; Georgescu et al., 2017). Ele încep hrănirea toamna și continuă în ferestrele mai calde din timpul iernii când zăpada lipsește. În toamnele umede și cu temperaturi la nivelul solului care trec de 3⁰C, perioada de hrănire poate dura de la 15 până la 100 zile (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011). Dacă pământul nu este umed, larvele intră în stare de latență. Devin active când solul este umed la adâncimea de 6 - 8 cm și temperatura la nivelul solului trece de 3⁰C. Condițiile propice trebuie să dureze o perioadă mai lungă de timp pentru ca larvele să înceapă hrănirea. Uneori pot apărea chiar în ultima decadă a lunii ianuarie. Cel mai adesea, astfel de atacuri sunt observate pe la mijlocul lunii februarie (dacă temperaturile permit). Cele mai mari pagube (uneori 100%) sunt raportate în solele unde se practică monocultură (mai mult de 2 - 4 ani) - Roșca et al., 2011. Atacul se recunoaște ușor după galeriile tubulare din jurul plantelor și a frunzelor consumate și expulzate la exterior (aspect de fire răsucite). Uneori plantele au aspectul ca și când au fost pășunate.

Larvă de Zabrus tenebrionides și frunza triturată

Când larvele atacă toamna, pagubele sunt însemnate deoarece plantele distruse sunt neînfrățite. Uneori culturile trebuie reînsămânțate sau chiar se renunță la ele. Când larvele atacă mai tarziu (ferestre calde din iarnă, primăvara) pot distruge 1 - 2 frați, dar plantele nu pier. În astfel de situații pagubele sunt mai mici.

Atacul adulților este mai puțin important. Ei se hrănesc cu cariopse, pe care le rod total sau parțial. La densități mari pot diminua producția (Roșca et al., 2011).

Managementul integrat

Combaterea acestui dăunător este extrem de dificilă deoarece larvele se dezvoltă în sol și se hrănesc diurn și nocturn. De aceea, tratamentele în vegetație nu dau rezultatele scontate (Lodos, 1983). Pentru rezultate bune în combatere ar trebui combinate tratamentele la sol cu cele la semințe (Taskesen et al., 2015; Taskesen et al., 2021). De asemenea, foarte importantă este monitorizarea dăunătorului. Aceasta trebuie făcută la sfârșitul verii, toamna, în ferestrele calde ale iernii și la desprimăvărare.

Adulții pot fi monitorizați cu ajutorul capcanelor. Cele mai eficiente capcane sunt cele tip „Barber”. Acestea se îngroapă în sol în așa fel încât marginea superioară să fie la același nivel cu suprafața solului. Se amplasează în câmp în perioada iunie - august pentru a monitoriza activitatea adulților după recoltare, în timpul împerecherii și depunerii ouălor. Mai pot fi utilizate și capcanele luminoase, dar rezultatele nu sunt întotdeauna bune.

Pentru larve se fac sondări pentru stabilirea numărului/m² în câmp (Vetek et al., 2017). În urma acestor sondări se ia decizia de efectuare a unui tratament.

În literatura de specialitate sunt menționate mai multe praguri de dăunare, precum și limite:

• 1 - 2 larve/m² sau 4 plante atacate/m², toamna (Tratwal et al., 2017);

• 3 - 5 larve/m² sau 8 - 10 plante atacate/m², primăvara (Tratwal et al., 2017);

• 5% plante atacate - este necesară efectuarea unui tratament (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Tratwal et al., 2017);

• 2 larve/m² - se consideră prag economic depășit (Hatman et al., 1986);

• 5 larve/m² sau 5% plante atacate toamna după răsărire și primăvara la pornirea în vegetație - prag de la care se aplică tratamente (Hatman et al., 1986).

Limite densitate larve:

• Mică - sub 2 larve/m²;

• Mijlocie - 2 larve/m²;

• Mare - peste 2 larve/m² (Baicu, 1978 citat de Hatman et al., 1986).

Larve în diferite stadii. Februarie 2025

Măsuri profilactice

Se recomandă:

• Evitarea monoculturii și respectarea rotației culturilor (nu mai mult de doi ani consecutiv cu cereale);

• Distrugerea samulastrei;

• Dezmiriștire prin arătură la adâncimea de 20 - 22 cm (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011, Vetek et al., 2017).

În prezent, sistemele agricole de cultivare se bazează pe monocultură, iar acest dăunător a început să creeze probleme deosebite în culturile de cereale.

Măsuri chimice

Combaterea chimică se face în prevenție. Semințele trebuie tratate înainte de semănat cu produse omologate. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor substanțele: fludioxonil + teflutrin; teflutrin (Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Tot în România se dau derogări în fiecare an pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide, în special în zonele unde densitatea dăunătorului depășește pragul economic de dăunare.

În vegetație se recomandă ca tratamentele să se facă atunci când PED-ul este de 5% plante atacate.  În prezent, în România este omologat un singur insecticid: Deltametrin ((Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Pot fi aplicate maxim două tratamente, de la stadiul de 2 frunze până la începutul coacerii.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este de interes în cazul acestui dăunător, mai ales pentru că sunt omologate foarte puține insecticide. Există multe studii în care se cercetează efectul entomopatogenilor, cât și al nematodelor entomopatogene asupra larvelor și adulților de Zabrus tenebrioides.

Cele mai studiate sunt Beauveria bassiana; Metarhizium anisopliae; Trichoderma harzianum (Khidr＆Khalil, 2024). În condiții controlate, rezultatele sunt destul de bune. În câmp, aceste produse sunt mai puțin testate sau deloc.

Dintre nematodele entomopatogene, rezultate bune s-au obținut în cazul a două specii: Steinernema feltiae și Heterorhabditis bacteriophora. Într-un studiu recent se arată că, nematodele entomopatogene au redus cu aproximativ 50% numărul de larve vii de Zabrus tenebrioides. Acest rezultat este considerat totuși nesemnificativ (Taskesen et al., 2021).

Extractele botanice sunt și ele testate pentru combaterea larvelor. Printre cele mai studiate sunt extractele din eucalipt, tuia, neem și rozmarin. Cele mai toxice pentru larvele de Zabrus tenebrioides sunt cele din eucalipt și tuia (mortalitate de 100% în câteva zile) - Khidr＆Khalil, 2024.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 16 februarie 2026, a avut loc Adunarea Generală a Federației Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la care au participat toate organizațiile membre cu drept de vot.

De astăzi, 16 februarie 2026, LAPAR are un nou președinte, votat în unanimitate de cei prezenți. Este vorba de tânărul fermier Matei Titianu, care a declarat: „Mulțumesc tuturor reprezentanților asociațiilor membre LAPAR pentru încrederea și susținerea acordate. Votul lor mă onorează și mă obligă, în egală măsură, să acționez cu responsabilitate, fermitate și consecvență pentru apărarea intereselor fermierilor și pentru consolidarea rolului organizației în dialogul național și european. Voi rămâne permanent deschis dialogului și colaborării, deoarece consider că forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri și, în același timp, de a respecta și integra experiența acumulată de-a lungul anilor în acest domeniu. În mod special, doresc să îi mulțumesc domnului dr. ing. Nicu Vasile pentru activitatea și contribuția semnificativă aduse în perioada mandatului său. Expertiza și experiența sa reprezintă un capital important pentru organizație, motiv pentru care îmi doresc să continuăm colaborarea într-o relație de tip președinte – consilier onorific, în beneficiul LAPAR și al sectorului agricol românesc”.

Matei Titianu administrează o fermă de cultură mare, circa 700 ha, în județul Brăila, alături de familie. Noul președinte LAPAR va împlini 29 de ani pe 21 februarie.  

Adunarea Generală a desemnat noul Consiliu Director LAPAR, format din șase membri titulari și doi membri supleanți, care își încep mandatul cu responsabilitatea de a coordona activitatea organizației în anul agricol 2026: Bogdan Furfurică, Fazakas Miklos, Alexandru Dragănescu, Laurențiu Mocanu, Andrei Popescu, Adrian Leca, Mădălin Jenaru, Radu-Codruț Nițulescu. Totodată, Elena Vișănescu a fost revalidată în funcția de Cenzor al Federației LAPAR.

Se remarcă prezența tinerilor în componența Consiliului Director, fapt care demonstrează disponibilitatea noii generații de fermieri de a se implica activ, de a investi timp și energie în consolidarea organizației și în reprezentarea profesionistă a sectorului agricol.

„LAPAR își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, echilibrat și consecvent în dialogul cu autoritățile naționale și instituțiile europene, promovând unitatea și colaborarea în interiorul organizației și în cadrul structurilor asociative din care face parte. Organizația va continua să susțină competitivitatea fermierilor români și dezvoltarea durabilă a agriculturii, într-un context european și global aflat în permanentă schimbare”, transmite Federația Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

2025, un an marcat de presiuni economice și legislative

Raportul de Activitate pentru anul 2025 al LAPAR evidențiază un volum consistent de demersuri instituționale la nivel național și european, participarea activă în grupurile de lucru Copa-Cogeca, implicarea în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, precum și contribuții la proiecte europene de cercetare și inovare.

Anul 2025 a fost caracterizat de un context complex pentru agricultura românească, marcat de presiuni economice și legislative. În aceste condiții, LAPAR a desfășurat o activitate susținută, realizată cu resurse limitate, dar cu determinare și responsabilitate instituțională, în interesul fermierilor membri.

Noi organizații în LAPAR

Adunarea Generală a aprobat în unanimitate cererile de adeziune depuse de: Raiffeisen Agro România – RWA Agro; Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina – APAB; Asociația „Gustă din Bucovina”; SC Cerlit SRL – membru fără drept de vot, conform statutului; INCDS „Marin Drăcea” – membru onorific. Prin aceste noi aderări, LAPAR își consolidează reprezentativitatea în sectorul agricol, reunind organizații relevante și extinzându-și capacitatea de dialog și expertiză în relația cu instituțiile naționale și europene.

Recunoștință pentru mandatul încheiat

Adunarea Generală a adresat mulțumiri fostului președinte, dr. ing. Nicu Vasile, pentru timpul, energia și dedicarea oferite organizației în perioada mandatului său. Sub conducerea domniei sale, în anul 2020, LAPAR, împreună cu Federația PRO AGRO, a inițiat demersurile pentru constituirea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, structură de reprezentare unitară sub umbrela căreia România este prezentă la nivelul Copa-Cogeca.

Începând cu anul 2021, LAPAR a devenit membru al CNIPMMR, implicându-se activ în taskforce-ul dedicat agriculturii, iar din martie 2024 organizația a devenit membru al EURAF – European Agroforestry Federation, consolidându-și astfel prezența în structurile europene relevante.

Mandatul lui Nicu Vasile a fost caracterizat prin consolidarea relațiilor instituționale și prin apropierea mediului asociativ de institutele de cercetare și structurile academice, contribuind la integrarea expertizei științifice în dialogul privind politicile agricole. Federația LAPAR își exprimă aprecierea pentru contribuția adusă în această etapă de dezvoltare a organizației.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că situația producătorilor autorizați de porci și carne de porc din România este critică din cauza scăderii accelerate a prețului de vânzare, în condițiile creșterii costurilor reale de producție.

Conform datelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu în săptămâna 5 (26 ianuarie – 1 februarie 2026) a ajuns la 4,95 lei/kg la producători și tendința este de scădere, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce se traduce în pierderi greu de recuperat pentru ferme. „Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, ci este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, atrage atenția Adrian Balaban, președinte APCPR.

În ultimii opt ani, de când evoluează pesta porcină africană, România a produs între 20% și 40% din carnea de porc pe care o consumă. Conform studiului realizat pentru APCPR în 2025, peste 70% dintre consumatorii din România preferă carnea de porc românească, dar nu știu să o recunoască la raft. De multe ori nici nu o pot găsi la raft.

Motivele sunt multiple:

• Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc ca urmare a apariției pestei porcine africane în Spania. Totodată, dezechilibrul pieței este perpetuat de lipsa unui preț de referință național comparativ cu alte state membre de unde se importă masiv carne de porc (de ex. Spania, Germania).

• Oferta neautorizată existentă pe piață (inclusiv comercializarea porcilor prin rețele de socializare și platforme online de către persoane neautorizate sanitar-veterinar și nefiscalizate), estimată la aproximativ 604.000 capete în 2025 (cu 330.000 capete mai mult decât în anul 2024), conform datelor provizorii publicate de INS, afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară.

• Costurile mari pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate suplimentare în fermele autohtone. Condițiile impuse fermelor comerciale din România sunt foarte stricte și presupun inclusiv costuri operaționale mari. Nicio fermă comercială nu poate suspenda măsurile de biosecuritate și de siguranță alimentară pentru a-și reduce cheltuielile.

• Prezența constantă a focarelor de pestă porcină africană în ultimii ani blochează posibilitatea de export și de valorificare a părților din carcasă care nu sunt cumpărate de consumatorii români.

„Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, arată Adrian Balaban.

Consecințele unei crize prelungite

În curând, în absența măsurilor concentrate și a susținerii producătorilor autohtoni din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din lanțul de distribuție, fermele românești vor începe să se închidă. Redeschiderea unei ferme de creștere a suinelor presupune investiții mari, care descurajează acest sector.

Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare.

Soluții...

APCPR a lansat o discuție despre etichetarea corectă a cărnii de porc românești și campania de informare „Porcul românesc bine crescut”. „Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, transmite președintele APCPR - Adrian Balaban.

Pe termen lung, politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț vor avea un efect negativ nu doar asupra sectorului, ci și asupra consumatorului care va putea cumpăra din ce în ce mai rar carnea pe care o preferă, la prețuri mai mari. „Fără producători locali, rețelele comerciale vor fi dependente integral de piața externă, iar toate riscurile și volatilitatea acesteia se vor regăsi în bonurile cumpărătorilor. Alegând conștient și informat carnea de porc românească nu satisfacem doar o nevoie de plăcere a gustului pe care îl cunoaștem din generație în generație, ci susținem un sector important al economiei locale și multe familii dependente de locurile de muncă, încă active în sector”, subliniază Adrian Balaban.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!