Din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă, dar asta nu-l împiedică să-și ducă la bun sfârșit planul investițional pentru acest an, el negociind în prezent cu o firmă de renume achiziția unui adăpost pentru vaci cu lapte.

El îl laudă pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru demersurile sale legislative, în special pentru cel de susținere a irigațiilor și, chiar dacă o consideră o măsură puțin tardivă, Bălănici beneficiază din plin de apa gratuită adusă până la stația de punere sub presiune și irigă lucerna, fiind parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

Liviu Bălănici este și unul dintre cei mai puternici fermieri din Moldova și lucrează în prezent între 3.500 și 4.000 ha. Din această suprafață, în jur de 900 de hectare sunt irigate, dintre care 700 de hectare primesc apă cu pivoți și 200 de hectare sunt cu tamburi.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai performante ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Revista Fermierului: Ați însămânțat rapiță în această toamnă? Ați semănat „în praf”, așa cum spun colegii dumneavoastră sau ați avut parte de precipitații?

Liviu Bălănici: O parte din rapița semănată „în praf” a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul „în praf” în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță.

R.F.: Ce părere aveți de activitatea ministrului Agriculturii, Petre Daea? Se justifică tot efortul acesta al său de a fi prezent peste tot, în vizite? S-a simțit ceva, inclusiv la dumneavoastră în zonă, sau vi se pare că este totul doar un heirupism?

L.B.: La irigații a făcut un lucru bun. Trebuie remarcat. Avem apa gratuită până la stația de punere sub presiune. Am apelat și noi la acest serviciu. Din păcate, măsura a intrat cam târziu în vigoare, la sfârșitul lui iunie, dar este foarte bună. Irigăm în continuare să facem răsărire, irigăm lucernă. Suntem parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

R.F.: Ce producție ați obținut la porumb, dat fiind faptul că vă bucurați de o spectaculoasă fermă de creștere a bovinelor și de faptul că integrați producția obținută în exploatația destinată culturii mari?

L.B.: La producția de porumb stăm foarte slab. Cred că dacă vom contabiliza șapte tone porumb boabe, putem considera că suntem foarte buni. Stăm mai rău decât anul trecut, cu toate că am irigat mai bine și mai devreme, cred că de la arșiță ni se va trage. Anul acesta, am făcut însă ceva crimping, porumb boabe, umed, măcinat. Am calculat umiditatea (30 la sută) și cred că suntem la 10,5 - 11 tone porumb măcinat pentru însilozat.

R.F.: În anul agricol 2016-2017, pe zona de panificație, cum stați cu grâul?

L.B.: Ne situăm la 6.200 de kilograme grâu randament mediu, recoltat de pe o suprafață de circa 600 ha. O parte din această cantitate a fost păstrată pentru sămânță, iar cealaltă, transformată în făină. Deocamdată, la grâul obținut în ferma noastră nu am efectuat toate analizele pentru a stabili nivelul calității pentru panificație.

R.F.: Care este situația șeptelului bovin din ferma zootehnică? Ați achiziționat tineret, nu ați mai investit în genetică nouă?

L.B.: Avem tineret destul în fermă. Nu e nevoie să mai introducem animale noi în exploatația noastră. Am avut inclusiv un program de vaccinare, astfel că, în prezent, pot spune că animalele sunt libere de IBV, IBR, BVB ș.a.m.d.

R.F.: Din punct de vedere investițional, vă mai gândiți la ceva? Știm că la începutul anului vă gândeați să achiziționați un sistem de irigare prin picurare...

L.B.: În momentul de față,suntem în discuții pentru achiziția unui grajd pentru vaci, avându-i ca furnizori pe cei de la Rota Guido. Așteptăm din partea lor o analiză să vedem care sunt costurile. Vorbim doar de apăpost, deoarece restul necesarului este deja în posesia noastră... sală de muls etc.

R.F.: Câte capete bovine aveți în momentul de față în fermă?

L.B.: Sunt 1.400 de capete în total, din care la muls 600 de capete, cu o producție medie pe cap de vacă furajată de 37-38 de litri de lapte.

R.F.: Testări genomice prin Holstein.RO ați mai efectuat?

L.B.: Efectuăm în continuare astfel de testări la un preț de 50-55 de euro pentru fiecare probă (animal), sume investite pe cont propriu. Facem asta pentru a selecta cele mai bune animale.

R.F.: V-ați gândit și la procesarea laptelui?

L.B.: Deocamdată, nu. Lucrăm cu Lactalis.

R.F.: Fermierii se plâng în mod constant de prețul laptelui. Realitatea este că, la poarta fermei, litrul de lapte este uneori mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată. Care este explicația?

L.B.: Este vorba de contextul european, nu este vorba de țara noastră. Au mai urcat puțin prețurile la lapte.

R.F.: Avem sau nu surplus de lapte pe piață?

L.B.: Nu cred că avem surplus de lapte. E o politică comercială.

R.F.: În momentul de față, laptele cu cât l-ați dat? Cel mai bun preț? Știm că acum trei ani obțineați și 1,87 lei pe litru...

L.B.: Țin să fie confidențial prețul pe care îl primesc pe litrul de lapte, cel puțin până se așază lucrurile.

R.F.: Să înțelegem că este un preț bun...

L.B.: Este un preț normal.

R.F.: Care ar fi media prețului pe litrul de lapte în zona dumneavoastră?

L.B.: Am înțeles că ar fi 1,55 – 1,65 lei, undeva pe acolo.

R.F.: Asta ar însemna un preț bunicel în condițiile date?

L.B.: Se poate și mai bine. Cu banii aceștia, sunt acoperite cheltuielile de producție și mai rămâne o marjă mică.