Hub-urile alimentare - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 19 Iunie 2020 18:26

Hub-urile alimentare

Scris de
Hub-ul alimentar Hub-ul alimentar

Hub-urile alimentare sunt centre locale constituite cu scopul de a aduna, stoca, procesa și distribui produse alimentare din imediata apropiere a centrului. Ele au și capacitatea de a-i consilia pe mici fermieri în problemele specifice desfacerii pe această cale. Au avantajul că se pot forma și dezvolta având la bază principii și valori comune referitoare la mijloacele de producție, calitate, metode de conservare, durabilitate etc., care se împărtășesc și se dezvoltă în interiorul centrului.

Astfel de mijloace nu sunt nici ele prea simple și nici gratis. Implică, pentru o bună și durabilă dezvoltare, un plan bine construit și resurse financiare, nemaivorbind de cele umane. Dar însemnat mai reduse decât rețelele comerciale clasice. Și un lucru esențial la noi, încredere în acești intermediari.

Deși despre astfel de centre s-a tot vorbit, s-au dat exemple din alte părți ale lumii, la noi se observă zorii unei astfel de practici abia în momentul când potențialii cumpărători au fost forțați să se aprovizioneze pe calea internetului, mijloc pe care micii producători îl pot folosi.

Au mai existat proiecte în acest domeniu, mai bune sau mai puțin bune, dar momentul pare prielnic și inițiativele au atras atenția și politicienilor, care au realizat că susținerea și dezvoltarea unei astfel de tendințe ar ajuta întreaga societate. Astfel, Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură și actual președinte al unui grup politic din Parlamentul European, Renew Europe, al treilea, ca mărime, a lansat o invitație la un webinar organizat de grupul parlamentar pe care-l conduce, sub titulatura „Food Hubs, Good Food - Soluții pentru ecosisteme alimentare durabile”, ce va avea loc săptămâna viitoare (22-26 iunie), în fiecare zi la ora 19.00, online, pe rețelele sociale Renew Europe și Dacian Cioloș.

Considerăm și noi bine-venite orice fel de inițiative în această direcție, pe care le vom susține prin mijloacele noastre. Credem că nu este un proces simplu, el implică multe schimbări, la nivel de gândire, în societate și, evident, în structurile administrative, în această ordine sau invers, e o poveste veche. Dacian Cioloș, spune că statul nu trebuie să intervină în realizarea acestui proiect, pentru că procesul trebuie sa fie de jos în sus, statul rămânând doar un partener. Și cu toate astea, un sprijin nu poate fi real dacă se rezumă la a fi pasiv. Am insistat, cu ocazia dialogului purtat online, alături de colegi din presă, să ne spună cum vede ajutorul pe care ar trebui să îl dea guvernul. A zis că din punctul lui de vedere a început încă din 2016, când a introdus facilități fiscale pentru micii producători pentru a putea să se înregistreze fără a fi plătitori de TVA, precum și pentru toate formele asociative și pentru cei care pun în comercializare produse directe. Revenind la momentul actual, se gândește că în contextul lanțurilor scurte ar fi utile acordarea de facilități pensiunilor turistice și hotelurilor care aduc dovezi că se aprovizionează de la producători din apropiere, pe o rază de câțiva kilometri. Apoi susținerea unor campanii de informare, de promovare, sisteme de etichetare a produselor cu astfel de specific, din fonduri publice. De asemenea, susținerea financiară a piețelor tradiționale, temporare sau de tip street-food, a festivalurilor cu specific agricol și alimentar, cum ar fi festivalul cartofului, hamburgerului românesc, a oricărui tip de festival care reprezintă o formă de promovare. Susține investiția în educație, care, chiar dacă nu ar avea efect imediat, ar ajuta pe termen lung – și a dat exemplu un program care s-ar numi „școala altfel, la fermă”, pentru ca elevii să poată vedea modul cum se produc alimentele, cum se procesează etc., precum și investiția în școli profesionale și licee care să formeze oameni cu competențe atât pe parte tehnică, cât și pe partea de marketing specific, adaptat. (răspunsul complet îl puteți citi aici și asculta aici)

Nu cred că aceste măsuri ar fi suficiente și țintite pe dezvoltarea concretă a acestor centre alimentare, având efect mai degrabă asupra dezvoltării micilor producători în sine, ceea ce este bine-venit și de susținut. Totul este că pe lângă acestea, așa cum și fostul comisar observa, e nevoie de schimbări de mentalitate. „O mare parte din aceste măsuri, cel puțin jumătate, nu vor avea niciun impact decât că vom consuma niște bani, dacă nu vom crea o emulație pentru un astfel de sistem, pentru că statul trebuie să stimuleze o mișcare a oamenilor din piață și apoi o structurare a acestei mișcări, care se poate face printr-o bună predictibilitate, adică măsurile pe care le iau acum rămân cel puțin patru ani, nu mă mai ating de ele. Și, de asemenea, creând un parteneriat sincer între autoritățile publice și mediul economic, adică să reformăm administrația publică astfel încât aceasta să fie capabilă să pună în practică toate aceste lucruri, pentru că altfel rămânem doar cu povești”, a explicat Dacian Cioloș. (răspunsul poate fi ascultat aici)

Vom urmări cu atenție ce se va discuta la webinarul la care am fost invitați. Puteți găsi mai jos temele și obiectivele pe care le-au expus în invitație:

Obiective:

  • Promovarea unor modele economice asociative viabile pentru producătorii agricoli și a unor abordări inovative în dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare și desfacere a produselor locale;
  • Identificarea de oportunități pentru producătorii agricoli și consumatori la nivel european și național;
  • Soluții pe termen mediu și scurt care să răspundă la nevoile imediate ale micilor producători agricoli;
  • Identificarea unor soluții pentru durabilitatea economică și ecologică și tranziția digitală în mediul agricol și în industria alimentară.

Teme:

Panel 1: Perspective Europene
Fermierii sunt parte a soluției în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a reuși să punem sistemele alimentare pe un făgaș durabil va trebui să găsim nu numai cele mai bune tehnici de producție, distribuție și desfacere dar și o nouă paradigmă de consum. Lanțurile alimentare scurte, legătura cât mai strânsă între producători și consumatori, inovarea și oportunitățile aduse de noile tehnologii digitale au un rol esențial pentru un sector agroalimentar durabil. Vom discuta despre viziunea de ansamblu pentru agricultură durabilă, slow food (ca stil de viață și metodologie care contribuie la un consum sustenabil) și dezvoltare rurală la nivel european. Vom examina cele mai recente politici și strategii dezbătute la nivel european, de la viitoarea Politica Agricolă Comună, la Pactul Ecologic european (Green Deal) și recent lansata strategie „De la fermă la furculiță” (Farm2Fork).

Panel 2: Tranziție Digitală
Care este rolul și importanța digitalizării în agricultură și sectorul agroalimentar? Vom analiza importanța componentei digitale în agricultură, în colectare, distribuție, organizare, comercializare și promovare. Care sunt noile oportunități pentru promovarea acestor modele economice? Ce lecții putem învăța în urma Crizei COVID și ce efecte a avut aceasta asupra pieței micilor producători agricoli? Vom încerca să identificăm modalități prin care să creștem competențele digitale în sectorul agricol și vom analiza ce oportunități avem la nivel european pentru a face acest lucru.

Panel 3: Inovare și bune practici internaționale
Am căutat exemple de bune practici la nivel european, modele de afaceri testate în piață, care sprijină, pe de o parte, forme de asociere ale fermierilor mici și mijlocii, pe de altă parte comercializarea produselor locale și întărirea relației cu consumatorii. Fiecare organizație își va prezenta modelul propriu de business, obstacolele și rețetele proprii de succes.

Panel 4: Food Hub-urile și consumatorii
Pentru că Food Hub-urile se află la intersecția între două categorii țintă, una Business-to-Business (B2B) și cealaltă Business-to-Consumer (B2C) vom analiza fiecare dintre aceste componente cu specificul ei, cu oportunitățile și provocările pe care le aduc. În acest panel, vom discuta despre cum să atragem consumatorii către fermele mici și mijlocii, despre modificarea cererii cu ocazia pandemiei, mutată de la marii distribuitori către lanțurile scurte, și vom identifica care sunt provocările Food Hub-urilor în relația cu consumatorii.

Panel 5: Food Hub-urile și producătorii
Înainte de concluzii ne vom opri asupra provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli, în special în ecosistemul fermelor mici și mijlocii. Vom discuta despre resurse, despre cum fac să aibă volume constante ale cererii, competitivitate, calitatea produselor și legătura cu zona, legislație și finanțare. Vom discuta despre legislație și cum putem crea sisteme de certificare și control ajustate nevoilor lor, menținând în același timp siguranța, calitatea, autenticitatea și valoarea alimentelor pe care le produc.

Citit 401 ori

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista