Holdingul TCE 3 Brazi a sărbătorit, pe 8 iunie, zece ani de când administrează Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploataţie agricolă din Uniunea Europeană, cu peste 50.000 ha. Aniversarea a fost marcată prin “Ziua Câmpului”, manifestare deja tradiţională având în vedere că se află la a X-a ediţie consecutivă, organizată de această dată de TCE 3 Brazi - IMB împreună cu DuPont România şi Pioneer Hi Bred România. Prezenţa a fost numeroasă, aproape 1500 de persoane, agricultori, reprezentanţi ai firmelor producătoare de seminţe, de produse de protecţia plantelor, îngrăşăminte, producători de tractoare şi echipamente agricole, reprezentanţi ai băncilor, IFN-urilor, ai societăţilor de asigurări şi ai firmelor care oferă leasing agricol. Au mai participat reprezentanţi ai ASAS, cercetători, cadre didactice, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, politicieni.
„Agricultura poate salva ţara din toate necazurile. Dacă investim în agricultură putem ajunge să nu mai stăm cu mâna întinsă la porţile Europei, să facem importuri. Această a zecea ediţie a Zilei Câmpului în IMB este o dovadă că TCE 3 Brazi a reuşit să-şi câştige un renume naţional şi internaţional de necontestat şi că a devenit un model pentru mulţi agricultori. Respectul faţă de muncă, oameni, pământ şi animale este cheia succesului acestei companii. Rezultatele pozitive se datorează specialiştilor care au ştiut să protejeze, să întreţină şi să valorifice arealul aflat în exploatare. Investiţia umană, materială şi ştiinţifică reprezintă baza dezvoltării permanente a unei companii ce tinde către cele mai înalte standarde. TCE 3 Brazi reprezintă astăzi o companie integrată prin domeniile de activitate abordate: vegetal, creşterea animalelor, prelucrarea produselor de origine animală, vegetală şi industrializarea lemnului.
Astăzi, la 10 ani de existenţă, Insula Mare a Brăilei prezintă un adevărat laborator al agriculturii româneşti, cu care ne mândrim. Dorim să împărtăşim din experienţa noastră tuturor fermierilor, vrem să fim un imbold pentru cei din jur şi să spunem sus şi tare că agricultura românească poate produce mult, bun şi la preţuri competitive şi accesibile tuturor”, a declarat Culiţă Tărâţă, preşedinte fondator TCE 3 Brazi.
La punctul de lucru Lunca din IMB, unde a avut loc manifestarea, s-au vizitat câmpurile tehnologice cu peste 400 de soiuri şi hibrizi de porumb, soia, floarea-soarelui, orz, grâu, rapiţă. Lucian Buzdugan, directorul general TCE 3 Brazi-IMB, a explicat tehnologia aplicată fiecărei culturi. Au avut loc demonstraţii în câmp de prelucrare profundă a solului concomitent cu administrarea îngrăşămintelor chimice. Au fost văzute la lucru maşinile agricole Horsch: Tiger 8 AS, randament de 50-60 ha/schimb şi semănătoarea Pronto 12 DC, cu o productivitate de 70-80 ha/schimb.
Pista Lunca a găzduit o veritabilă expoziţie de utilaje agricole de ultimă generaţie din dotarea TCE 3 Brazi-IMB. Au fost frumos aliniate, ca la armată, câteva sute de utilaje bine întreţinute care asigură rentabilitatea exploataţiei: tractoare, maşini de prelucrat solul, semănători, maşini de administrat îngrăşăminte chimice, maşini autopropulsate pentru tratamente fitosanitare, combine, remorci pentru transport produse. Pe tot traseul aferent vizitării câmpurilor tehnologice s-au putut vedea echipamentele de irigat tip pivot marca Valley.
Tehnologie pentru o producţie totală de 500.000 tone/an
În Insula Mare a Brăilei, TCE 3 Brazi exploatează 55.682 ha. În anul agricol 2010-2011s-au cultivat: grâu - 20.246 ha, rapiţă - 10.268 ha, porumb - 10.017 ha, soia - 7.011 ha, floarea soarelui - 4.880 ha, orz - 3.085 ha, altele - 175 ha, iar producţia prognozată este de 323.700 to/ha. Centrul de excelenţă pentru agricultura românească, TCE 3 Brazi aplică cele mai noi şi performante tehnologii de prelucrare a solului şi de fertilizare, asigurându-i continuitatea în exploatare, a spus Lucian Buzdugan.
Aproape 40.000 ha sunt irigate. Aici se găsesc 5 staţii reversibile de pompare de mare capacitate, 28 de staţii de punere sub presiune, peste 1.322 km de conducte subterane, 22 de staţii de desecare, 10.000 ha cu amenajări drenaj închis, 29 de ferme vegetale. Recoltele obţinute sunt vândute în interiorul ţării, dar şi la export.
Maximizarea randamentelor pe hectar în IMB nu ar fi posibilă fără echipamente agricole de înaltă tehnologie, acestea reprezentând o mare parte din volumul investiţiilor realizate de TCE 3 Brazi de-a lungul timpului. “Avem 11 tractoare cu puteri între 550 şi 650 CP de la Case IH şi Challenger, peste 50 de tractoare cu puteri între 180 şi 300 CP de la Case IH şi Claas, peste 100 de combine şi multe alte sute de alte utilaje şi maşini agricole necesare desfăşurarii unei astfel de activităţti complexe”, a arătat directorul general TCE 3 Brazi-IMB, Lucian Buzdugan. El a adăugat că se doreşte ca pe viitor să se execute cât mai puţine lucrări ale solului, arătura să se facă o dată la 3 ani. De asemenea, se doreşte conservarea apei în sol, umiditate redusă la recoltare, modernizarea şi extinderea irigaţiilor, utilizarea azotului biologic, a pesticidelor biodegradabile, a insecticidelor care protejează albinele, încorporarea resturilor vegetale, precum şi obţinerea unei producţii totale de 500.000 tone pe an (circa 300.000 tone/an în prezent).
În Insulă lucrează aproape 850 de persoane, dintre care 83 au studii superioare.
IMB - laborator al agriculturii româneşti
Culiţă Tărâţă, preşedinte fondator TCE 3 Brazi:
„2011 este un an aniversar, împlinim 10 ani de la preluarea în administrare a terenurilor din Insula Mare a Brăilei. Este un an în care facem bilanţul tuturor împlinirilor şi neîmplinirilor din activitatea desfăşurată în IMB. An de an, la Ziua Câmpului, organizată aici în Insulă, se vede de unde am plecat, unde am ajuns, ce am făcut şi eforturile depuse cu acest colectiv minunat care lucrează la Insula Mare a Brăilei. Când spun colectiv minunat mă refer la toţi cei care îşi desfăşoară activitatea aici, de la portar la director, de la vlădică la opincă, toţi au înţeles să se alinieze sub acelaşi stindard, sub aceeaşi gândire, sub aceeaşi dorinţă de a face din IMB un laborator al agriculturii româneşti.
Îmi amintesc de parcă a fost ieri, când ne-am prezentat la Insula Mare a Brăilei, ne-au întâmpinat peste 1.200 de oameni, un colectiv extraordinar, dar un colectiv care la vremea respectivă era plin de deznădejde după un lung şir de luni în care nu-şi primise salariile, în care societatea Insula Mare a Brăilei pe data de 15 decembrie 2000 era băgată în faliment. Când am ajuns în Insulă, preşedintele sindicatului ne-a zis mai în glumă, mai în serios că am venit noi de sub Ceahlău să-i învăţăm pe ei agricultură. Specialişti sunt în toată ţara, problema mare în orice colectiv este inspiraţia şi gândirea de a-i uni pe oameni nu de a-i dezbina, nu de a-i împrăștia, nu de a-i face să vină cu frică la serviciu. Apoi, trebuie să-i faci să conştientizeze că fără muncă, fără dăruire, fără perseverenţă nu se pot obţine rezultate şi fără investiţii enorm de mari. Investiţie care, dacă ar fi să o iau de la capăt, cred că aş gândi de zece ori şi aş tăia odată.
Am fost la vremea anului 2001 mânat de entuziasm, de dorinţă, nu-mi dădeam seama, nu ştiam ce mă asteapta în Insula Mare a Brăilei, nu ştiam ce lupte subterane mă aşteaptă, nu ştiam ce interese meschine sunt. Am avut câţiva ani în care mă întrebam de multe ori dacă am făcut ceea ce trebuia. Dar, intrând într-o horă, într-un joc nu puteai să dai înapoi, înainte era greu, înapoi era şi mai greu să dai. Însă, cu ajutorul colectivului de aici, cu ajutorul bunului Dumnezeu şi cu munca şi perseverenţa noastră, cu investiţii, cu eforturi peste măsură, am reuşit. Utilajele pe care le-am găsit în 2001 aici, erau moştenire de la 1989. Tractoarele U650 erau într-o stare deplorabilă. În anii 2000, în întreaga ţară a fost dezastrul unităţilor agricole şi parcă era o întrecere între cei care doreau să distrugă cât mai multe unităţi agricole de stat, unităţi cooperatiste. Am investit în decursul acestui deceniu în utilaje performante, în tehnologii de ultimă generaţie şi vom investi în continuare, pentru că întotdeauna e loc de mai bine.
Acum, la aniversarea a 10 ani am invitat oameni din toate domeniile, din tot spectrul agricol, politic, reprezentanţi ai băncilor, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, universităţile agricole din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Craiova, Brăila, prefecţii judeţelor Brăila şi Neamţ, peste 100 de primari şi viceprimari din judeţele Brăila, Neamţ, Vrancea, Ialomiţa, din judeţele limitrofe Insulei Mari a Brăilei. Sunt prezente cele mai importante bănci din România, că fără bani, cum spune proverbul, nici măcar deştept nu eşti.
Trebuie să convingem băncile că la ora actuală agricultura României este o plajă liberă pentru plasamente, investiţii şi dezvoltare. Au venit reprezentanți ai ambasadelor SUA, Austria, Franţa, Sudan, reprezentanţii celor mai mari producători de tractoare, maşini agricole, seminţe şi produse de protecţia plantelor din lume. Este un moment prielnic de a face un schimb de experienţă între noi şi dumnealor, din care avem doar de învăţat, mai ales că aici sunt marii fermieri, dar şi fermierii mijocii şi mici din România. Am pregătit şi am prezentat solele cu încercările de soiuri, cu multiplicări de soiuri, de hibrizi la cereale şi la plante tehnice.
Pentru oaspeţii noştri am amenajat şi o expoziţie de utilaje. De asemenea, a avut loc şi o demonstraţie în câmp cu utilaje performante de prelucrare a solului şi cu semănători Horsch, Maschio-Gaspardo, tractoare Case IH, Challenger etc. Fiecare fermier mic sau mare, are dreptul ca, măcar o dată pe an, să se simtă şi el în largul lui.”
Eficienţă şi productivitate înaltă
Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi:
“Rememorând aceşti 10 ani care au trecut, mărturisesc că am venit cu mult entuziasm în 2001 în Insulă, cunoşteam şi eram obişnuit cu astfel de dimensiuni. Dar, când am văzut cu ce urma să mă confrunt aici, la un moment dat, mi-a trecut prin cap să abandonez, pentru că atât de mult suferea, erau foarte multe buruieni, dotarea era atât de învechită. Practic nu aveam cu ce lucra. A trebuit să apelăm la sute de fermieri de la care să închiriem utilaje. Însă, fermierii respectivi întâi îşi făceau treaba lor şi abia apoi pe a noastră. Nu a fost uşor, dar am avut în spate un colectiv de oameni extraordinari, a existat şi un management corespunzător şi asta a făcut să progresăm an de an şi astăzi să serbăm 10 ani încununaţi de succes în IMB.
Înainte de a face agricultură, adică înainte de a face să crească plantele şi să producă, trebuie să ne ocupăm de sol. Fertilitatea solului este elementul cel mai important şi atunci grija noastră principală este pentru fertilitate. Se cunosc elementele principale care duc la fertilitate şi trebuie prioritizate, să stabileşti care este cel mai important, dar niciodată să nu neglijezi vreunul din ele. De pildă, dacă asigură pământul suficientă fertilitate, dar nu dai îngrăşăminte sau asiguri apă şi îngrăşăminte şi nu faci tratamente chimice sau le asiguri pe astea toate şi nu vinzi cum trebuie, ori le asiguri pe astea toate, dar nu ai dotarea corespunzătoare, deja pierzi terenul. Trebuie să avem eficienţă economică, adică prin vânzarea producţiei să obţinem mai mult decât am băgat.
Noi facem cercetare, nu la nivel academic, ci la nivel de testare. Testăm peste 1.300 de variante, le încercăm pe cele care sunt mai bune şi în anul în care ne ies primele 3 le ducem pe suprafeţe mai mari, şi mai mari până când ajungem şi extindem tot ce s-a confirmat că este bun, nu mergem după ureche.
La baza realizărilor noastre stă eficienţa economică şi productivitatea înaltă. E important să ai consum redus, pentru ca la un moment dat să poţi să mai creşti cu 500 kg/ha. Dacă preţul la motorină s-a dublat într-un an eşti un om terminat, dacă nu găseşti soluţii de reducere a consumului de motorină. Şi atunci noi pe asta mergem, pentru asta avem 55 de tractoare de 300 CP pe care treptat, în doi ani, le înlocuim cu 11 tractoare care să lucreze 55.000 ha. Tractoarele pe care le-aţi văzut merg singure, nu trebuie să fie conduse, omul stă numai aşa şi supraveghează dacă tractorul nu întâlneşte un obstacol. Tractoarele noastre pot lucra şi noaptea fără probleme.”
Peste 10 tone boabe/ha de la un hibrid de porumb Pioneer
Maria Cîrjă, director tehnic şi marketing Pioneer Hi Bred România:
“Pioneer este unul dintre principalii colaboratori în tehnologia care se face în Insula Mare a Brăilei. Noi nu facem doar loturi demonstrative, nu testăm doar hibrizi noi. În IMB se cultivă 100% sămânţă de floarea-soarelui Pioneer, 80% din suprafaţa cu porumb este ocupată cu hibrizi de porumb Pioneer, 100% soia Pioneer, iar la rapiţă avem un procent semnificativ. Prin urmare, suntem principalul furnizor de sămânţă pentru Insula Mare a Brăilei.
Agricultorii care au venit astăzi în IMB au avut ocazia să vadă cei mai performanţi hibrizi de porumb Pioneer. Cu o tehnologie aşa cum se face în Insulă, un hibrid de porumb Pioneer poate să dea peste 10 tone boabe/ha, un hibrid de floarea-soarelui Pioneer poate să ajungă la 4,5 tone/ha, iar la rapiţă putem foarte uşor să obţinem între 3 tone şi 4,5 tone/ha.”
Produse DuPont pentru protecţia culturilor din IMB
Vasile Iosif, manager general DuPont România:
“Referitor la produsele de protecţie a plantelor pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, DuPont are aici aproximativ 80% din produsele pe care IMB le foloseşte. DuPont este o companie care este prezentă de la sămânţă până la farfurie, compania Pioneer aparţine grupului DuPont şi este lider pe partea de sămânţă. Un fermier mulţumit nu trebuie să aibă doar o cultură curată, ci trebuie să aibă şi o sămânţă de bună calitate şi un potenţial foarte mare care să-i returneze investiţia pe care o realizează. Aş vrea să menţionez că acum o lună grupul DuPont a încheiat toată documentaţia de preluare a companiei Danisco, lider global pe partea de enzime şi ingrediente alimentare.
La oră actuală, aproximativ 30% din efortul nostru la nivel de companie merge spre agricultură, pentru că una dintre provocările viitoare ale omenirii va fi furnizarea de mâncare de calitate şi în cantităţi suficiente pentru hrănirea unei populaţii care creşte de la an la an.”
Tractoare Case IH de 600 CP cu tehnologie GPS de ultimă oră
George Stanson, reprezentant Case IH:
“Am început colaborarea cu TCE 3 Brazi în urmă cu 7 ani. Atunci am livrat 120 de tractoare de 140 CP. Noutatea pentru anul acesta este livrarea a 11 tractoare de 600 CP, cel mai mare tractor pe care îl producem. Am pornit cu unul dintre cele mai mici tractoare şi am ajuns la cel mai mare. Matematica este foarte simplă: în loc să consumi 6.000 tone de combustibil, vrei să consumi 3.000 de tone. Aşa că, schimbi tehnologia de la 300 CP la 600 CP. Adevărat că investiţia iniţială nu este mică, dar în timp se va vedea, cu cât se reduce numărul de treceri pe o parcelă, cu atât viteza de rambursare este mai rapidă. Pe de o parte, numărul de treceri este mai mic, iar pe de altă parte fermierul face economie de combustibil.
Culiţă Tărâţă şi Lucian Buzdugan au vrut ca pe tractoare să punem ultimul tip de tehnologie GPS. Dacă în Statele Unite, în Danemarca, în Franţa există fermieri care folosesc o precizie de 20 de cm, în IMB avem 2 cm precizie. Probabil că o să treacă ceva timp până agricultorii români o să ajungă să folosească GPS de 50 de cm. Ăsta va fi viitorul, dar aici în Insulă acesta este nivelul tehnologiei şi conducerea a făcut un lucru foarte simplu, a luat pixul în mână, a făcut un calcul sumar şi a realizat că prin această investiţie se reduc costurile şi viteza de rambursare se reduce direct proporţional. Un astfel de nivel de precizie este greu de crezut că va fi în curând într-o fermă mică sau chiar mijlocie din România în acest moment.
Noi avem primul stagiu de GPS care poate fi folosit nu neapărat pentru precizia pe care o dă când se întoarce cu utilajul, ci pur şi simplu pentru înregistrarea unor standarde legate de culturile respective. Există în anumite sisteme pe care le avem până la şapte sole diferite, în care bagi în sistem cantitatea de sămânţă folosită, locaţia, tot ceea ce înseamnă input, iar la anul când vii nu mai pierzi timpul. Dacă vrei să creşti producţia faci corecturile la aceste input-uri şi dacă vrei mai mult cu o tonă la hectar trebuie să faci acelaşi lucru.
Şi fermierului mijlociu îi este de folos GPS-ul. În primele stagii este foarte utilă folosirea unui sistem GPS datorită faptului că poţi să stochezi foarte multe informaţii care îţi fac munca mai uşoară.”
Fermierii au de învăţat de la cei ce experimentează pe propria piele
Adrian Rădulescu, secretar de stat MADR:
“Trebuie să îi apreciem pe cei de aici, de la IMB pentru profesionalism, măiestrie şi sumele imense de bani pe care le alocă şi curajul cu care schimbă tehnologia în fiecare an. Ceea ce anul trecut era frumos în Insulă, un tractor de 300-400 CP, azi trebuie să fie vândut că vin altele de 600 CP, cu altă tehnologie, cu altă gândire de cultură. În fiecare an, prin participarea la Ziua Câmpului în IMB, învăţăm câte ceva şi cei de aici învaţă pe propria lor piele şi experienţă. Este foarte important ca anual să venim aici, pentru că vedem şi rezultatele utilajelor, e mai decât ce vezi la un târg.”
Un exemplu de multiplicat şi în alte ferme
Valeriu Steriu, preşedinte Comisia Prezidenţială pentru Agricultură:
“Ca manager al unei comisii care trebuie să întocmească strategii pentru agricultură, trebuie să fiu pe teren, printre fermieri. Aici putem învăţa foarte multe, vorbim de performanţă în agricultură. Dacă toată România agricolă ar arăta aşa cum este Insula, în mod cert nu am mai avea nevoie de strategie. Poate exemplul acesta de îmbinare foarte bună a practicii cu cercetarea nu ar fi rău de multiplicat şi la alţi fermieri. Sigur, pe lângă ceea ce înseamnă exerciţiul de a adapta tehnologiile la un mediu prielnic, vorbim aici şi de un management performant. Toată echipa care conduce IMB este o echipă experimentată, care ştie foarte bine ce are de făcut şi care controlează natura pentru a obţine producţii adaptate României moderne. Cei de aici au găsit soluţia pentru o agricultură profitabilă, care aduce câştiguri şi economiei ţării.”
Aproape 1500 de persoane la Ziua Câmpului, organizată de TCE 3 Brazi - IMB
MĂDĂLINA TUFIŞI
